Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 514/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 514/R/2009
Ședința publică din data de 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Felicia Toader | - - | - JUDECĂTOR 2: Doina Măduța |
- - | - JUDECĂTOR 3: Dana Cigan | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în comuna, sat nr. 151,județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-,județul B împotriva sentinței civile nr 926/LM din 17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor; având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul, lipsă intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 11 martie 2009 întâmpinare, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul solicită admiterea recursului solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației și recalcularea pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în principal, sau 25 de ani, în subsidiar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr 926/LM din 17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a respins contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B.
Din considerentele sentinței se reține că prin decizia nr.-/30.11.2005 a fost recalculată pensia contestatorului, obținându-se în urma acestei operațiuni un punctaj de 1,18988 puncte.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art.2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum am arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Potrivit buletinului de calcul anexat deciziei, stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani.
Instanța a mai reținut că în speța dedusă judecății perioada de peste 20 de ani invocata de contestator este doar perioada in care acesta a desfășurat activitate in grupa a Ia de munca,care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare si nicidecum nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000.
In speță nu pot fi aplicabile dispozițiile Legii nr.226/2006, întrucât dispozițiile acesteia se refera la locurile de munca în condiții speciale, care potrivit art.2 al.2 din actul normativ mai sus menționat cuprind si fostele locuri de munca in grupa I potrivit legislației anterioare. Ori nu se poate face confuzie intre condițiile speciale de munca ( fosta grupa I in legislația anterioara ) si cele deosebite de munca (fosta grupa II de munca in legislația anterioara), in speța contestatorul desfășurând activitate in grupa a Ia de muncă acesta desfășurând activitate de montator, electromecanic CFR O, activități care nu se regăsesc in anexa la actul normativ mai sus menționat.
Nu se pot retine ca si aplicabile in speță nici dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977, întrucât acestea nu reglementează stagiul complet de cotizare,ci doar dau dreptul persoanei de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare. Acest aspect este accentuat însăși de cele doua aliniate ale art.14, respectiv aliniatul 1 si aliniatul 4, care la o simpla lecturare in situația in care s-ar lua in considerare că perioadele de timp inserate in cuprinsul lor ar constitui stagiu complet de cotizare, s-ar ajunge la situația ca pentru o activitate în aceeași grupa de munca sa fie reglementat un stagiu de cotizare diferit. (respectiv pentru grupa I de munca la alin.1 -un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, iar la alin.4 de 15 ani),iar ( pentru grupa a II a de munca la alin un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, iar la alin.4 de 20 de ani!!!).
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța în temeiul art. 20 și art.43 din Legea 19/2000 a respins contestația formulată de contestator ca neîntemeiată.
Împotrivaacestei sentințe a formulat recurs recurentul contestator în termenul legal și scutit de taxă de timbru, solicitând admiterea recursului formulat, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii contestației formulate și recalculării pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani și nu de 30 de ani astfel cum a procedat intimata prin decizia nr. -/30.11.2005, cu recalcularea drepturilor astfel stabilite, retroactiv, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Arată recurentul, în dezvoltarea motivelor de recurs că, întrucât lucrat în cadrul CFR, în grupa I de muncă, în condiții speciale, pe postul de electromecanic pentru o perioadă mai mare de 27 de ani, iar această activitate se încadrează în activitățile ce vizează siguranța circulației, drepturile sale de pensie se impun a fi recalculate prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în principal sau 25 de ani, în subsidiar.
Mai menționează că Legea nr 19/2000 nu face distincție între diferitele funcții sau locuri de muncă care sunt în grupa I de muncă, arătând că a lucrat ca electromecanic la., în condiții grele legat de siguranța circulației pe căile ferate, fiindu-i astfel aplicabile dispozițiile din anexa la Legea 226/2006.
Intimata Casa Județeană de Pensii a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate în totalitate ca legală și temeinică.
În motivare intimata a arătat că recurentul a fost înscris în categoria pensionarilor pentru munca depusă și limită de vârstă în baza deciziei nr. -/28.03.2000, drepturile de pensie fiindu-i stabilite și acordate în temeiul Legii 3/1977 începând cu data de 01.04.2000.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și di oficiu, Curtea apreciază ca fiind fondat recursul pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Din actele dosarului se reține că drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 2000 și că pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevăzut de Legea 3/1977, același stagiu de cotizare fiind avut în vedere și cu ocazia recalculării pensiei contestatorului conform deciziei nr.-/30.11.2005.
Cererea formulată de recurent în sensul recalculării pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare prin raportare la dispozițiile Legii 226/2006 este apreciată de instanță ca întemeiată, instanța de fond apreciind în mod greșit că dispozițiile acestei legi nu sunt aplicabile în cauză.
Astfel contestatorul a desfășurat activitate în grupa de muncă o perioadă de 27 de ani, 9 luni și 5 zile, în funcția de electromecanic, în cadrul SNCFR, activitate ce vizează siguranța circulației, situație în care devin incidente dispozițiile art.1 alin.1, art. 3 și art. 5 din Legea 226/2006 care stabilesc faptul că persoanele care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă din cele enumerate în anexa 1 legii, o perioadă de minimum 25 de ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 15 ani, iar punctajul mediu anual avut în vedere la calculul pensiei se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare la 25.
Cererea formulată de recurent în ședința publică din 25.o3.2009 în sensul recalculării pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani este apreciată ca nefondată, acest stagiu fiind stabilit doar pentru anumite activități expres prevăzute prin Legea 19/2000 activitatea desfășurată de contestator neregăsindu-se printre aceste activități, iar dispozițiile Legii 3/1977 nu sunt incidente în privința recalculării.
Cât privește solicitarea recurentului de a se dispune recalcularea retroactivă a pensiei, este de subliniat că în măsura în care s-ar proceda în această manieră s-ar ajunge ca drepturile la pensie să fie recalculate pentru o perioadă anterioară celei în care legea 226/2006 a intrat în vigoare, ori este de principiu că legea civilă dispune doar pentru viitor, neretroactivând.
Față de aceste aspecte, drepturile recalculate prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani vor fi acordate începând cu data la care acestea au fost solicitate, respectiv de la data introducerii cererii de chemare în judecată -08.04.2008.
Prin urmare, luând în considerare cele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 cod procedură civilă recursul va fi admis, sentința va fi modificată, urmând a se admite cererea formulată și a dispune recalcularea drepturilor la pensie ale contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Instanța va lua act că recurentul nu a solicitat cheltuieli de judecată conform precizărilor din ședința publică din 25 martie 2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurentul contestator, domiciliat în comuna, sat nr. 151,județul B în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-,județul B împotriva sentinței civile nr 926/LM din 17 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică în totalitate în sensul că:
ADMITE contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B și în consecință:
OBLIGĂ intimata să recalculeze pensia contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, cu plata drepturilor astfel stabilite începând cu data de 8 aprilie 2008.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ ȘI IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - -
Red dcz
21.04.2009
Jud fond,
Dact IC
2ex/ 22.04.2009
Președinte:Felicia ToaderJudecători:Felicia Toader, Doina Măduța, Dana Cigan
