Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 322/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 322
Ședința publică din data de 19 martie 2008
PREȘEDINTE: Elena Costea
JUDECĂTOR 2: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 3: Adriana Maria
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamanta, domiciliată în com. sat jud. D, împotriva deciziei civile nr. 2 din 3 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. sat jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-pârât asistat de avocat din cadrul Baroului D, conform împuternicirii avocațiale nr. 1351 din 12 martie 2008, lipsind recurenta-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se mai învederează că prin intermediul Serviciului Registratură s-a depus la dosar de către recurenta-reclamantă o cerere, înregistrată sub nr. 2415 din 3 martie 2008, la care a atașat chitanța nr.90355 din 3 martie 2008 în valoare de 4,00 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei, precum și adeverința medicală nr. 897 din 26 februarie 2008 și copie act de identitate.
Avocat declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părții, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, având în vedere că apelul declarat de reclamantă a fost anulat pentru netimbrare, soluție temeinică și legală față de împrejurarea că aceasta fusese citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și nu s-a conformat acestei cerințe legale. Mai arată că apelul nici nu a fost motivat, iar criticile cu privire la fondul cauzei nu pot fi avute în vedere față de soluția pronunțată de instanța de apel. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la udecătoria Găești sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul solcitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se revoce mandatul pe care l-a dat acestuia conform încheierii de autentificare nr.411/2006.
In motivarea acțiunii, reclamanta arată că fiind femeie în vârstă de peste 82 de ani a dat pârâtului o procură specială pentru a înstrăina suprafața de 12.533. teren
extravilan situat în tarlaua 13, parcela 180 cu vecinătățile: la N- 190, la E-, la S-DE 185, la V- G, mandat pe care pârâtul nu 1-a îndeplinit de la data de 11.08.2006 și până în prezent.
Față de această situație reclamanta solicită revocarea mandatului ( procură specială) invocând prevederile art. 1552-1553 cod civil.
Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru de 8 lei, fiind anulat timbru judiciar de 0,3 lei.
În urma încuviințării probei cu înscrisuri, Judecătoria Găești prin sentința civilă nr. 1379/11.09.2007 a respins, ca fiind rămasă fără obiect, acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit procurii speciale autentificată sub nr.411/11.08.2006 a împuternicit pe ca în numele ei și pentru ea să vândă cui va crede de cuviință și la prețul pe care acesta îl va considera convenabil ei, terenul în suprafață de 12.533. situat în extravilanul comunei, satul, județul D în tarlaua 13, parcela 180 cu următoarele vecinătăți: N- 190, E-, S-DE 185, V- G, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii nr. 18/1991 a fondului funciar ca moștenitoare a numitului, conform titlului de proprietate nr.29957/24.10.1995 eliberat de Comisia Județeană D pentru stabilirea dreptului de proprietate și că din contractul de vânzare cumpărare autentificat la BNP- cu sediul în Târgoviște, B-dul -,.7, parter, județul D sub nr.4437/27.08.2007 rezultă că, prin mandatar vinde numitului G suprafețele de teren arabil proprietatea sa situate în extravilanul comunei, sat, județul D în tarlaua 13, parcela 180 din care 11.669. teren arabil extravilan în 13, 180 înscris în cartea funciară nr.743 a localității având număr cadastral provizoriu 1108 și suprafața de 725. teren arabil extravilan situat în 13, 180 înscris în cartea funciară nr.744 a localității având număr cadastral provizoriu 1109.
S-a mai reținut de către prima instanță că, așa cum este definit de art. 1532 din codul civil, mandatul este un contract prin care o persoană numită mandatar se obligă să îndeplinească anumite acte juridice pe seama unei alte persoane numită mandant care îi dă această împuternicire și pe care îl reprezintă, că prin procura specială reclamanta a împuternicit pe pârât ca în numele ei și pentru ea să vândă terenul în suprafață de 12.533. situat în comuna, sat în tarlaua 13, parcela 180, iar vânzarea cumpărarea terenului la care se referă mandatul dat pârâtului s-a realizat potrivit contractului de vânzare cumpărare ce a fost autentificat la data de 27.08.2007, deci, în preziua termenului de judecată de la 28.08.2007.
Așa fiind, s-a concluzionat că cererea a rămas fără obiect, obligațiile mandatarului ce îi revin potrivit procurii speciale fiind la îndeplinire așa cum rezultă din contractul autentic de vânzare cumpărare.
împotriva sentinței civile menționate a declarat, apel, în termen legal, reclamanta apelantă, apel pe care, însă, nu 1-a motivat.
Tribunalul a dispus pentru termenul din data de 03.01.2008, având în vedere disp.art.3 lit.1rap.la art.ll alin.l din Legea nr.146/1997, privind taxele judiciare de timbru, citarea apelantului cu mențiunea de a timbra apelul cu taxă de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat.
La termenul de judecată menționat anterior apelanta - reclamantă nu s-a prezentat în instanță și nici nu a făcut dovada că a achitat taxa de timbru și timbral solicitate prin citație, instanța invocând din oficiu excepția anulării apelului, ca netimbrat.
Prin decizia civilă nr. 2 din 3 ianuarie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa anulat ca netimbrat apelul reclamantei cu motivarea că aceasta deși citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, nu s-a conformat dispozițiilor instanței, întrunind astfel sancțiunea prevăzută de art. 20 alin. 3 din legea nr.146/1997.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că în mod greșit i s-a anulat apelul ca netimbrat, în acest mod acoperind o ilegalitate comisă de instanța de fond.
Atât instanța de fond cât și cea de apel au greșit atunci când au judecat pe disp. art. 1532 cod civil care nu sunt incidente în materia revocării, ignorând faptul că actul său de voință de a revoca respectivul mandat i- devenit opozabil fostului său mandatar încă de la data citării sale la instanța de fond.
Mai susține recurenta-reclamantă că acesta s-a substituit voinței sale, prin urmare drepturilor și prerogativelor acesteia de proprietar, iar instanța procedând în această manieră, practic a depășit-o fără drept de exercițiul drepturilor și prerogativelor de mandant, fostul mandatar procedând la vânzarea bunului fără a mai avea acest drept.
A mai arătat recurenta-reclamantă că fostul său mandatar s-a făcut vinovat de dol, fraudându-i drepturile și interesele legitime.
Se solicită pentru motivele invocate admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma criticilor invocate, actelor și lucrărilor dosarului, dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de recurs nu poate să deducă motivele de nemulțumire ale părții și să facă o verificare de ansamblu a hotărârii, chiar dacă numai în ce privește nelegalitatea, întrucât recursul este o cale extraordinară de atac prin care pot fi formulate numai criticile calificate de art. 304 Cod pr.civilă, apelul a fost anulat pentru netimbrare, de altfel nici nu a fost motivat, iar în capitolul din Codul d e procedură civilă ce i-a fost rezervat nu există un text similar celui înscris în art. 292 alin. 2 Cod pr.civilă.
Pe de altă parte, specific etapei apelului este devoluțiunea care în limitele fixate de apelant prin motivele de apel înseamnă o analiză a sentinței atât sub aspectul nelegalității cât și al netemeiniciei putându-se stabili pe baza probatoriului administrat o altă situație de fapt decât cea reținută de prima instanță și la care să se aplice dispozițiile legale incidente.
In etapa recursului însă se cercetează numai nelegalitatea hotărârii, ori în cauza de față așa cum am arătat anterior prin decizia din apel s-a anulat ca netimbrat apelul recurentei, sancțiune prevăzută de art. 20 alin. 3 din Legea nr.146/1997, hotărârea instanței de fond fiind definitivă și executorie în ceea ce o privește pe reclamantă.
Pentru toate considerentele mai sus expuse Curtea, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta, domiciliată în com. sat jud. D, împotriva deciziei civile nr. 2 din 3 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în com. sat jud.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 19 martie 2008.
Președinte, Judecători,
C
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Tehnored.CP/CO
2 ex./27.03.2008
,f- Judec.
a- Trib.
Președinte:Elena CosteaJudecători:Elena Costea, Constanța Pană, Adriana Maria
