Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 520/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 520

Ședința publică de la 13 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Georgeta Protea

JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru

JUDECĂTOR 3: Elena

Grefier:

S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 412 din 4 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat A pentru recurentul și avocat pentru intimata -, lipsă fiind recurenta -.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că pricina este la al treilea termen de judecată, la dosar s-au depus prin serviciul de registratură înscrisuri medicale (adeverință medicală nr.51, bilet de externare, adeverință medicală nr. 85) însoțite de împuternicire avocațială.

, avocat și avocat arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, pricina în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.

Avocat solicită admiterea recursului, a se constata că recurenții nu au fost citați legal cu mențiunea de a timbra astfel încât hotărârea tribunalului este netemeinică și nelegală.

Arată că la fila 10 dosar se află cererea lui formulată în data de 28.04.2009, în care, la final se completează cu pixul o cerere dactilografiată, instanța trebuie să verifice dacă s-a depus timbrajul.

Solicită a se avea în vedere speța din jurisprudența CEDO, respectiv Teuschler contra Germaniei nr- în care, reclamanta, bolnavă, nu a luat cunoștință de citație datorită lipsei de diligență a agentului procedural pentru a îndeplini măsurile necesare. În pricina de față, astfel cum rezultă din actele medicale de la dosar, recurentul suferă de insuficiență cardiacă cu repaus la domiciliu, locuiește singur, este o persoană aflată în imposibilitate de a se deplasa, astfel încât diagnosticul îl recomandă drept o persoană lipsită de apărare, bolnavă, scoasă în stradă. Nu i s-a adus la cunoștință în mod legal că are de plătit o taxă judiciară de timbru de 4 lei. Depune la dosar concluzii scrise.

Avocat arată că în mod justificat tribunalul a pronunțat o hotărâre de anulare a apelului întrucât nu a fost îndeplinită obligația de a timbra. În plus, aspectele legate de starea de sănătate a recurentului sau de imposibilitatea de a se prezenta în instanță pot face obiectul unei alte proceduri judiciare.

Solicită respingerea recursului și menținerea deciziei Tribunalului Iași.

Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față.

Prin sentința civilă nr. 2408/18.02.2009 pronunțată de Judecătoria Iași, fost admisă acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul și s- dispus evacuarea acestuia din imobilul situat în I, str. - - 31, Bloc 84,. 31.

Pentru pronunța această sentință instanța de fond constatat că reclamanta - l-a chemat în judecată pe solicitând să se pronunțe o hotărâre prin care să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul situat în I,-, bloc 84,. 31.

Prin decizia definitivă și irevocabilă a Curții de Apel Iași nr.248/25.06.2008 pronunțată în dosarul nr- reclamanta a fost declarată unica proprietară a imobilului situat în I,-, bloc 84,. 31.

Prin sentința civilă pronunțată de Judecătoria Iași, la data de 04.12.2008, în dosarul nr-, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții și - constatându-se nulitatea certificatului de moștenitor nr. 250/23.12.1998 eliberat de BNP - cu privire la imobilului situat în I,-, bloc 84,. 31.

Astfel pârâtul,care ocupă imobilul arătat, nu are vreun titlu locativ în acest sens, ocupându- abuziv.

În atare situație, în virtutea prerogativelor conferite reclamantei de calitatea sa de unic proprietar al imobilului, în baza disp.art. 480 cod civil a fost admisă acțiunea astfel cum a fost formulată dispunându-se în consecință.

Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 412 din 4.05.2009, a anulat ca netimbrat apelul declarat de și de -- și a păstrat sentința instanței de fond.

Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că, pentru termenul din 4.05.2009, apelanții au fost citați cu mențiunea de plăti taxa de timbru și timbru judiciar, conform art. 13 coroborat cu art. 20 alin. 1 Legea 146/1997.

Apelanții nu și-au îndeplinit această obligație legală până la primul termen de judecată, motiv pentru care instanța a făcut aplicarea art. 20 alin.3 Legea 146/1997, în sensul că a anulat ca netimbrat apelul formulat.

și au declarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală.

În motivarea recursului, se susține că apelul a fost timbrat inițial, iar recurenții nu au avut cunoștință de vreo altă taxă judiciară de timbru pe care ar fi trebuit să o achite.

Recurentul arată că, la data declarării apelului, era bolnav și nu s-a putut prezenta în instanță, însă avocata sa a depus la dosarul cauzei un memoriu prin care a solicitat suspendarea judecății până la soluționarea litigiului existent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recurentul solicită să se constate că el nu a fost legal citat, cu mențiunea de a depune o taxă de timbru suplimentară și, în plus, face dovada cu acte medicale că a fost bolnav.

Legal citată, intimata - nu a formulat întâmpinare în cauză.

În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport cu susținerile recurenților, de ansamblul materialului probator și de prevederile legale incidente, Curtea reține că recursul nu este întemeiat.

Astfel, Curtea constată că și au exercitat calea de atac a apelului împotriva sentinței judecătoriei prin care s-a dispus evacuarea apelantului din apartamentul nr. 31, situat în I,-,. 84.

La momentul depunerii cererii de apel, apelanții nu au depus nici o taxă judiciară de timbru și nici nu au motivat apelul, astfel că pentru primul termen de judecată, aceștia au fost citați, la domiciliile indicate în cerere, cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru de 5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.

La termenul de judecată din 4.05.2009, apelanții nu s-au prezentat în instanță și nici nu au făcut dovada achitării judiciare de timbru de 5 lei, astfel că tribunalul a procedat la aplicarea corectă a prevederilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 anulând apelul ca netimbrat.

Susținerea recurentului privind nelegala sa citare pentru primul termen de judecată nu poate fi primită, deoarece, din dovada de îndeplinire a procedurii de citare, întocmită la data de 14.04.2009 (fila 7 dosar apel), rezultă că acesta a fost citat cu respectarea art. 92 alin. 3 Cod procedură civilă.

Este adevărat că, la data de 29.04.2009, a depus la dosarul cauzei o cerere de suspendare a judecății apelului și înscrisuri, însă, potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, taxa judiciară de timbru se achită anticipat.

Atât timp cât taxa judiciară de timbru nu a fost achitată până la termenul stabilit, instanța de apel a aplicat corect și dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, soluționând cu prioritate excepția netimbrării apelului și lăsând nesoluționată cererea de suspendare a judecății.

Curtea apreciază că nici susținerile referitoare la starea precară de sănătate a recurentului nu sunt de natură să justifice neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în termenul stabilit de instanța de apel.

Față de cele ce preced, Curtea reține că motivul de recurs înscris în art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, nu este operant în cauză urmând a respinge recursul, conform art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 412 din 4 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

09.12.2009

Tribunalul Iași:

-

-

Președinte:Georgeta Protea
Judecători:Georgeta Protea, Mona Maria Pivniceru, Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 520/2009. Curtea de Apel Iasi