Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 309/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 309
Ședința publică de la 4 martie 2009
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 466 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții reclamanți, reprezentați de avocat și intimatul pârât, reprezentat de procurator.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat, pentru recurenții reclamanți, a depus la dosar un certificat de grefă eliberat de Judecătoria Craiova cu privire la situația dosarului nr-, având ca obiect constatarea nulității actului sub semnătură privată,denumit testament.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenții reclamanți, a solicitat, în principal, admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj pentru verificarea de scripte, întrucât apreciază că testamentul este fals; în subsidiar, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile și reținerea cauzei spre rejudecare.
Procurator, pentru intimatul pârât, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile recurate ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtul, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună partajarea averii succesorale privind bunurile imobile și mobile rămase la decesul defunctei, urmând a se stabili masa bunurilor de împărțit, cotele ce se cuvin, lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea si atribuirea bunurilor ce li se cuvin.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că defuncta, a decedat la data de 14.03.2006, iar moștenitori cu vocație succesorala au rămas și, în calitate de verișori primari și pârâtul, soțul supraviețuitor al defunctei.
Au arătat că la decesul defunctei au rămas următoarele bunuri:un imobil compus din hol, trei camere, bucătărie, baie, pivnița si garaj, situat la adresa din C,- jud. D și teren in suprafața de 150 mp, o 1310, bijuterii din aur, circa 150 grame, mobila sufragerie, dormitor și bucătărie, aragaz, frigider, mașina de spălat si 1/3 din terenul in suprafața de 1 ha si 6200 mp, extravilan și intravilan situat pe raza comunei, reconstituit în baza legii 18/1991, după defunctul M, conform titlului d proprietate nr. 1254-48645/22.02.1995.
La stabilirea cotelor, au solicitat să se țină seama de faptul că bunurile menționate, mai puțin terenul moștenit, sunt achiziționate prin contribuția integrală a defunctei, o parte înainte de căsătorie (mobila și bijuterii) iar imobilul a fost cumpărat cu banii de pe vânzarea apartamentului proprietatea personală a defunctei și a autoturismului marca Skoda dobândite înainte de căsătorie, iar autoturismul a fost câștigat cu un CEC de 5.000 lei dăruit de bunicul comun,.
Bunurile au fost evaluate la suma de 150.000 lei.
Pârâtul a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii în principal, iar în subsidiar repartizarea pasivului succesoral către părțile din proces conform cotelor se participare la succesiune.
A arătat pârâtul ca imobilul în litigiu a fost cumpărat în 1991 cu bani proveniți din vânzarea autoturismului, proprietatea exclusivă a pârâtului și nu din vânzarea apartamentului din str. -, vânzarea acestui apartament având loc in 1992, după cumpărarea imobilului din-, iar acest imobil avea caracter de bun comun al soților; terenul de 164,63 mp a fost trecut în mod eronat în actul de vânzare cumpărare, deoarece la data vânzării terenul trecuse în proprietate statului.
Pe cale reconvențională, pârâtul a solicitat a se constata un pasiv succesoral de 400 lei, constând în cheltuieli cu înmormântarea și cumpărarea unui loc de veci, suportat în exclusivitate de către pârât și a precizat că a avut venituri mai mari decât defuncta, care beneficia de pensie de boală, fiind înregistrată cu handicap gradul II.
Prin încheierea de admitere în principiu din data de 19.06.2007, ce face parte integrantă din hotărâre și pentru considerentele expuse în aceasta încheiere interlocutorie, instanța a admis în parte și în principiu acțiunea, a admis în principiu cererea privind pasivul succesoral, a constat deschisă succesiunea autoarei, calitatea de moștenitori a părților; a constatat că masa succesorală se compune din cota de din imobilul compus din hol, trei camere, bucătărie, baie, pivnița si garaj, situat la adresa din C,- jud. D și teren aferent in suprafața de 164,30 mp, autoturism 1310, precum și cota de 1/1 din următoarele bunuri: mobilă dormitor, mobilă bucătărie, aragaz, fgigider, mașină de spălat și bijuterii de aur, cantitate 150 gr.
A dispus ieșirea din indiviziune în cote de 1/8 pentru fiecare dintre reclamanți și 6/8 pentru pârât.
A constatat un pasiv succesoral de 4000 lei suportat în exclusivitate de către pârât.
Prin sentința civilă nr.3041 din 4 martie 2008, pronunțată de Judecătoria, fost admisă în parte și în fond acțiunea formulată de către și în contradictoriu cu pârâtul,.
A fost admisă în fond cererea pârâtului privind pasivul succesoral.
Au fost omologate rapoartele de expertiza tehnica efectuate de către experți si și s- dispus ieșirea din indiviziune a părților după cum urmează:
fost atribuit pârâtului imobilul compus din casa de locuit cu 3 camere, hol, bucătărie, baie, pivnița, garaj și teren aferent în suprafața de 164,30 mp. situat în C-, jud. D, autoturism 1310, an de fabricație 1979, mobila sufragerie, mobilă dormitor, mobilă bucătărie, aragaz, frigider, mașina de spălat și bijuterii de aur, cantitate 150 gr, urmând a achita sultă către fiecare reclamanți de cate 20.054,09 lei.
A fost atribuită reclamantei, sulta în cuantum de 20,054,09 lei, ce urmează a fi achitată de pârât.
A fost atribuită reclamantului sulta în cuantum de 20.054,09 lei ce urmează a fi achitată de către pârât.
A fost acordat termen de achitare a sultelor până la 18.04.2008.
Au fost compensate cheltuielile de judecata și obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 764, 25 lei si pe reclamantul să plătească reclamantei suma de 127,375 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri și a încheierii de admitere în principiu a declarat apel pârâtul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului se arată că instanța de fond, în mod greșit a constatat că imobilul casă situat în C,- este bun comun obținut în timpul căsătoriei.
Cu privire la terenul aferent construcției în suprafață de 164,30 mp a arătat că a făcut dovada că acesta în mod eronat a fost trecut în actul de vânzare-cumpărare.
Cu privire la bijuteriile de aur în greutate de 150 gr se arată că nu a existat nici o probă care să certifice atât cantitatea cât și faptul că acestea erau din aur. Cu privire la bunurile mobile a dovedit că au fost obținute de către sine, că avea venituri mai mari decât defuncta care era pensionată medical. Singurul bun obținut în timpul căsătoriei și care poate fi inclus la masa partajabilă este autoturismul 1310 câștigat pe libret CEC.
O altă critică privind hotărârea instanței de fond constă în aceea că expertiza tehnică în construcții a inclus prețuri foarte mari și exagerate cu privire la valoarea imobilului casă, garaj, autoturism și bunuri mobile.
Intimații reclamanți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
La data de 29.08.2008, prin serviciul registratură al instanței, apelantul a depus la dosar o detaliere a motivelor de apel, iar la data de 04.09.2008, prin același serviciu, apelantul reclamant a depus la dosar în fotocopie un înscris sub semnătură privată aparținând defunctei intitulat "testament" și o completare a motivelor de apel prin care se invocă excepția lipsei de calitate procesuală activă a reclamanților intimați.
Apelantul pârât a arătat că intimații reclamanți sunt colaterali față de succeiune, astfel încât ei nu pot beneficia de cota la masa succesorală atâta timp cât există un testament î favoarea apelantului reclamant prin care defuncta îi testează întreaga avere mobilă și imobilă existentă la data decesului. În această situație, reclamanții sunt excluși de la succesiune, apelantul pârât fiind unicul moștenitor al averii defunctei.
În ședința publică din 01.10.2008, instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților intimați.
Prin decizia nr.466 din 1 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul formulat de apelantul pârât împotriva sentinței civile nr. 3041 din data de 04.03.2008 și încheierii de admitere în principiu, pronunțate de Judecătoria Craiova, în dosarul -, în contradictoriu cu intimații reclamanți și.
S-a schimbat în tot sentința civilă în sensul că s-a respins acțiunea.
Au fost obligați intimații la plata către apelant a sumei de 50,15 lei cheltuieli de judecată.
S-a analizat cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților intimați, și s-a apreciat întemeiată, pentru următoarele considerente:
În condițiile în care apelantul pârât a fost instituit legatar universal, intimații reclamanți și, făcând parte din clas a IV - a de moștenitori legali - clasa colateralilor ordinari, aceștia nefiind moștenitori rezervatari și nici sezinari, sunt înlăturați de la moștenirea defunctei, fiind străini de aceasta și, pe cale de consecință, lipsiți de calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Instanța a apreciat că testamentul este olograf așa cum a fost el definit de art. 859.iv. respectiv a fost scris datat și semnat de către defuncta, și nu un testament mistic sau secret așa cum sugerează intimații reclamanți.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanții și solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei civile în sensul respingerii apelului, iar pe fond menținerea dispozițiilor sentinței civile.
S-a arătat că instanța de apel a dat relevanță unei copii xerox, cu toate că acest act a fost contestat de intimații reclamanți, întrucât conține mai multe tipuri de scris și o altă semnătură decât cea a defunctei, de pe acte oficiale, și nu s-a procedat la verificarea de scripte;nu s-a dispus obligarea apelantului de a depune originalul conform art.139 Cod pr.civilă și eventual efectuarea unei expertize grafologice (art.1178 Cod civil).
De asemenea, s-a susținut că testamentul nu este olograf,ci mistic sau secret, întrucât apelantul, legatar universal, nu a avut cunoștință de acest act, pe care nu l-a invocat la instanța de fond și nici în motivele de apel.
S-a arătat că potrivit art.1178 Cod civil, obligația de a dovedi faptul că testamentul a fost scris și semnat de testatoare revenea legatarului.
S-au depus la dosar: taxă timbru, timbru judiciar, decizia nr.466/2008 a Tribunalului Dolj, împuternicire avocat, certificat eliberat în dosarul nr-.
Prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea recursului cu cheltuieli de judecată, întrucât testamentul este semnat de către defunctă, așa cum reiese și din înscrisurile depuse la dosar, iar instanța a procedat la verificarea de scripte, constatând că semnăturile de pe acte coincid.
Testamentul este unul olograf întrucât avea cunoștință de el, fiind inițial în posesia unei copii xerox de pe acesta.
Reclamanții nu au solicitat expertiză grafologică și la inițiativa pârâtului în acest sens, aceștia au refuzat.
Recursul este fondat.
În recurs, la solicitarea instanței, pârâtul a prezentat originalul testamentului, instanța constatând în urma confruntării originalului cu copia xerox depusă la dosar, că aceasta din urmă este conformă cu originalul prezentat în instanță.
Potrivit principiilor generale de drept,sarcina probei revine potrivit art.1169 Cod civil, celui ce face o propunere (afirmație) în fața instanței de judecată, deoarece acesta trebuie să o dovedească.
Procesul civil fiind pornit de către reclamant, prin introducerea cererii de chemare în judecată, este firesc ca el să-și dovedească pretenția pe care a supus-o judecății: "onus probandi incumbit actori"; " probatio incumbit ei qui dicet, non ei qui negat".
După ce reclamantul a dovedit faptul generator al dreptului său, pârâtul este obligat să iasă din pasivitate și să se apere, să dovedească netemeinicia pretenției reclamantului. Sunt și situații în care pârâtul este obligat să preia inițiativa probei.
Când pârâtul dobândește calitatea de reclamant, prin formularea unei cereri reconvenționale, așa cum este cazul în speță, atunci având o dublă calitate, i se aplică în întregime regula comună cu privire la sarcina probei.
Ca atare, în prezenta cauză, pârâtul a exhibat testamentul pe baza căruia își întemeiază dreptul, iar în acest caz sarcina răsturnării probei revine reclamanților pârâți care contestă actul.
Nu pârâtul reclamant în calitate de legatar care se prevaleaza de testament, trebuie să facă dovada că acesta a fost scris și semnat de către testator, ci de către cel care contestă aceste elemente ale actului, în acest sens răspunzându-se motivelor din recurs referitoare la sarcina probei și invocarea art.1178 Cod civil.
Art.1178 cod civil se referă la cu totul alte situații decât cea din speță, și anume când persoana nu-și recunoaște propria scriere sau semnătură de pe act.
Or, în speță se contestă scrierea și semnătura de pe act, ce aparțin unei alte persoane,și ca atare, aplicabile în speță sunt dispozițiile art.1177 Cod civil.
Testamentul de care se prevalează intimatul a fost depus direct în apel, iar recurenții reclamanți, cu ocazia concluziilor pe fond, prin apărător, în apel au contestat semnătura de pe testament, considerând că este un act făcut pro causa, susținere invocată și în recurs.
Instanța de apel s-a pronunțat pe excepția lipsei calității procesuale active, fără să cerceteze veridicitatea actului contestat în fața sa și nici din vreo încheiere sau din considerentele hotărârii nu rezultă că ar fi făcut cel puțin o verificare sumară de scripte sau să existe indicii că ar fi procedat la compararea semnăturii sau scrierii de pe înscrisurile depuse.
Nu indică ce temei a avut în vedere când a considerat valabil testamentul sub aspectul elementelor menționate: scriere și semnătură.
Neprocedând în acest fel la o verificare de scripte conform art.177 și urm. Cod pr.civilă și dacă aprecia că se impunea ca necesar acest lucru, la efectuarea unei expertize grafologice, instanța de fapt, față de cele expuse, pronunțându-se in modul aratat, nu a intrat în cercetarea fondului cauzei.
Raportat la dispozițiile art.312 alin.5 Cod pr.civilă, instanta va admite recursul va casa decizia va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Aceasta întrucât, în apel s-a depus actul contestat, tot aici s-a invocat excepția și ca instanță devolutivă, caracter conferit de art.292 alin.1 teza 2 Cod pr.civilă,instanta de apel poate administra probele pentru lămurirea pe deplin și în mod judicios a cauzei.
În rejudecare, instanța va proceda la verificarea de scripte și dacă în urma acestei probe, instanța nu este lămurită, va pune în discuția părților necesitatea efectuării unei expertize grafologice.
Instanța de apel va ține seama și de celelalte critici invocate prin cererea de recurs referitoare la natura testamentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 466 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât.
Casează decizia civilă și trimite cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
Red.
Tehn.2 ex/10.03.2009
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana
