Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 306/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 306
Ședința publică de la 4 martie 2009
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta, domiciliată în, str. -, -. 1,. 9, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 392 din 9 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 2396 din 28 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în, str. -, -. 2,. 2,. 10, jud. G și intimata pârâtă PRIMĂRIA, cu sediul, jud. G, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul reclamant, personal, lipsind recurenta pârâtă și intimata pârâtă PRIMĂRIA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței depunerea de concluzii scrise de către intimatul reclamant, precum și de către intimata pârâtă PRIMĂRIA; de asemenea, s-a învederat cererea scrisă formulată de recurenta pârâtă prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, după care;
Interpelat de instanță, intimatul reclamant a precizat că recurenta pârâtă locuiește în prezent la părinții săi, respectiv la mama acesteia, care are domiciliul în, str. -, -. 1,. 9, jud.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefundat și menținerea ambelor hotărâri pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr-, pe rolul Judecătoriei Tg.J, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta -, solicitând ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună evacuarea pârâtei din imobilul situat în, str. 22 1989, -.1,.9, jud.
Prin acțiunea înregistrată sub nr-, pe rolul Judecătoriei Tg-J, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții și Primăria, să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare nr.1047/2007, cât și a contractului de închiriere nr. 262/2007 cu privire la imobilul situat în, str. 22 1989, -.1,. 9, jud.
Dosarul nr- a fost conexat la dosarul nr-, în temeiul art. 164.pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 2396 din 28 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J, s-a respins acțiunea pentru nulitate contract închiriere și contract de vânzare cumpărare.
S-a admis acțiunea civilă în evacuare înregistrată sub nr- pe rolul Judecătoriei Tg. J, dispunându-se evacuarea pârâtei din imobilul situat în,-, -. 1,.9, județul G și a fost obligată pârâta să achite reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 610 lei.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța a reținut că părțile s-au judecat și beneficiul contractului de închiriere a fost atribuit în mod irevocabil reclamantului pârât, contractul de închiriere nr. 262/1997 a fost prelungit la data de 4.01.2007, în temeiul art.14 din OUG 40/1999 și nu sunt aplicabile art. 27 alin. 1 lit.b din 114/1996.
S-a mai reținut că actul de vânzare-cumpărare s-a încheiat cu respectarea dispozițiilor 85/1992 cât și a 114/1996, reclamantul pârât fiind titularul contractului de închiriere.
Pentru acțiunea în evacuare formulată de reclamantul s-a reținut că acesta este proprietarul bunului și că trebuie să se bucure în mod exclusiv și absolut de aceasta în limitele determinate de lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta, criticând respingerea acțiunii privind constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare cât și a contractului de închiriere, deoarece aceste acte au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor legale și i-au fost lezate drepturile sale locative, precum și admiterea acțiunii în evacuare, care nu este întemeiată.
S-a mai invocat faptul că instanța ar fi reținut o autoritate de lucru judecat prin referire la litigiile anterioare și nu a avut în vedere probatoriul administrat în cauza de față.
Prin decizia civilă nr. 392 din 09.10.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, s-a respins apelul declarat de pârâtă, aceasta fiind obligată la 350 lei cheltuieli de judecată.
Instanța de apel a reținut că asupra dreptului locativ din litigiu părțile s-au judecat și situația a fost pe deplin și irevocabil stabilită în sensul că, cererea reclamantei privind atribuirea beneficiului contractului de închiriere a fost respinsă prin decizia civilă nr. 136A/13.02.2006, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1375 din 12.12.2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-.
Acest capăt de cerere a fost formulat și în cadrul acțiunii de divorț și prin decizia civilă nr. 136 din 13.02.2006 cererea reclamantei pentru atribuirea beneficiul contractului de închiriere, a fost respinsă, decizia fiind menținută de Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia civilă nr. 294 din 21 iunie 2006, pronunțată în dosarul -.
Astfel că prelungirea contractului de închiriere s-a dispus în mod legal atât în temeiul OUG 40/1999, dar și în raport de sentințele pronunțate în cauză.
. apelantei cu privire la încheierea unui contract de încheiere pentru imobilul din litigiu nu mai poate fi pusă în discuție având în vedere că părțile s-au judecat pe aceste aspecte.
Instanța de fond nu a reținut autoritatea de lucru judecat, ci doar a avut în vedere situația de fapt deja reținută în mod irevocabil prin judecățile anterioare și constatată prin sentințele pronunțate, sentințe ce produc efecte față de părțile din proces.
De asemenea, instanța a avut în vedere că, contractul de vânzare-cumpărare încheiat în favoarea pârâtului reclamant pentru imobilul în litigiu s-a realizat cu respectarea dispozițiilor nr.61/1990 și a 85/1992, în sensul că acesta era titularul contractului de închiriere, condiție specială ce trebuia să fie îndeplinită de cumpărătorii imobilelor în temeiul dispozițiilor legale speciale invocate anterior.
Faptul că apelanta are nevoie stringentă de un spațiu de locuit și nu are posibilități să achiziționeze un alt spațiu de locuit reprezintă motive străine de natura pricinii de față și nu afectează valabilitatea contractului de închiriere sau a contractului de vânzare cumpărare.
Apelanta a invocat greșit că i-ar fi fost lezate drepturile sale locative proprii și nu a dovedit nici un motiv de nulitate relativă sau absolută a celor două acte a căror nulitate a solicitat-
În termen legal, pârâta a formulat recurs considerând hotărârile nelegale deoarece în mod eronat acțiunea a fost caracterizată ca acțiune în evacuare, atât timp cât reclamantul a invocat dispoz. art. 480 Cod civil, astfel încât instanța era investită în drept cu o acțiune în revendicare; instanța nu s-a pronunțat asupra motivelor de nulitate a contractului de întreținere și a celui de vânzare cumpărare invocate prin acțiunea reclamantei, cu toate că aceasta a făcut dovada existenței unei cauze ilicite, atât timp cât a continuat să folosească imobilul închiriat și după expirarea termenului de închiriere, iar pe de altă parte noul contract de închiriere a fost încheiat cu pârâtul în timpul în care părțile se aflau în litigiu.
Criticile formulate nu sunt întemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Cele două părți au fost soț și soție, căsătoria încetând ca urmare a divorțului, așa cum rezultă din sentința civilă nr. 6162/19.10.2005, a Judecătoriei Tg. J, decizia civilă nr. 136A/13.02.2006, a Tribunalului Gorj și decizia nr. 294/21.06.2006, a Curții de APEL CRAIOVA.
Apartamentul în litigiu a fost închiriat de reclamant, în calitate de titular, anterior căsătoriei, pentru ca după încheierea căsătoriei soția să fie inclusă în contractul de închiriere ca făcând parte din familia titularului contractului.
Cu ocazia divorțului, pârâta a solicitat atribuirea beneficiului contractului de închiriere, cerere care i-a fost respinsă, prin decizia civilă nr. 136A/2006, a Tribunalului Gorj, menținută prin decizia nr. 294/2006, a Curții de APEL CRAIOVA, reținându-se că titularul contractului de închiriere este reclamantul-pârât, iar locuința îi este necesară pentru exercitarea profesiei la SC Energetic SA.
Ulterior pronunțării instanțelor în acțiunea de divorț, cu privire la capătul de acțiune privind atribuirea beneficiului contractului de închiriere, reclamanta a formulat o nouă acțiune solicitând prelungirea contractului de închiriere nr. 262/1997, cu privire la apartamentul în litigiu și atribuirea beneficiului acestui contract.
Prin sentința civilă nr. 8464/22.12.2006, a Judecătoriei Tg. J, a fost respinsă acțiunea reclamantei, cu cele două capete de cerere arătate, soluția fiind menținută prin decizia civilă nr. 161/18.04.2007, a Tribunalului Gorj, care a fost menținută prin respingerea recursului prin decizia civilă nr. 1375/12.12.2007.
Acțiunea reclamantului pentru evacuare este introdusă la data de 7.12.2007, dată la care pârâta folosea apartamentul în litigiu, considerându-se în fapt și în drept titulara dreptului locativ ca urmare a tacitei relocațiuni invocată de altfel și prin prezenta acțiune.
Față de litigiile care au avut ca obiect tocmai existența contractului de închiriere având ca titular pe reclamantul-pârât sau, dimpotrivă, pe pârâta-reclamantă, se constată că, raportat la momentul introducerii acțiunii, sunt aplicabile dispoz. Lg. 114/1996, acțiunea fiind o acțiune în evacuare pentru lipsa titlului locativ în ceea ce o privește pe pârâtă.
Chiar dacă la data de 18.10.2007, reclamantul a devenit proprietarul spațului locativ ca urmare a încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. 1047/2007, în condițiile Lg. 85/1992, acțiunea formulată de acesta are tot caracterul unei acțiuni în evacuare până la momentul rămânerii irevocabile a litigiilor locative existente între părți.
Faptul că în motivarea acțiunii reclamantul a invocat și calitatea sa de proprietar actual al imobilului în litigiu, nu duce la respingerea acțiunii în evacuare numai pe considerentul că aceasta este specifică litigiilor locative și nu litigiilor legate de raporturile de proprietate.
Pârâta s-a considerat în mod constant chiriașă în spațiul respectiv și chiar în cauza de față a contestat valabilitatea contractelor de închiriere și de vânzare-cumpărare a acestui spațiu, invocând nulitatea absolută a acestora, astfel încât în mod corect reclamantul a invocat ca motiv al evacuării lipsa titlului locativ în ceea ce o privește pe aceasta, contestând calitatea sa de chiriașă.
În ceea ce privește acțiunea în nulitate formulată de pârâta-reclamantă, se constată că aceasta a invocat aceleași motive avute în vedere de instanță la soluționarea acțiunii în atribuirea beneficiului contractului de închiriere și în prelungirea contractului de închiriere nr. 262/1997, în persoana acesteia.
Cu toate că hotărârile pronunțate în această acțiune nu constituie autoritate de lucru judecat, conform art. 1201 Cod civil, totuși cele reținute în aceste hotărâri se înscriu în categoria prezumției de autoritate de lucru judecat, care are la bază regula că o constatare, nu neapărat în sens de soluție privind raporturile litigioase dintre părți, făcută printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre, această prezumție reclamând diversitate de acțiuni și identitate de chestiuni. Prezumția autorității de lucru judecat impune consecvență și unitate în judecarea acțiunilor succesive, așa cum s-a procedat și în speța de față, având în vedere că în motivele acțiunii de atribuire a contractului de închiriere și prelungire a acestuia în persoana pârâtei-reclamante s-au invocat aceleași aspecte care fac și obiectul acțiunii în constatarea nulității absolute, aspecte constatate ca fiind neîntemeiate, de către instanțe.
Urmează ca, aplicând art. 312 alin.1 Cod pr. civ. să se respingă ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta, domiciliată în, str. -, -. 1,. 9, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 392 din 9 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 2396 din 28 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în, str. -, -. 2,. 2,. 10, jud. G și intimata pârâtă PRIMĂRIA, cu sediul, jud.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
-
Grefier,
Red. Jud. -
Tehn.
2 ex./24.03.2009
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana
