Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 403/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.403
Ședința publică din 17 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Carmina Orza
JUDECĂTOR 3: Trandafir Purcăriță
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanta împotriva deciziei civile nr. 365/A/ din 07.05.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat PRIMARUL MUNICIPIULUI T, având ca obiect revocare donație.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta recurentă personal, asistată de avocat, lipsă fiind pârâtul intimat Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantei recurente depune chitanța nr. 16 din 17.04.2008 - emisă de Cabinet Avocat, adresele emise de Primarul Municipiului T - nr. - 140/17.10.2007, -22528, nr. DO 198-653/01.11.2007, -22529/06.11.2007,nr. -653/22.01.2008 - din care rezultă că nu au primit nici un răspuns concret, CF nr. 53414 - T, sentința civilă nr. 1097 din 30.01.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-.
Nemaifiind de formulat alte cererii instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamantei recurente pune concluzii de admitere a recursului, modificarea deciziei Tribunalului Timiș și a sentinței Judecătoriei Timișoara și admiterea acțiunii prin constatarea nulității absolute a deciziei prin care a intervenit donația prin constrângere.
Judecătoria Timișoara nu a soluționat cauza conform legii, respectiv a interpretat greșit prev. art. 318 Cod procedură civilă. În cererea introductivă s-a arătat că reclamanta a fost constrânsă să predea terenul care era necesar pentru construirea unităților militare, respectiv nu a avut intenția să facă gratuități Statului Român - donația a fost făcută prin constrângere.
În drept au invocat prevederile art. 304 pct. 5,7 și 9 Cod procedură civilă.
Depune concluzii scrise și solicită cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.
După dezbateri dar nu înaintea ridicării ședinței de judecată se prezintă consilier juridic care depune delegație și pune concluzii de respingere a recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7865 din 13.09.2006, Judecătoria Timișoaraa respins acțiunea reclamanților ca fiind inadmisibilă.
În consecință, instanța de fond a reținut că imobilul în litigiu intră sub incidența Legii nr. 10/2001, dar reclamanții nu au uzat de procedura administrativă prealabilă și obligatorie prevăzută de această lege pentru a revendica imobilul, fapt ce atrage inadmisibilitatea acțiunii.
Deși acțiunea a fost respinsă pe excepție, prima instanță a acordat cuvântul părților și pe fondul cauzei, așa cum rezultă din încheierea de amânare a pronunțării din 06.09.2006, ocazie cu care reprezentantul reclamantelor a arătat că imobilul în litigiu nu se află sub incidența Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamantele și, prima decedând la 22.11.2006, procesul fiind continuat în calitate de moștenitoare de fiica acesteia, reclamanta, căsătorită.
Prin decizia civilă nr.365/A din data de 07.05.2007, pronunțata de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a fost respins apelul declarat de reclamanta, căsătorită în nume propriu și în calitate de moștenitoare a reclamantei apelante împotriva sentinței civile nr. 9353/2005, în contradictoriu cu intimatul pârât Primarul Municipiului T.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul Timișa reținut următoarea stare de fapt și de drept:
Așa cum s-a arătat mai sus, imobilul în litigiu a trecut în proprietatea Statului Român prin Decizia nr. 125/02.02.1983, în temeiul Decretului nr. 478/1954.
La art.1 din această decizie se prevede că Statul Român a acceptat donația oferită de numiții și, având ca obiect terenul viran în suprafață de 1302. situat în T,-, înscris în CF 2371, nr. top. 2058/2, fără a se menționa că donația este supusă unei condiții pe seama Statului Român.
La baza emiterii acestei decizii, a stat oferta de donație a soților și din data de 15.11.1982 prin care aceștia au arătat că sunt de acord să doneze Statului Român imobilul identificat mai sus. Nici în această ofertă de donație nu se menționează faptul că donația urma a fi supusă în condițiile pe seama acceptantului.
Este adevărat că anterior emiterii deciziei de acceptare a donației, prin Referatul privind rezolvarea schimb teren T - Apărării Naționale din 02.11.1982, s-a reținut că toți locatarii din zonă au intenționat să doneze Statului Român o serie de terenuri, dar cu condiția asigurării racordului la rețeaua de termoficare a obiectivului ce se realizează, însă această condiție nu se regăsește în oferta de donație a soților aflată la fila 32 dosar fiind, ofertă care este pură și simplă, fără nici un fel de condiții.
În atare situație, revocarea donației pentru nerealizarea condiției este lipsită de obiect.
În ceea ce privește forma autentică a donației în litigiu, cerută advaliditatem de art. 813 Cod civil, s-a constatat că aceste dispoziții legale invocate în susținerea acțiunii și a apelului nu sunt incidente în speță. Aceasta, pentru că legiuitorul de la aceea dată a înțeles să confere un alt regim juridic sub aspectul formei donațiilor făcute Statului Român și în acest sens a edictat Decretul nr. 478/1954 privind donațiunile făcute Statului Român de către persoane fizice sau juridice.
Conform art. 1 din acest act normativ "Donațiunile făcute Statului sub orice formă pot fi primite numai de organele competente după obiceiul sau scopul donațiunii", iar conform art. 2 alin. 2 din decret, "Donațiunile oferite sfaturilor populare se acceptă, după caz, de comitetul executiv al sfatului popular regional".
Examinând decizia nr. 125/02.02.1983, prin care Statul Român a adoptat donația foștilor proprietari tabulari, se constată că aceasta respectă dispozițiile Decretului nr. 478/1954, atunci în vigoare, act normativ care a echivalat forma autentică a donației cerută advaliditatem de art. 813 Cod civil, cu deciziile de acceptare ale donației emise de organele competente ale vremii.
Cu privire la incidența în cauză a dispozițiilor art. 948 pct. 2 Cod civil, sub aspectul vicierii consimțământul ofertanților, se constată că apelanta nu a depus probe sub acest aspect în sensul cerut de art. 1169 Cod civil. Simpla susținere a vicierii consimțământului doar pentru motivul că donația a fost încheiată anterior anului 1989, nu poate fi reținut de instanță, având în vedere poziția procesuală a reclamantei apelante care, în mod confuz și contradictoriu, invocă neîndeplinirea sarcinii asumate de Statul Român prin actul de donație deși, așa cum s-a arătat mai sus, donația a fost fără sarcini. Analiza motivării acțiunii de fond, dar și a apelului, arată că dacă Statul Român ar fi efectuat lucrările de care se face vorbire în Referatul aflat la fila 35 în dosarul de fond, atunci reclamanta nu ar mai fi solicitat revocarea donației.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamanta susținând că hotărârea atacată este nelegală deoarece în mod greșit instanța de apel a respins apelul declarat de reclamantă, deși acest apel tindea la schimbarea în tot a hotărârii primei instanțe și la admiterea acțiunii.
Recurenta a criticat hotărârea atacată cu recurs sub aspectul necercetării motivului de apel privind constatarea nulității donației, încadrând această împrejurare în motivul de casare prevăzut la art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.
În continuare a arătat că, în cauză este incident și motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, deoarece instanța de apel nu a arătat în motivarea hotărârii care sunt motivele de apel și nu s-a referit la criticile apelantei privind constatarea nulității donației.
În finalul recursului s-a făcut trimitere la motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, respectiv la nelegalitatea hotărârii constând în aceea că instanța de apel a interpretat greșit dispozițiile legale privind nulitatea donației, încălcând dispozițiile art. 813 cod civil și art. 948 Cod civil.
De asemenea, în această ordine de idei, s-a arătat că hotărârea atacată nu a ținut seama nici de dispozițiile art. 6 din Legea nr. 213/1998 și art. 2 din Legea nr. 10/2001.
În drept, au fost invocate motivele de recurs prev. de art. 304 pct. 5, 7 și 9 Cod procedură civilă.
Examinând recursul declarat prin prisma celor arătate și în condițiile prev. de art. 304, 306 și art. 312 Cod procedură civilă, se reține că acesta este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârea atacată cu recurs poate fi casată dacă instanța care a pronunțat-o a încălcat formele de procedură, prev. sub sancțiunea nulității de art. 105 al. 2 Cod procedură civilă.
Recurenta a indicat la acel motiv de recurs împrejurarea legată de necercetarea de către instanța de apel a motivului de apel privind constatarea nulității sau a anulabilității donației.
Acest motiv de recurs privește chestiuni legate de respectarea cerințelor de formă cu privire la emiterea anumitor acte, el neputând fi extins la aspecte privind raționamentul logico-juridic, pe care l-a avut instanța de apel atunci când examinat cauza dedusă judecății.
Ca atare, acest motiv de recurs nu se regăsește în speță.
Motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, de asemenea, nu se regăsește în speță, hotărârea instanței de apel fiind motivată tocmai prin prisma ofertei de donației realizate de soții și la data de 05.11.1982, ofertă de donație prin care sus numiții au arătat că sunt de acord să doneze Statului Român imobilul în discuție.
Sub aspectul legalității hotărârii atacate cu recurs, Curtea va reține că instanța de apel, a interpretat în mod corect dispozițiile art. 1 - 3 din Decretul nr. 478/1954, reținând că oferta de donație și acceptarea acesteia s-a realizat conform normelor juridice în vigoare la aceea dată, Decretul 478/1954 suplinind forma autentică clasică, cerută advaliditatem de art. 813 Cod civil.
În mod corect instanța de apel a interpretat și dispozițiile art. 948 pct. 2 c Cod civil, sub aspectul vicierii consimțământului ofertanților, recurenta nefăcând dovada modalității concrete în care a fost afectat consimțământul ofertanților.
De asemenea, legalitatea hotărârii instanței de apel rezultă și din raportarea raționamentului logico-juridic al instanței, la petitele acțiunii introductive în care, reclamanta a precizat că dorește revocarea donației realizate în anul 1983, deoarece nu s-ar fi îndeplinit condiția realizării unei lucrări utilitare de către autoritățile vremii, acest petit al acțiunii nefiind însă de natură a antrena, constatarea nulității absolute a donației, în condițiile dezvoltate de către recurentă în recursul motivat.
Desigur din punctul de vedere al actelor administrative realizate de autoritățile vremii reclamanta recurentă își poate valorifica în condițiile legii civile, eventuale pretenții față de autoritățile Statului Român.
Față de cele arătate recursul declarat de către reclamanta va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către reclamanta împotriva deciziei civile nr. 365/A/ din 07.05.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /16.05.2008
Tehnored /16.05.2008
Ex.2
Primă instanță:
Instanța de apel: și
Președinte:Lucian LăpădatJudecători:Lucian Lăpădat, Carmina Orza, Trandafir Purcăriță
