Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 1880/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂ NIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR 1880/R/2009
Ședința publică din data de 16 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Doina Măduța | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator .I domiciliat în O,-,.4,. 27 în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, împotriva sentinței civile nr. 895/LM din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor,având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă în reprezentarea contestatorului, lipsă, avocat, lipsă intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 11 decembrie 2009 completare la întâmpinare, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii contestației și recalculării pensiei cu utilizarea unui stagiu de cotizare de 20 ani, iar în subsidiar cu utilizarea unui stagiu de 25 de ani, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 895/LM din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihors -a respins contestația formulată de contestatorul.I în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B.
Din considerentele sentinței se reține că, ontestatorul fost pensionat pentru limită de vârstă prin decizia nr. -/22.07.1998, drepturile fiindu-i stabilite in baza Legii nr. 3/1977, începând cu data de 01.08.1998.
Prin decizia nr. -/23.10.2007, a fost recalculată pensia contestatorului obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj mediu anual de 2,64141 puncte.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004.
Legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorului era Legea 3/1977.
Potrivit art. 2 alin. (1) din Normele metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, norme aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, pentru persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, drepturile de pensie se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual.
Potrivit acestor norme, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă, prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiară sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare.
Aliniatul (3) al aceluiași articol prevede că pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Prin decizia nr. 40 din 22 septembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a statuat că singurele facilități oferite de Legea nr. 3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau II de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei.
Curtea a reținut ca asigurații care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, determinate ca atare prin ordine ale Ministerului Sănătății, și ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 iulie 1977-31 martie 2001 au beneficiat atât de reducerea vârstei legale de pensionare, cât și de majorarea vechimii în muncă, deci a perioadei de contribuție, denumită în actuala reglementare stagiu de cotizare. A stabilit ca interpretarea data de unele instanțe în sensul că acestei categorii de asigurați îi sunt aplicabile dispozițiile art. 43 din Legea nr. 19/2000 și ale anexei nr. 4 la această lege ca "act normativ special" la care fac trimitere prevederile art. 2 alin. (4) din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004, sunt consecința unei interpretări greșite a prevederilor legale, întrucât Legea nr. 19/2000 reprezintă o lege generală, actul normativ-cadru în domeniul pensiilor și al drepturilor de asigurări sociale.
În ce privește principiul înscris în expunerea de motive a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit căruia "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", acesta nu poate fi aplicat în cauză atât timp cât în lege nu există o prevedere expresă potrivit căreia și persoanelor care au lucrat în grupele speciale de muncă și s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 li se aplică acest act normativ pentru determinarea stagiului de cotizare și, în raport de acesta, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare.
Ca atare, arata Curtea, aplicabilitatea prevederilor normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 este întărită și confirmată de norma de trimitere din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005. De asemenea, in considerentele deciziei se menționează ca potrivit art. 1 din Codul civil și art. 15 alin. (2) din Constituția României republicată, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă, astfel că legea nouă, respectiv Legea nr. 19/2000 nu se poate aplica decât situațiilor ivite după intrarea ei în vigoare, deci persoanelor ale căror drepturi la pensie s-au deschis după data de 1 aprilie 2001, nu și persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977.
Chiar dacă practica curentă a instanței a fost in sensul că acestei categorii de asigurați îi sunt aplicabile legea 19/2000 si dispozițiile Legii nr.226/2006, această practică trebuie în prezent reconsiderată, fata de dispozițiile stabilite prin decizia nr. 40/2008 a
Potrivit art. 329 alin 3 din Cod procedură Civilă "dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, astfel încât instanța își va reconsidera practica și va da eficiență deciziei
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța a considerat ca solicitarea privind recalcularea pensiei prin raportare la alt stagiu de cotizare decât cel prevăzut de 3/1977, respectiv de 30 de ani este neîntemeiata.
Cat privește acordarea sporului prevăzut de art. 12 din 3/1977, instanța constată că potrivit acestei dispoziții legale, doar persoanele care au o vechime efectiva în muncă de peste 25 de ani pentru femei si 30 de ani pentru bărbați, beneficiază pentru fiecare an în plus din primii cinci ani de un spor la pensie de 1 % și pentru fiecare an în plus peste cinci ani de un spor de 0,5 % din retribuția tarifară folosită la calcularea pensiei.
Din buletinul de calcul depus la dosar, rezultă că la calcularea pensiei contestatorului, s-a aplicat sporul stabilit de art. 12 din 3/1977 pentru perioada in care acesta a lucrat efectiv peste cei 30 de ani de munca, astfel încât cererea acesteia apare ca neîntemeiată. In nici un caz nu poate fi aplicat acest spor la perioada considerata vechime in munca ca urmare a aplicării art. 14 din 3/1977, care reprezintă un beneficiu acordat persoanelor care au desfășurat activitate in grupa I sau II de munca in considerarea acestui fapt, dispozițiile art. 12 nefiind susceptibile de interpretare. Cum prin acestea se stabilește cu claritate ca beneficiază de acest spor doar persoanele care efectiv au desfășurat activitate după împlinirea timpului de munca necesar pentru pensionare, interpretarea contestatorului reprezintă o adăugare la lege, ce nu poate fi primita.
Împotrivaacestei hotărâri a declarat recurs, contestatorul, solicitând admiterea acesteia, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii contestației și recalculării pensiei cu utilizarea unui stagiu de cotizare de 20 ani, iar în subsidiar cu utilizarea unui stagiu de 25 de ani, cu acordarea retroactivă a drepturilor începând cu data de 13.06.2006, data reintrării în vigoare a Legii 226/2006, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată contestatorul că a lucrat în condiții speciale la " Sinteza" Oop erioadă de 23 de ani 2 luni și 13 zile, într-o muncă deosebit de grea, toxică, stresantă, cu pericol de infectare și cu riscuri majore asupra stării sale de sănătate.
Subliniază recurentul că din moment ce a lucrat la secția organi-fosforice, activitatea desfășurată fiind menționată la lista anexă la Legea 226/2006, beneficiază de prevederile acestei legi, în sensul reducerii stagiului de cotizare.
Prin întâmpinare intimata Casa Județeană de Pensii a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu instanța reține următoarele:
Drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1998, acesta fiind înscris la pensie în baza deciziei nr.- emisă de Casa Județeană de Pensii B.
Din cuprinsul deciziei de pensionare se reține că reclamantul a desfășurat activitate în grupa I(II) de muncă o perioadă de 23 ani 2 luni și 13 zile, iar pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 ani prevăzut de legea 3/1977 sub imperiul căruia acesta s-a pensionat.
Prin cererea dedusă judecății, contestatorul solicită a-i fi recalculate drepturile la pensie în temeiul OUG 4/2005 și (ale Legii 226/2006) prin utilizarea la determinarea punctajului mediu a unui stagiu de cotizare de 20 ani prevăzut de Legea 19/2000 în principal, iar în subsidiar, a stagiului de 25 de ani din Legea 226/2006, în considerarea activității desfășurată de acesta în condiții speciale.
Prin decizia nr. 40 din 28 septembrie 2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în aplicarea dispozițiilor art. 77 alin. 2 și ale art. 43 alin. 1 și 2 din legea 19/2000, s-a stabilit că pentru persoanele pensionate în baza legii 3/1977 stagiul de cotizare utilizat în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea in vigoare la momentul pensionării, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 334/20.05.2009, dată de la care dispozițiile au devenit obligatorii.
Până la publicarea deciziei, practica Curții de Apel Oradea, a fost constantă în a considera că persoanele pensionate în baza legii 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei, în temeiul OUG. 4/2005 (legea 226/2006) este cel prevăzut de Legea 19/2000 (Legea 226/2006) și nu cel prevăzut de legea 3/1977.
Din examinarea jurisprudenței din ultimii ani ai CEDO reflectată în hotărârile de condamnare României, pentru încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției se observă că,într-un număr mare de cazuri, condamnarea a avut loc în situațiile în care cererile introduse în instanță pentru valorificarea unor drepturi nu au fost examinate pe fond deși solicitanții puteau pretinde că aveau o speranță legitimă de a-și vedea concretizată creanța lor în conformitate cu dispozițiile legale interne și cu jurisprudența instanțelor.
Cât despre noțiunea de speranță legitimă Curtea a afirmat că atunci când interesul patrimonial la care se referă este de ordinul creanței, el nu poate fi considerat ca fiind valoare patrimonială, decât atunci când există o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor. (a se vedea in acest sens cauza Weissman și alții împotriva României).
Ori, cum până la publicarea recursului în interesul legii practica Curții de Apel Oradeaa fost în sensul admiterii cererilor de recalculare a pensiilor cu utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de Legea 19/2000 (Legea 226/2006) astfel cum s-a arătat mai sus, se apreciază că pentru acțiunile introduse anterior acestei date, solicitanții aveau legitimă că-și vor realiza dreptul, conform jurisprudenței de până atunci a acestei instanțe.
Prin urmare, în cazul acestor acțiuni poate apărea conflictul cu art. 1 din Protocolul 1 al Convenției, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României, prioritatea normei din Convenție, care fiind ratificată prin legea nr. 30/1994, face parte din dreptul intern astfel cum prevede art. 11 alin. 2 din legea fundamentală.
Cum prezenta cerere a fost înregistrată anterior datei de 23.05.2009 și cum contestatorul a desfășurat activitate la fosta uzină "" din O pe o perioadă de ăeste 23 ani, actvitiatea fiind prevăzută în anexa 1 Legii 226/2006, realizând stagiul total de cotizare necesar prevăzut de anexa 4 Legii 226/2006, instanța apreciază ca fiind fondată cererea acestuia de a i se recalcula pensia, cu utilizarea unui stagiu de 25 de ani, prevăzut de articolul 3,4 din Legea 226/2006.
Solicitarea recurentului de a i se recalcula pensia cu utilizarea unui stagiu de 20 de ani, nu poate fi primită, acesta nedesfășurând niciuna din activitățile prevăzute de Legea 19/2000, care l-ar fi îndreptățit la un astfel de stagiu.
Drepturile recunoscute în urma recalculării i se vor acorda începând cu data de 3 martie 2009, (data sesizării instanței) și nu de la data intrării în vigoare a Legii 226/2006, față de prevederile art. 169 alin. 3 din Legea 19/2000, potrivit căruia pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a dispus cererea de recalculare.
Cum contestatorul nu a făcut dovada că s-ar fi adresat cu o cerere de recalculare Casei Județene de Pensii, drepturile vor fi acordate de la data punerii în întârziere a intimatei, care este data sesizării instanței.
Față de aceste aspecte, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi admis, sentința urmând a fi modificată în totalitate conform dispozițiilor prezentei.
Întrucât cheltuielile de judecată solicitate de intimat nu au fost dovedite nu i se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurentul contestator .I domiciliat în O,-,.4,. 27 în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, împotriva sentinței civile nr. 895/LM din 5 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică în totalitate în sensul că:
ADMITE contestația formulată de contestatorul.I în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:
DISPUNE anularea deciziei de pensionare nr. - din 6 septembrie 2007 emisă de intimată.
DISPUNE recalcularea pensiei contestatorului cu utilizarea unui stagiu de25 ani, cu acordarea drepturilor din 3 martie 2009.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată ședință publică din 16 decembrie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
Red dcz
11.01.2010
Jud fond,
Dact CC
4 ex/15.01.2010
2 com/
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța
