Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1798/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1798/2009-
Ședința publică din 08 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - judecător
R - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de contestatorul din Vadu, nr. 510, Cod poștal -, jud. B, și de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr.725/LM din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă fiul recurentului contestator - fără procură, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că, prin registratura instanței la data de 23.11.2009 recurentul contestator a depus la dosar întâmpinare, că în cauză se solicită judecarea în lipsă, după care:
Fiul recurentului contestator depune la dosar completare la întâmpinare și arată că tatăl său, recurentul contestator este bolnav și nu se poate prezenta în instanță.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 725/LM din 24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a dmis în parte contestația formulata de contestatorul domiciliat în localitatea Vadu, nr. 510, județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B și în consecință:
A fost obligată intimata să recalculeze pensia contestatoarei prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.02.2009, sens în care a obligat intimata să emită o noua decizie de pensionare.
Au fost respinse restul pretențiilor, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia nr. -/18.09.1990, contestatorul a fost înscris la pensie pentru pierderea capacității de muncă, în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, iar prin decizia nr. -/30.06.2005 fost recalculată pensia contestatorului, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani.
Raportat la întregul dosar de pensie al contestatorului, instanța a constatat că acesta nu a desfășurat activitate în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, respectiv în subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 43 din Legea nr. 19/2000.
Instanța a reținut însă că petentului îi sunt aplicabile disp. Legii nr.226/2006.
Art. 2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că: "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În concluzie, funcția și locul contestatorului încadrându-se în grupa I de muncă potrivit legislației anterioare este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 226/2006.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000.
Art. 4 din același act normativ stipulează că "asigurații care au realizat un stagiu de cotizare mai mic decât cel prevăzut la art. 3 beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea proporțională a vârstelor standard de pensionare, în condițiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor din anexa nr. 4 și din anexa nr. 5.
Art. 5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Contestatorul a desfășurat activitate 19 ani 7 luni în grupa I de muncă, 1 an și 8 luni în grupa a II- a de muncă și 7 ani 7 luni și 3 zile în condiții normale, desfășurând o activitate în domeniul siguranței circulației ca fochist și mecanic locomotivă, așa cum sunt prevăzute aceste funcții in Ordinul 447/2003 coroborat cu punctul 7 din Anexa 1 la Legea nr.226/2006.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța a constatat că, din datele privitoare la activitatea în muncă aflate în dosarul de pensionare a rezultat că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 4 din Legea nr.226/2006, în temeiul art. 3 coroborat cu art. 5 din Legea nr.226/2006, a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani și nu 20 de ani cum a solicitat neîntemeiat contestatorul, sens în care a obligat intimata sa emită o noua decizie de pensionare.
In temeiul art.169 din Legea nr.19/2000 actualizată instanța a obligat intimata să acorde aceste drepturi începând cu luna ulterioară sesizării instanței, respectiv începând cu data de 01.02.2009.
Instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea în parte a acesteia, în sensul de a obliga pârâta să aibă în vedere la recalcularea drepturilor sale la pensie, un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu data de 01.12.2005.
În motivarea recursului său, recurentul a arătat că instanța de fond a aplicat în mod eronat dispozițiile Legii nr. 226/2006, deoarece, lucrând în subteran efectiv o perioadă de 20 de ani sunt incidente dispozițiile art. 20 și 43 coroborat cu art. 77 din Legea nr. 19/2000.
De asemenea se mai susține că, instanța de fond a stabilit în mod greșit și data de la care se impune recalcularea pensiei sale, respectiv 01.12.2005, în loc de 01.02.2009.
Împotriva aceleași sentințe a declarat recurs și pârâta Casa Județeană de Pensii B, solicitând modificarea acesteia, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că instanța de fond se găsește în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. (1) din nr.HG 1550/2004, deoarece aceasta a reținut că stagiul de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu este cel impus de art. 8 din Legea nr. 3/1977 ci un alt număr de ani vechime în muncă, fără ca această opinie să fie fundamentată pe o dispoziție legală.
De asemenea s-a mai susținut că instanța a făcut o evidentă confuzie între stagiul complet de cotizare pe care Legea nr. 3/1977 îl impuneu a fi realizat și anumite reduceri a vârstelor de pensionare, care operau în baza aceluiași act normativ, reduceri care se acordau în considerarea faptului că o anumită persoană și-a desfășurat activitatea în condiții speciale sau deosebite de muncă (grupa I sau II de muncă).
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă, iar aceasta din urmă, nu și-a exprimat poziția față de recursul declarat de către reclamant.
Verificând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Recurentul reclamant a fost pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977, fiind înscris la pensie pentru pierderea capacității de muncă, în baza deciziei nr. -/18.09.1990. În conformitate cu art. 81 din Legea nr. 19/2000 și nr.HG 1550/2004, pârâta recurentă urma să procedeze la recalcularea pensiilor potrivit principiilor enunțate în articolele introductive ale Legii nr. 19/2000, cel mai important fiind asigurarea unor pensii egale pentru cei care au contribuit egal la sistemul de asigurări sociale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
Așa fiind, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor Legii nr. 226/2006, art. 2, 3 și 5 și a reținut corect pentru petent un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, în loc de 30 de ani, raportat la activitatea desfășurată de acesta, activitate la care se face referire în pct. 7 din anexa 1 la Legea nr. 226/2006.
Textul de lege evocat se referă nu doar la activitățile de mecanic de locomotivă, mecanic ajutor și mecanic instructor, ci la orice activitate desfășurată de personalul din siguranța circulației, cum este cazul petentului recurent.
Acestuia nu-i pot fi aplicate dispozițiile art. 43 din Legea nr. 19/2000 așa cum solicită, deoarece reclamantul nu a desfășurat activitate în subteran, ori în zona I de radiații, pentru a-i fi aplicabile textele de lege care prevăd stagii complete de cotizare de 20 de ani, respectiv 15 ani, acesta desfășurând activitate în meseriile de fochist și ajutor mecanic locomotivă.
Criticile formulate de pârâtă sunt de asemenea neîntemeiate, Legea nr. 19/2000 a avut ca principii fundamentale, prevăzute în chiar articolele introductive, printre altele, pensii egale pentru participanții la sistemul public ce au desfășurat activitate, indiferent de anul pensionării lor.
Este posibilă aplicarea acestui act normativ nou persoanelor pensionate anterior apariției legii, tocmai datorită apariției Legii nr. 19/2000, care a fost edictată cu scopul înlăturării tuturor discriminărilor și discrepanțelor din sistemul public de pensii.
Punctul 7 din anexa 1 la Legea nr. 226/2006 prevede ca activitățile în condiții speciale, activitatea desfășurată de persoanele din siguranța circulației, precum ș activitățile de mecanic de locomotivă, mecanic ajutor și mecanic instructor. Activitatea petentului a avut legătură cu siguranța circulației, motiv pentru care a și fost încadrat în grupa I-a de muncă, conform dispozițiilor legii vechi.
Concluzionând, în mod corect reclamantului i s-a stabilit un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, cu respectarea dispozițiilor textelor legale mai sus invocate.
Pentru toate aceste considerente, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de APEL ORADEA în temeiul art. 312 al. (1) Cod procedură civilă, va respinge ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile civile declarate contestatorul din Vadu, nr. 510, Cod poștal -, jud. B, și de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud. B, împotriva sentinței civile nr.725/LM din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
Red.dec.- /30.12.2009
Jud.fond. -
Dact./04.01.2010
Ex.2
2 com./07.01.2010
recurentul contestator din Vadu, nr. 510, Cod poștal -, jud. B, recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, Cod poștal -, jud.Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
