Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1763/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr. 1763/2009

Ședința publică din 03 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța

- ---

- JUDECĂTOR 2: Trif Doina

- -

- JUDECĂTOR 3: Moșincat

-

- judecător

- grefier

Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în nr. 3 județul B, împotriva sentinței civile nr. 53/LM/2009 din 09 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie,

La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi se prezintă intimatul contestator, lipsă fiind recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, că recurenta intimată a depus la dosar completare la motivele de recurs prin registratura instanței, la data de 11.11.2009, după care:

Instanța comunică cu intimatul contestator completarea la motivele de recurs depusă la dosar de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII.

Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra recursului.

Intimatul contestator arată că nu a primit pensie mărită în comparație cu alți consăteni care s-au pensionat în aceleași condiții cu el, după care lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 53/LM/2009 din 09 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost admisă contestația formulata de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:

S-a dispus anularea deciziei nr. -/15.05.2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și obligată intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.09.2005, sens în care va emite o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatorului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Contestatorul a ieșit la pensie prin decizia nr. -/22.12.1992, cu o vechime în grupa I-a de muncă 18 ani, 6 luni și 14 de zile, iar în condiții normale de 2 ani, 5 luni și 27 zile.

Potrivit deciziei nr. 40 din data de 22.08.2008, pronunțată în recurs în interesul legii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile art. 77 al.2, raportat la art. 43 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.

Tribunalul a constatat că dreptul la pensie al contestatorului s-a deschis în anul 1992, fapt ce rezultă din decizia nr. -/22.12.1992, astfel încât se încadrează în intervalul prevăzut de decizia nr. 40 din data de 22.08.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit acestei decizii, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al persoanelor care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977, privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, aceasta fiind legea sub care s-a născut dreptul la pensie.

Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, este de 20 de ani pentru persoanele care se încadrează în grupa I de muncă și 25 de ani pentru persoanele care se încadrează în grupa II-a de muncă.

Contestatorul are o vechime în grupa I-a de muncă de 18 ani, 6 luni și 14 zile, iar în grupa a III-a de muncă 2 ani, 5 luni și 27 zile, după cum rezultă din decizia nr. -/22.12.1992. Potrivit anexei 4 din 19/2000, pentru un stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de 18 ani, este necesar de realizat un stagiu de cotizare în alte condiții de muncă de 3 ani, iar stagiul total de cotizare trebuie să fie de 21 de ani. Întrucât prin cumularea stagiilor de cotizare realizate în condiții de muncă diferite, contestatorul îndeplinește condițiile stagiului total de cotizare, cu respectarea perioadelor cerute de dispoziția legală menționată, este îndreptățit ca, la calcularea pensiei să-i fie luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, așa cum prevede art. 14 din Legea nr. 3/1977.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței in sensul respingerii acțiunii.

Prin motivele de recurs s-a invocat că s-a indicat din eroare materială că decizia de pensionare nr. - a fost emisă la 15.05.2007 în loc de 01.03.2007, aspect ce se impune a fi corectat. A fost în eroare instanța cu privire la interpretarea articolului 2 alin 1 din HG nr. 1550/2004 în sensul că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu ar fi cel impus de articolul 8 din Legea nr. 3/1977, ce reglementa o vechime necesară de 30 de ani la bărbați și 25 ani la femei, ca și condiție necesară ieșirii la pensie, ci un alt număr de ani vechime, fără o fundamentare legală.

Nu poate fi aplicat principiul - la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, întrucât articolul 2 aliniatul 3 din HG nr. 1550/2004 a prevăzut excepții pentru cei a căror drept la pensie s-a născut în perioada 01 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul utilizat urmând a fi reglementat de Legea nr. 3/1977.

Articolul 14 aliniatul 4 din Legea nr. 3/1977 a acordat doar beneficiul reducerii vârstei de pensionare celor care au lucrat 15 ani în grupa I-a de muncă sau 20 în grupa a II-a, instanța făcând confuzie între stagiul complet de cotizare pe care Legea nr. 3/1977 îl impunea și anumite reduceri ale vârstelor de pensionare. Nu pot fi aplicate dispozițiile articolelor 20, 43 din Legea nr. 19/2000 situațiilor anterioare intrării în vigoare, altfel s-ar încălca principiul neretroactivității legii civile.

În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punctele 8, 9, Cod de procedură civilă, HG nr. 1550/2004.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:

Intimatului i-au fost stabilite drepturile la pensie, pentru munca depusă și limită de vârstă, cu începere din anul 1993, având o vechime totală în muncă de 30 de ani, din care 18 ani, 6 luni și 14 zile în condiții speciale.

Într-adevăr, legea în vigoare la data deschiderii drepturilor acestuia a fost Legea nr. 3/1977, însă Curtea de Apel în sute de cauze similare a făcut aplicarea principiului - la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, prevăzut de OUG nr. 4/2005 - exemplu dosarele nr-, -,-, respectiv a aplicat dispozițiile Legii nr. 19/2000 la recalcularea pensiilor și celor ce au lucrat în condiții speciale, anterior intrării în vigoare a acesteia, pentru a înlătura orice formă de discriminare creată între pensionarii ce au lucrat în aceleași condiții, dar s-au pensionat în baza unor acte normative diferite.

La articolul 20 din Legea nr. 19/2000 aliniatul 1 litera a, s-a inclus în condiții speciale, munca desfășurată cel puțin 50% din activitatea lunară în subteran, iar articolul 43 aliniatul 1 și articolul 77 au prevăzut în astfel de situații un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, însă, ceea ce nu a avut în vedere instanța de fond, a fost faptul că intimatul a lucrat în astfel de condiții doar 18 ani, 6 luni, deci sub 20 de ani. În astfel de situații, trebuia aplicat articolul 44 din Legea nr. 19/2000, conform căruia se aplică stagiile totale de cotizare prevăzute în anexa 3, 4, la determinarea punctajului mediu anual, respectiv articolul 77 aliniatul 3, astfel că, verificând anexa 4 Legii nr. 19/2000, se reține că la un stagiu de cotizare în condiții speciale doar de 18 ani, stagiul total de cotizare necesar este de 21 de ani, condiție îndeplinită în speță, aspect corect reținut de instanța de fond, care însă nu a dispus conform acestei dispoziții, ci a articolului 77 aliniatul 1 și articolului 43 din Legea nr. 19/2000, aspect ce se impune a fi corectat.

S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de Apel Oradea, pentru că la data promovării litigiului - 17.07.2008, intimatul avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului articolul 1 din Protocolul adițional nr. 1, practicii constante a Curții Europene a Drepturilor Omului - cauzele, /României.

Decizia pronunțată in recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 40/2008, pentru unificarea practicii neunitare în materie la nivel național, ce a concluzionat că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și care au lucrat in grupele 1-2 de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual stagiul de cotizare prevăzut de articolul 14, în considerente a precizat că instanțele ce au aplicat stagiul de cotizare impus de articolul 8 - respectiv 30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei - au procedat corect, articolul 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionar, un adaos de grupă, nu a fost aplicată tocmai datorită celor expuse mai sus. Până la publicarea în Monitorul Oficial, 20 mai 2009, cei ce au promovat litigii anterior aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații, în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, cu excepția situațiilor în care cel intern este mai favorabil, ceea ce în speță nu este cazul - articolele 11, 20 din Constituție cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România în anul 1994, la practica acesteia, la articolul 14, articolul 1 din Protocolul nr. 1, nr. 12.

Pe de altă parte, intimatul s-a pensionat în anul 1993, când era în vigoare și HG nr. 267/1990 ce reglementa acordarea unor drepturi personalului din industria minieră, iar la articolul 9 aliniatul 1 s-a prevăzut o vechime în muncă necesară ieșirii la pensie de 20 de ani celor ce au lucrat 20 de ani în subteran, respectiv între 15 - 20 de ani. Ca urmare, acest act normativ a creat o derogare de la vechimea în muncă necesară ieșirii la pensie, reglementată de articolul 8 din Legea nr. 3/1977, astfel că și în măsura în care s-ar face aplicarea articolului 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004, criticile ar fi nefondate.

Referitor la decizia recurată, din cuprinsul sentinței se reține că s-a indicat nr. -/15.05.2007, ori, din analiza dosarului de fond, se reține că decizia aflată în copie la fila 9 nu are data indicată, ci doar ștampila controlului financiar din 15.05.2007, însă, întrucât recurenta a indicat prin motivele de recurs că s-a emis la 01.03.2007, se impune a se face această corectare, chiar dacă este doar o eroare materială ce putea fi îndreptată conform articolului 281 Cod de procedură civilă pentru a preîntâmpina noi litigii în acest sens.

Pentru toate motivele expuse, fiind aplicabile dispozițiile articolelor 44, 77, aliniatul 3, anexa 4 din Legea nr. 19/2000, articolul 304 Cod de procedură civilă, instanța de recurs în baza articolului 312 punctele 1, 3 Cod de procedură civilă, va admite ca fondat recursul, va modifica în parte sentința în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 21 de ani în loc de 20 de ani, cum greșit s-a dispus, iar decizia ce a fost anulată are nr. -, emisă de intimată la data de 01.03.2007 în loc de 15.05.2007, cum greșit s-a indicat.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate ca fiind legale și temeinice, pentru considerentele arătate mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,

ADMITE ca fondat recursul civil declarat derecurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în nr. 3 județul B, împotriva sentinței civile nr. 53/LM/2009 din 09 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor,pe care o modifică în parteîn sensul că:

Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 21 de ani în loc de 20 de ani, cum greșit s-a dispus, iar decizia anulată este nr. - emisă de intimată la data de 01.03.2007 în loc de 15.05.2007, cum greșit s-a indicat.

Menține celelalte dispoziții.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 03 decembrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- --- - - -

decizie: /10.12.2009

Complet fond: D,

în 2 ex.: ID /16.12.2009

2 comunicări cu:

CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B,cu sediul în O- județul B,,cu domiciliul în nr. 3 județul

Președinte:Stan Aurelia Lenuța
Judecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1763/2009. Curtea de Apel Oradea