Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 277/2010. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 277/2010-
Ședința publică din data de 10 februarie 2010
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Viorel Pantea | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în O,-,.3, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII,cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 274/LM din 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul recurentului contestator - lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale emise de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind reprezentanții intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, după care:
Întrebat fiind, reprezentantul recurentului contestator arată că nu mai are alte cereri de formulat, sens în care solicită cuvântul asupra recursului de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului promovat de partea pe care o reprezintă, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii contestatorului, obligarea intimatei la reclacularea pensiei contestatorului cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 de ani și acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 274/LM din 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de fond a avut în vedere următoarele aspecte:
Contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/01.02.1994, recunoscându-i-se o vechime totală în muncă de 40 de ani, 10 luni și 05 zile, din care, 21 de ani și 3 luni în grupa I de muncă și 08 ani, 07 luni și 08 zile în grupa a II-a de muncă. După intrarea în vigoare a HG nr. 1550/2004, s-a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, după cum reiese din buletinul de calcul nr. -/27.05.2005.
Legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977 și față de prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004, s-ar impune a concluziona că stagiul complet de cotizare aplicabil contestatorului ar fi de 30 de ani. Având în vedere și reglementările ulterioare în materie, respectiv nr.OUG 4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005 care instituie principiul potrivit căruia "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", faptul că acesta are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, instanța apreciind că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Prin urmare s-a apreciat că se impune a verifica dacă contestatorul întrunește condițiile cerute de art. 77 din Legea nr. 19/2000, pentru determinarea punctajului mediu anual prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare, la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare solicitat de acesta, de 20 de ani.
Tribunalul, astfel cum rezultă din cartea de muncă a contestatorului, a reținut că activitatea acestuia nu se încadrează în categoria activităților desfășurate în condiții speciale prevăzute de art. 20 din Legea nr. 19/2000, respectiv în subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, astfel că, nu i-a fost recunoscut stagiul complet de cotizare prevăzut pentru persoanele care au lucrat în locuri de muncă cu condiții speciale.
Prin urmare, s-a apreciat că se impune a se reține că drepturile de pensie ale contestatorului au fost calculate în mod corect de către intimată.
Pentru aceste considerente, tribunalul a respins contestația formulată ca neîntemeiată.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată, culpa procesuală aparținând în exclusivitate contestatorului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii contestației și obligarea intimatei la recalcularea pensiei cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, în principal sau 25 ani, în subsidiar, cu acordarea retroactivă a drepturilor începând cu data de 20 mai 2005 și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în fond și recurs.
Subliniază recurentul că s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977 și prin urmare în privința sa e aplicabilă Decizia nr. 40/22 august 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Recurentul mai relatează faptul că a lucrat la de din O din 01.08.1963-08.10.1968, la de Lacuri și "Transilvania"O din 04.11.1968-02.06.1969 și la Chimică Sinteza din 01.08.1969-01.08.1990, la secția de pigmenți anorganici, oxid de crom, ca operator chimist.
Arată apoi că activitățile industriale de la Sinteza O, figurează în lista anexă a Legii nr. 226/2006, art. 36, 45 și 48.
Prin întâmpinare intimata Casa Județeană de Pensii Bai nvocat în principal nulitatea recursului, arătând în susținerea excepției că cererea de recurs nu este motivată, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu instanța reține următoarele:
Drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1994, acesta fiind înscris la pensie în baza deciziei nr.- emisă de Casa Județeană de Pensii B.
Din cuprinsul deciziei de pensionare se reține că reclamantul a desfășurat activitate în grupa I de muncă o perioadă de 21 ani și 3 luni, iar în grupa a III-a 8 ani, 7 luni și 8 zile, iar pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 ani prevăzut de Legea nr.3/1977 sub imperiul căruia acesta s-a pensionat.
Prin decizia nr. 40 din 28 septembrie 2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în aplicarea dispozițiilor art. 77 alin. 2 și ale art. 43 alin. 1 și 2 din Legea nr.19/2000, s-a stabilit că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr.3/1977 stagiul de cotizare utilizat în vederea determinării punctajului mediu este cel prevăzut de legea in vigoare la momentul pensionării, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 334/20.05.2009, dată de la care dispozițiile au devenit obligatorii.
Până la publicarea deciziei, practica Curții de Apel Oradea, a fost constantă în a considera că pentru persoanele pensionate în baza Legii nr. 3/1977 și care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, stagiul de cotizare utilizat în procesul de recalculare al pensiei, în temeiul OUG. 4/2005 (Legea nr. 226/2006) este cel prevăzut de Legea nr. 19/2000 (Legea nr.226/2006) și nu cel prevăzut de Legea nr. 3/1977.
Din examinarea jurisprudenței din ultimii ani ai CEDO reflectată în hotărârile de condamnare României, pentru încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional al Convenției se observă că, într-un număr mare de cazuri, condamnarea a avut loc în situațiile în care cererile introduse în instanță pentru valorificarea unor drepturi nu au fost examinate pe fond deși solicitanții puteau pretinde că aveau o speranță legitimă de a-și vedea concretizată creanța lor în conformitate cu dispozițiile legale interne și cu jurisprudența instanțelor.
Cât despre noțiunea de speranță legitimă Curtea a afirmat că atunci când interesul patrimonial la care se referă este de ordinul creanței, el nu poate fi considerat ca fiind valoare patrimonială, decât atunci când există o bază suficientă în dreptul intern, de exemplu atunci când este confirmat de o jurisprudență bine stabilită a instanțelor (a se vedea în acest sens cauza Weissman și alții împotriva României).
Ori, cum până la publicarea recursului în interesul legii practica Curții de Apel Oradeaa fost în sensul admiterii cererilor de recalculare a pensiilor cu utilizarea stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000 (legea 226/2006) astfel cum s-a arătat mai sus, se apreciază că pentru acțiunile introduse anterior acestei date, solicitanții aveau legitimă că-și vor realiza dreptul, conform jurisprudenței de până atunci a acestei instanțe.
Prin urmare, în cazul acestor acțiuni poate apărea conflictul cu art. 1 din Protocolul 1 al Convenției, ceea ce impune, conform art. 20 alin. 2 din Constituția României, prioritatea normei din Convenție, care fiind ratificată prin Legea nr.30/1994, face parte din dreptul intern astfel cum prevede art. 11 alin. 2 din legea fundamentală.
După cum rezultă din evidența cărții de muncă a contestatorului, acesta a desfășurat în perioada 01.08.1963-08.10.1968, activitate la de din O, iar în perioada 01.08.1969-01.08.1990 la Chimică Sinteza la secțiile de pigmenți organici, oxid vede de crom.
Potrivit adeverinței nr. 5560 din 21 octombrie 2008 (fila 8 din dosar) în cadrul Diviziei organo-fosforice s-au fabricat și pesticide.
Solicitarea recurentului de a i se recalcula pensia cu stagiul de cotizare de 20 ani nu poate fi primită, din moment ce acesta nu a desfășurat niciuna din activitățile menționate la art. 20 din Legea nr. 19/2000.
Cât privește cererea de a i se recalcula pensia cu stagiul de 25 de ani, instanța o apreciază ca fiind fondată, din moment ce prezenta cerere a fost înregistrată anterior datei de 23.05,2008, iar activitatea desfășurată de contestator este menționată la pct. 45 al Anexei 1 Legii nr. 226/2006, acesta realizând stagiul total de cotizare necesar prevăzut de art. 4 din Legea nr. 226/2006.
Cât privește excepția de nulitate a recursului invocată de intimată instanța a apreciat ca fiind nefondată, sens în care vor fi avute în vedere dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, potrivit căruia recursul declarat împotriva unei hotărâri, care potrivit legii nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
În privința datei de la care vor fi acordate drepturile recalculate, față de dispozițiile art. 169 al. 3 din Legea nr. 19/2000, potrivit căruia drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare, instanța va înlătura cererea recurentului de acordare a drepturilor începând cu data de 20 mai 2005.
Astfel, luând în considerare dispoziția de mai sus, și cum recurentul nu a făcut dovada faptului că s-ar fi adresat cu o cerere de recalculare Casei de Pensii, drepturile vor fi acordate începând cu data de 20.05.2008 (data sesizării instanței-dată de la care intimata a fost pusă în întârziere).
Față de aceste aspecte în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă va fi admis recursul, sentința va fi modificată în sensul că va dmite în parte contestația formulată de contestator și în consecință urmează să se dispună anularea deciziei nr. -/22.02.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B pe seama contestatorului, intimata fiind obligată să recalculeze pensia contestatorului cu luarea în consideare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani și acordarea drepturilor începând cu data de 20.05.2008.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată la 500 lei cheltuieli de judecată în fond și recurs în favoarea recurentului, sumă ce reprezintă onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil introdus de recurentul
contestator, domiciliat în O,-,.3, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII,cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 274/LM din 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în sensul că:
Admite în parte contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:
Dispune anularea deciziei nr. -/22.02.2007 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii B pe seama contestatorului în sensul că obligă intimata să recalculeze pensia contestatorului cu luarea în consideare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, cu acordarea drepturilor începând cu data de 20.05.2008.
Obligă intimata să-i plătească contestatorului suma de 500 lei cheltuieli de judecată parțiale în fond și în recurs.
DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător -22.02.2010
- dactilografiat grefier - 23.02.2010- 4 ex.
-comunicat -24.02.2010 -2 ex.
-, domiciliat în O,-,.3, județul
- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII,cu sediul în O,-, județul
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Felicia Toader, Viorel Pantea