Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 313/2010. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 313/2010 -
Ședința publică din 16 februarie 2010
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
- - - - JUDECĂTOR 3: Popa Aurora
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de contestatorul domiciliat în comuna Popești, nr. 153, județul B și de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 321 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalcularea pensiei.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă recurentul contestator - personal și reprezentat de avocat -, în baza împuternicirii avocațiale din 20.01.2010 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă fiind recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru și timbru judiciar, recurenta intimată a comunicat datele solicitate de instanță, după care:
Reprezentanta recurentului contestator arată că intimata a comunicat buletinul de calcul potrivit căruia pensia contestatorului a fost recalculată cu reținerea stagiului complet de cotizare de 20 de ani.
Recurentul contestator arată că renunță la prezenta acțiune, deoarece pensia de care beneficiază este corect calculată.
Reprezentanta recurentului contestator solicită admiterea recursurilor declarate în cauză și modificarea sentinței atacate în sensul de a se lua act de renunțarea contestatorului la contestația formulată.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 321 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. -/10.01.2007 emisă de intimată pe seama contestatorului și a fost obligată intimata să recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, cu acordarea retroactivă a drepturilor astfel stabilite cu începere de la data de 1.12.2005, sens în care să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea contestatorului; intimata a fost obligată să plătească în favoarea contestatorului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatorului i s-a stabilit dreptul la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. -/20.02.2001, recunoscându-i-se o vechime totală în muncă de 44 de ani, din care 26 de ani, o lună și 15 de zile în grupa de muncă.
Prin decizia nr. -/30.11.2005 s-a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului, cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, după cum reiese din buletinul de calcul depus la fila 34 dosar.
Totodată s-a reținut că acordarea drepturilor rezultate în urma recalculării pensiei contestatorului s-a făcut cu începere de la data de 1.12.2005, respectiv că ultima decizie de recalculare a fost emisă de către intimată pe seama contestatorului la data de 10.01.2007, stagiul de cotizare înscris în această decizie fiind tot cel de 30 de ani.
Analizând copia carnetului de muncă al contestatorului, tribunalul a reținut că acesta și-a desfășurat cea mai mare parte din activitatea sa profesională ca mecanic ajutor și mecanic de locomotivă, funcții care îl plasează pe contestator în categoria personalului cu responsabilități în domeniul siguranței circulației, îndreptățit să beneficieze de prevederile Legii nr. 226/2006.
Înainte de a se stabili în ce măsură activitatea desfășurată de contestator în domeniul siguranței circulației este de natură a determina o reducere a stagiului complet de cotizare luat în considerare la determinarea punctajului mediu anual al contestatorului, este necesar a se clarifica în prealabil problema actului normativ în raport de care trebuia determinat stagiul complet de cotizare aplicabil în situația contestatorului.
În aceste sens s-a reținut că, pentru a se realiza o corelare între pensiile pensionarilor indiferent de data înscrierii acestora la pensie, precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, au fost adoptate nr.HG 1550/2004 care la art. 1 prevede că: începând cu data de 1 octombrie 2004, pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, și respectiv nr.OUG 4/2005, în al cărei preambulul este înscris principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Conform art. 1 din nr.OUG 4/2005, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgentă.
Conform art. 2 din același act normativ, recalcularea prevăzută la art. 1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Din coroborarea acestor texte legale, rezultă că și pentru pensiile stabilite anterior datei de 1.04.2001, determinarea punctajului mediu anual se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.
Este adevărat că în conformitate cu art. 2, alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază, vechime care la data deschiderii dreptului la pensie al contestatorului era de 30 de ani, în luna februarie 2001 fiind în vigoare art. 8 din Legea nr. 3/1977, însă aceste dispoziții legale nu mai erau aplicabile la momentul recalculării pensiei contestatorului, întrucât, pe de o parte, acest act normativ (HG nr. 1550/2004) are o forță juridică inferioară ordonanței de urgență care a fost ulterior aprobată prin lege, iar, pe de altă parte, este și anterior adoptării nr.OUG 4/2005 care consacră principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Prin urmare, art. 2 din Normele metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004 trebuie considerat ca fiind abrogat tacit odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG 4/2005.
Determinarea punctajului mediu anual în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 și pentru pensionarii înscriși la pensie anterior datei intrării în vigoare a acestui act normativ nu presupune o aplicare retroactivă a legii civile, ci doar aplicarea imediată a legii noi, recalcularea pensiilor realizându-se în mai multe etape, cu începere de la data intrării în vigoare a nr.OUG 4/2005.
Pe de altă parte, pentru a se realiza o uniformizare între pensiile pensionarilor înscriși la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cele ale pensionarilor înscriși la pensie după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, era imperios necesar să se aplice o legislație unitară, sens în care a fost adoptată nr.OUG 4/2005, care face trimitere pentru toți pensionarii, indiferent de data înscrierii la pensie, la dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Dacă s-ar considera ca fiind în vigoare și la acest moment dispozițiile art. 2 din Normele metodologice de aplicare a nr.HG 1550/2004, care prevăd aplicabilitatea mai multor acte normative în funcție de data înscrierii la pensie, scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea nr.OUG 4/2005 și anume acela de uniformizare a tuturor pensiilor pensionarilor, ar fi imposibil de realizat. Și aceasta, pentru că este evident că prin aplicarea unor acte normative care prevăd condiții diferite pentru pensionare și implicit și un cuantum diferit al pensiilor în funcție de data înscrierii la pensie, nu se poate asigura respectarea între pensionarii care îndeplinesc condiții egale de pensionare a principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
În raport de ansamblul acestor considerente, o singură concluzie se impune a fi reținută și anume aceea că tuturor pensionarilor, indiferent de data înscrierii la pensie, le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 19/2000.
Întrucât Legea nr. 226/2006 a fost emisă în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 actualizată și potrivit art. 6 din Legea nr. 226/2006: prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, rezultă cu prisosință, prin raportare la considerentele mai sus expuse, că indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate în unul din locurile de muncă ce se regăsesc în Anexa la Legea nr. 226/2006.
Potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006, sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 226/2006, începând cu data de 1 aprilie 2001 sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute în anexa 1, la punctul 7 din această anexă fiind stipulată activitatea desfășurată de personalul din siguranța circulației care îndeplinește funcția de mecanic de locomotivă și automotor, mecanic ajutor și mecanic instructor.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pensie pentru limita de vârstă cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei și bărbați, pe ani și pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare".
Art. 5 (1) din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare".
Ori, în prezenta speță, perioada în care contestatorul a îndeplinit funcțiile de mecanic ajutor și mecanic de locomotivă, funcții care erau încadrate în grupa I de muncă potrivit legislației anterioare și care fac parte din categoria celor care privesc siguranța circulației, poate fi asimilată stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr. 226/2006.
Față de ansamblul considerentelor mai sus expuse, instanța de fond, în temeiul art. 3 coroborat cu art. 5 din Legea nr. 226/2006, a admis în parte contestația și în consecință a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 de ani, cu acordarea retroactivă a drepturilor astfel stabilite cu începere de la data de 1.12.2005, sens în care a dispus emiterea unei noi decizii de pensionare în favoarea contestatorului.
Totodată a reținut că solicitarea contestatorului de aplicare în cazul său a unui stagiu de cotizare de 20 de ani este total nefondată, în condițiile în care activitatea desfășurată de acesta nu poate fi încadrată în categoria celor avute în vedere de prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, motiv pentru care, sub acest aspect contestația a fost respinsă ca nefondată.
Fiind în culpă procesuală, intimata a fost obligată să plătească în favoarea contestatorului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial justificat cu chitanța depusă la dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea recursului și în fond, admiterea contestației așa cum a fost formulată.
În ședința publică din 16 februarie 2010, recurentul personal a declarat că renunță la judecarea contestației formulată.
Având în vedere cererea de renunțare la judecarea cauzei și dispozițiile art. 247 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 247 Cod procedură civilă, va admite recursul, va modifica în totalitate sentința și va lua act de renunțarea contestatorului la judecarea contestației.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 312 alin. 1, combinat cu art. 296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondate recursurile civile declarate de contestatorul domiciliat în comuna Popești, nr. 153, județul B și de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 321 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în totalitate în sensul că:
Ia act de renunțarea la judecată a contestației formulată de contestatorul împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
jud.fond. -
dact.
4 ex./12.03.2010
- 2 com./
- - comuna Popești, nr. 153, județul B,
- CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B - O,-, județul
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Galeș Maria, Popa Aurora