Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 241/2010. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 241/2010-
Ședința publică din 08 februarie 2010
PREȘEDINTE: Cigan Dana | - - | - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria |
- - | - JUDECĂTOR 3: Popa Aurora | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de recurenta intimat CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în comuna sat nr. 172 județul B, împotriva sentinței civile nr. 564/LM/2009 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-,având ca obiect: recalculare pensie,
La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, că intimata contestatoare a depus precizări la dosar, prin registratura instanței la data de 08.02.2010, după care:
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 564/LM/2009 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost admisă în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei nr. -/25.07.2007 emisa de intimata, pe seama contestatorului și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea in considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 16.06.2006, sens in care a fost obligată intimata să emită o noua decizie de pensionare.
Au fost respinse restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. -/25.08.1996, contestatorul a fost înscris la pensie limita de vârstă, în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, iar prin decizia nr. -/30.11.2005 a fost recalculată pensia acestuia în temeiul HG nr. 1550/2004 si OUG nr. 4/2005, stagiul complet de cotizare avut în vedere fiind de 30 de ani.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, s-a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme, constatându-se că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului a fost Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin. 1 din HG1550/2004, care prevede că "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază " ar trebui concluzionat că, într-adevăr, stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani.
astfel de concluzie este însă eronată și nesocotește reglementările ulterioare în materie. Aceste reglementări se regăsesc în nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Astfel, din OUG4/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr. 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Întrucât Legea nr. 226/2006 a fost emisă in temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 actualizată si potrivit art. 6 din Legea nr. 226/2006 prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință că, indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate in grupa I de muncă (condiții speciale) o perioadă mai mare de 25 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la Legea 226/2006.
Art. 2 alin 2 din Legea nr. 226/2006 prevede că "sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații si-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislației anterioare în grupa I de munca si care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale".
În concluzie, funcția si locul contestatorului manevrant vagoane, manevrant stație la Stația CFR O este asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 226/2006 iar potrivit Ordinului nr. 447/2003, anexa nr. 2, sunt funcții cu responsabilități în siguranța circulației.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limita de vârsta cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000.
Art. 5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Din datele privitoare la activitatea in muncă aflate in dosarul de pensionare rezultă că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 4 din Legea nr. 226/2006
Având in vedere că prevederile Legii nr. 226/2006 intră in vigoare la data de 16.06.2006, instanța a obligat intimata să acorde aceste drepturi cu aceasta data.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii contestației.
Prin motivele de recurs, Casa Județeană de Pensii Bai nvocat că intimatul a fost înscris la pensie în baza Legii nr. 3/1977, drepturile fiindu-i recalculate în baza HG nr. 1550/2004, OUG nr. 4/2005, soluția pronunțată de instanța de fond fiind nelegală și netemeinică.
Consideră, în esență, că instanța de fond este în eroare cu privire la interpretarea articolului 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004, întrucât a apreciat greșit că stagiul complet de cotizare utilizat cu ocazia recalculării nu ar fi cel impus de articolul 8 din Legea nr. 3/1977 ce reglementa vechimea integrală în muncă pentru bărbați la 30 ani, ci un alt număr de ani vechime în muncă, conform Legii nr. 226/2006, care nu este aplicabilă în speță.
Referitor la incidența Legii nr. 226/2006 arată că articolul 1 aliniatul 1 prevede că doar din data de 01.04.2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activități dintre cele prevăzute în anexa I sau cele prevăzute în cadrul unităților din anexa 2. Pe de altă parte, stagiul de cotizare realizat reprezintă vechimea totală în muncă, cel complet de cotizare este cel stabilit expres de legiuitor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, reducerea vârstei de pensionare neavând legătură cu reducerea stagiului de cotizare.
Ulterior, prin precizările depuse la dosar, recurenta a comunicat instanței calculul estimativ privind pensia intimatului ca urmare a aplicării stagiului complet de cotizare de 25 de ani la recalculare și calculul pensiei acestuia prin aplicarea OUG nr. 100/2008, OUG nr. 209/2008 și Legii nr. 218/2008, arătând totodată că în situația aplicării unui stagiu diminuat, intimatul nu mai beneficiază de majorările prevăzute de OUG nr. 100/2008.
În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punctele 8 și 9 Cod de procedură civilă, HG nr. 1550/2004, Legea nr. 226/2006.
Deși legal citat, intimatul contestator nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a-și preciza poziția.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Intimatului contestator i-au fost stabilite drepturile la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/1996, în baza Legii nr. 3/1977, acesta realizând o vechime în muncă de 19 ani, 05 luni și 6 zile în grupa I-a de muncă, 12 ani, 7 luni și 05 zile în grupa a II-a de muncă și 01 an, 04 luni și 18 zile în grupa a III-a de muncă, întreaga activitate în condiții deosebite în cadrul CFR, în domeniul siguranței circulației.
Ulterior, drepturile de pensie ale contestatorului au fost recalculate prin decizia cu nr. -/30.11.2005, în temeiul OUG nr. 4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 coroborate cu HG nr. 1550/2004 și HG nr. 733/2005, reținându-se un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, ignorându-se astfel activitatea desfășurată în grupa I-a de muncă în siguranța circulației, dar și dispozițiile Legii nr. 226/2006.
Sigur că, la data deschiderii drepturilor la pensie ale contestatorului erau în vigoare dispozițiile Legii nr. 3/1977, însă la recalculare nu se poate face abstracție de dispozițiile legii noi în materie, și anume Legea nr. 19/2000, respectiv Legea nr. 226/2006 emisă în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, întrucât altfel s-ar încălca principiile consacrate prin actele normative de evaluare - principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensii și principiul potrivit căruia la condiții egale de pensionare se impune acordarea unor pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.
Prin aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond nu a făcut altceva decât că a dispus aplicarea dispozițiilor legale în materie și situației intimatului, dispoziții mai favorabile, altfel, conform celor expuse mai sus, s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare a acestuia raportat la persoanele care s-au pensionat după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat anterior, îndeplinind aceleași criterii, astfel că instanța de fond nu a interpretat greșit dispozițiile legale ci dimpotrivă, criticile fiind neavenite.
Ca urmare, întrucât intimatul a desfășurat activitate în funcții cu responsabilități în siguranța circulației, în grupa I-a de muncă - manevrant stație la Stația CFR O, activitate regăsită la punctul 7 din anexa 1 Legii nr. 226/2006 și Ordinului nr. 447/2003, anexa nr. 2, în mod corect s-a aplicat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani conform articolului 5 din legea mai sus menționată, criticile fiind neavenite. Faptul că angajatorul nu se regăsește în anexa nr. 2 Legii nr. 226/2006, nu este imputabil contestatorului, singura condiție ce îi incumba acestuia era doar cea a desfășurării unei activități în condiții speciale, condiție ce a îndeplinit-
Este important totodată a se menționa că în cursul judecării cauzei a fost pronunțată Decizia asupra recursului în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, nr. 40/2008, prin care s-a unificat practica neunitară în materie la nivel național, concluzionându-se că în situația celor pensionați în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 și care au lucrat în grupele I sau a II-a de muncă, li se aplică la determinarea punctajului mediu anual stagiul de cotizare prevăzut de articolul 14, însă în considerentele aceleiași decizii s-a precizat că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare impus de articolul 8 (30 de ani la bărbați, 25 de ani la femei) au procedat corect, articolul 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, un adaos de grupă. Această decizie nu este aplicată în prezenta speță, dat fiind că până la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, la data de 20 mai 2009, persoanele care au promovat litigii anterior, aveau legitimă de dobândire a unui bun, iar în astfel de situații în care dreptul intern este în neconcordanță cu cel internațional, acesta din urmă se aplică prioritar, excepție făcând situațiile în care dreptul intern este mai favorabil, ceea ce nu este cazul în speță, context în care este necesar a se face trimitere la articolele 11 și 20 din Constituția României cu referire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la practica acesteia și respectiv la art. 14 și art. 1 din Protocolul nr. 1 și nr. 12.
S-a făcut aplicarea practicii unitare în materie a Curții de APEL ORADEA, întrucât astfel cum s-a reliefat mai sus, la data promovării litigiului - 11.12.2008 - partea contestatoare avea legitimă de dobândire a unui bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, articolului 1 din Protocolul adițional nr. 1, practicii constante a Curții de APEL ORADEA, sens în care este necesar a se face trimitere la cauzele, /României.
Hotărârea este însă greșită sub aspectul datei de emitere a deciziei, respectiv a datei de la care operează recalcularea pensiei, în speță fiind aplicabile dispozițiile articolului 169 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000.
Într-adevăr, Legea nr. 226/2006 a intrat în vigoare la 16.06.2006, iar conform articolului 6 din acest act normativ, dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, care, în articolul 169 aliniatul 3, stabilit că pensia recalculată se acordă doar din luna următoare solicitării, care în speță reprezintă data de 11.12.2008 la care a fost înregistrată contestația - fila 1 dosar fond, astfel că drepturile trebuiau acordate doar din luna următoare, 01.01.2009, nu din 16.06.2006 cum greșit s-a dispus de către instanța de fond, cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale invocate mai sus.
Față de considerentele expuse, în baza articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă, instanța de recurs conform articolului 312 aliniatele 1, 3 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B, va modifica în parte sentința recurată în sensul că drepturile vor a fi acordate cu data de 01.01.2009, menținând ca legale restul dispozițiilor acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza articolului 312 aliniat 1, combinat cu articolele 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civilintrodus de recurenta intimat CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în comuna sat nr. 172 județul B, împotriva sentinței civile nr. 564/LM/2009 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că drepturile stabilite prin sentință se acordă începând cu data de 01 ianuarie 2009.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 08 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
: GM/19.02.2010.
Complet fond: N,
în 2 ex.: ID/19.02.2010
2 comunicări cu:
CASA JUDEȚEANĂ DE PENSIIB, cu sediul în O- județul B,,cu domiciliul în comuna sat nr. 172 județulPreședinte:Cigan DanaJudecători:Cigan Dana, Galeș Maria, Popa Aurora