Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1795/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr -
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR 1795/R/2008
Ședința publică din 10 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Maria Galeș JUDECĂTOR 2: Dana Cigan
JUDECĂTOR 3: Elena Bocșe
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant G, domiciliat în de B nr.138, județul B în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- împotriva sentinței civile nr. 375/LM din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor; având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul, personal și asistat de av., lipsă intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 375/LM din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihors -a respins excepția autorității de lucru judecat.
S-a respins cererea formulată de către reclamantul G prin mandatar în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B.
Din considerentele sentinței se reține că instanța, examinând excepția autorității de lucru judecat a constatat că este neîntemeiată. Astfel, obiectul dos.nr.1218/C/2006 al Tribunalului Bihorl -a format decizia de pensionare nr.16298 din 30.01.2006.( f 43), iar în prezentul dosar obiectul dedus judecății îl constituie decizia de pensionare nr.16298 din 26.07.2007.
În consecință, excepția a fost respinsă pe considerentul că nu există tripla identitate cerută de disp. art 1201 civ.
În ceea ce privește temeinicia și legalitatea deciziei, instanța a constatat următoarele:
Din studierea buletinului de calcul care a stat la baza emiterii deciziei de pensionare rezultă că reclamantul a desfășurat o activitate în condiții speciale o perioadă de 15 ani 6 luni și 13 zile, în perioadele 1.01.1962 - 1.01.1971; 1.02.1971 - 1.10.1971; 3.01.1978 - 1.11.1984, neîncadrându-se astfel în disp.art 20 lit a, art 43 al.1 din L 19/2000, care prevăd un stagiu de cotizare de 20 de ani.
Prin urmare, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al reclamantului este cel prev. de art 8 din L 3/1977, respectiv de 30 de ani.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G solicitând admiterea recursului și în rejudecarea cauzei modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii formulate și obligarea intimatei la recalcularea corectă a pensiei sale cu stagiul de cotizare de 15 ani, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului critică sentința ca fiind nelegală și netemeinică dată prin aplicarea greșită a legii, respectiv a art.14 alin.4 din Legea nr.3/1977, 44 și 77 din Legea nr. 19/2000, HG nr. 1550 /2004 și OUG nr. 4/2005 și ignorarea practicii judiciare în cazuri similare.
Astfel arată, în esență, că intimata prin buletinul de calcul nr. 16298 din 26 iulie 2007 privind recalcularea pensiei sale a împărțit punctajul mediu anual la 30 de ani și nu la 15 ani, așa cum prevede art.14,alin.4 din Legea nr.3/1977 și cum se prevede în HG nr. 1550/2004 și Normele Metodologice de aplicare a acesteia la art. 2 pct 4, deși prin probele administrate dovedește o vechime în muncă de peste 20 de ani în grupa I de muncă, din care 15 ani, 6 luni și 13 zile în subteran- condiții speciale, fiind pensionat cu reducerea vârstei de pensie conform prevederilor art. 14 din legea nr. 3/1977.
Invocă sentințele nr. 622/2006 a Tribunalului Bihor și decizia nr. 68/2008 a Curții de Apel Oradea, în care în cazuri similare instanțele au stabilit că stagiul de cotizare necesar pentru deschiderea dreptului la pensie este de 15 ani pentru persoanele care au lucrat în grupa I de muncă subteran.
Prin întâmpinare, Casa Județeană de Pensii a solicitat respingerea recursului ca nefondat invocând în primul rând excepția puterii de lucru judecat, iar pe fond netemeinicia pretențiilor reclamantului.
În motivarea poziției sale, intimata arată că pretențiile din prezenta cauză au formulat obiectul unui proces soluționat prin sentința civilă nr. 426/C/2006 în dosarul nr. 1218/C/2006 a Tribunalului Bihor și prin decizia civilă nr. 1193/R/2006 pronunțată de Curtea de Apel Oradea prin care s-a respins acțiunea și recursul formulat de aceeași parte, situație în care apreciază că instanța de fond, în mod greșit, a respins excepția puterii de lucru judecat.
În ce privește fondul cauzei arată că recurentul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă în temeiul Legii nr. 3/1977 în baza deciziei de pensionare nr. 16298 din 31 iulie 1984, la data deschiderii dreptului la pensie dovedind o vechime în muncă de 15 ani, 7 luni și 13 zile în grupa I de muncă și 7 ani, 6 luni și 11 zile în grupa a II-a de muncă, diferența reprezentând- sporul acordat pentru grupa I de muncă cu ocazia pensionării fiind aplicate prevederile art. 14 din legea nr. 3/1977, care vorbesc doar despre reducerea privind vârsta standard de pensionare, numărul de ani invocat în cuprinsul acestui articol nereprezentând stagiu de cotizare.
Consideră că, în atare situație, pensia recurentului a fost stabilită corect, art. 44 din Legea nr. 19/2000 sau Anexa nr. 3 aplicându-se doar persoanelor pensionate sun incidența acestei legi.
Prin răspunsul la întâmpinare recurentul a solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat întrucât corect a reținut instanța de fond că nu sunt îndeplinite condițiile acestei excepții în dosarul invocat fiind vorba de o altă decizie de pensie, iar stagiul de 15 ani solicitat pentru recalcularea pensiei a fost pretins doar în prezenta cauză, întrucât a fost miner la de uraniu, și.
În drept invocă dispozițiile art. 19,20,43 și 77 din Legea nr. 19/2000 și art. 11,14 și 16 din legea nr. 3/1977.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a excepției invocată de intimată, văzând și actele dosarului, instanța reține următoarele:
În primul rând, referitor la excepția autorității de lucru judecat invocată de intimată, instanța reține că această excepție este neîntemeiată și a fost corect respinsă de instanța de fond, nefiind incidente dispozițiile art. 1201 cod civil, neexistând tripla identitate cerută de aceste dispoziții legale, în dosarul nr. 1218/C/2006 obiectul contestației fiind o altă decizie de pensie a reclamantului, respectiv decizia nr. 16398 din 30 ianuarie 2006, iar, în prezentul dosar fiind contestată decizia de pensie nr. 16298 din 26 iulie 2007, iar stagiul de cotizare pretins pentru recalculare atât în precizarea de acțiune cât și în recurs fiind de 15 ani.
Pe de altă parte, recurentul este îndreptățit la calcularea corectă a pensiei sale în raport de activitatea desfășurată și dispozițiile legale, Legea nr. 19/2000 stabilind la art. 89 alin 1 și 2 posibilitatea revizuirii deciziei de pensie la cererea sau chiar din oficiu dacă se constată erori în stabilirea și plata pensiilor.aceste prevederi fiind reiterate și in OUG nr. 4/2005 -art.7.
În ce privește fondul cauzei, instanța reține că prin acțiunea formulată contestatorul a solicitat anularea deciziei nr. 16298 din 26 iulie 2007 și recalcularea pensiei sale în concordanță cu prevederile cuprinse în HG nr. 1550/2004, OUG nr. 4/2005 aprobată prin legea nr. 78/2004, drepturile de pensie recalculate să-i fie plătite de la 1 iulie 2005, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că pensia i-a fost calculată greșit cu stagiul de 30 de ani în loc de 20 de ani sau 15 ani, raportat la activitatea desfășurată în subteran; ulterior precizând, în recurs, că stagiul, de cotizare trebuia stabilit la 15 ani întrucât a desfășurat peste 15 ani activitate în subteran grupa I,zona I de radiații la, și.
În mod greșit a reținut instanța de fond că reclamantul nu este îndreptățit la recalcularea pensiei cu stagiul de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, de 15 ani; reținând eronat că pensia a fost recalculată corect cu stagiul de 30 de ani, la fel pentru persoanele care au lucrat în condiții normale, ignorându-se probele administrate,dispozițiile legale aplicabile în speță, dar și practica j judiciară în cazuri similare.
Din actele de la dosar rezultă că contestatorul a beneficiat de pensie de limită de vârstă prin decizia nr. 16298 din 1 iulie 1984, la data pensionării dovedind o vechime în muncă - miner subteran- de 15 ani, 7 luni și 13 zile în grupa I de muncă și 7 ani, 6 luni și 11 zile în grupa a II-a de muncă, vechimea totală în muncă fiind întregită la 31 de ani cu sporul aferent grupei I de muncă, conform Legii nr. 3/1977.
Din adeverințele nr. 676 din 15 februarie 2006 și 4514 din 16 octombrie 2006 emise de Compania Națională a, rezultă că acesta a desfășurat activitate de ajutor miner subteran și miner subteran în cadrul acestei companii peste 15 ani în zona I de radiații în procent de 100% în anumite perioade.
Prin decizia contestată, nr. 16298 din 26 iulie 2007, Casa Județeană de Pensii i-a recalculat pensia cu stagiul de cotizare de 30 de ani utilizat la determinarea punctajului mediu anual ignorând dispozițiile Legii nr. 19/2000, respectiv ale art. 20 și 43 alin 1 precum și ale art. 77 alin 2 din această lege care stabilește că în situația asiguraților prevăzuți al art. 43 și 47 la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.
Ori art. 43 alin 3 din legea nr. 19/2000 prevede un stagiu de cotizare de 15 ani în zona I de expunere la radiații.
Prin urmare, cererea reclamantului de recalculare a pensiei cu stagiul corect de cotizare de 15 ani este întemeiată și trebuia admisă întrucât intimata Casa Județeană de Pensii a determinat greșit punctajul mediu anual prin împărțirea numărului de puncte obținut de asigurat la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani încălcând astfel dispozițiile art. 77 alin 2 coroborat cu art. 43 alin 3 și art. 20 lit b din Legea nr. 19/2000.
Mai trebuie menționat că în cazuri similare, instanțele au admis astfel de acțiuni și au dispus recalcularea pensiei cu stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 sau de 20 de ani, în cazul persoanelor care și-au desfășurat activitatea în subteran, în raport de zonele de expunere la radiații, făcând aplicarea dispozițiilor art. 43 raportat la art. 20 din Legea nr. 19/2000 astfel încât și reclamantul trebuie să beneficieze de același tratament nediscriminatoriu, indiferent de anul ieșirii la pensie conform OUG nr. 4/2005 care instituie principiul la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie.
Cum prin sentința civilă 426/C/2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 1218/C/2006, în care așa cum s-a reținut a fost contestată o altă decizie de recalculare pensiei, pretențiile reclamantului pentru recalcularea pensiei și pentru diferențele de pensie au fost respinse, pentru perioada 1 iulie 2005- 26 iulie 2007, există autoritate de lucru judecat în sensul prevăzut de art. 1201 cod procedură civilă, așa încât recurentul este îndreptățit la plata drepturilor de pensie recalculate prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani doar începând cu data de 26 iulie 2007, data emiterii deciziei de pensie contestate.
Față de considerentele mai sus expuse, făcând aplicarea dispozițiilor art. 312 alin 1 cod procedură civilă coroborat cu art. 304 ind 1cod procedură civilă, instanța va admite ca fondat recursul și va modifica în parte sentința recurată,în temeiul textelor de lege mai sus evocate, în sensul că va admite ca fondată contestația, va anula decizia contestată dispunând obligarea intimatei la recalcularea pensiei cu stagiul complet de cotizare de 15 ani, sens în care va fi emisă o nouă decizie de pensionare, drepturile de pensie urmând a fi acordate de la data de 26 iulie 2007, menținând ca legală dispoziția din sentință privind respingerea excepției invocată de intimată.
În baza art. 274 cod procedură civilă obligă partea intimată să plătească părții recurente suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurentul reclamant G, domiciliat în de B nr.138, județul B în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- împotriva sentinței civile nr. 375/LM din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o schimbă în parte în sensul că:
ADMITE ca fondată contestația formulată de contestatorul G în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință:
ANULEAZĂ decizia nr. 16298 din 26 iulie 2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și obligă intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 de ani, sens în care obligă intimata să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatorului, cu acordarea drepturilor astfel stabilite cu începere de la data de 26 iulie 2007.
MENȚINE restul dispozițiilor sentinței recurate.
OBLIGĂ partea intimată să plătească părții recurente suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs. IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 10 decembrie 2008
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red dcz
6.01.2009
Jud fond,
Dact IC
2x/9.01.2009
Președinte:Maria GaleșJudecători:Maria Galeș, Dana Cigan, Elena Bocșe
