Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 89/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 89
Ședința publică de la 24 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de și împotriva deciziei civile nr. 802 din 23 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimații G și, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimații G și, lipsă fiind recurenții și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată, declarat în termen, motivat; se solicită judecata în lipsă; prin serviciul de registratură s-a depus:
- recurenții și a depus o copie a unei acțiuni înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași având ca obiect obligarea la plata îmbunătățirilor;
- întâmpinare formulată de intimații G și, duplicatul fiind comunicat recurenților și spre luare la cunoștință.
Avocat pentru intimații G și depune la dosar împuternicire avocațială.
Apărătorul arată că prin întâmpinare depusă la dosar a invocat excepția privind nulitatea recursului formulat de și.
Instanța respinge excepția nulității recursului invocată de intimații G și, constatând că motivele de recurs formulate de recurenții și se încadrează în cele prevăzute de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța consideră recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri pe fondul cauzei.
Avocat pentru intimații G și având cuvântul, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea deciziei Tribunalului Iași ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la udecătoria Iași la data de 12.08.2008 reclamanții - și au chemat în judecată pârâții G și pentru a se dispune evacuarea necondiționată din imobilul compus din casă și teren, situat în comuna -Stâncii, comuna, județul
În motivarea în fapt a acțiunii se susține că pârâții dețin imobilul fără niciun drept, fiind anulat înscrisul sub semnătură privată intitulat "contract de vânzare-cumpărare".
Pârâții prin întâmpinarea cu caracter de cerere reconvențională au solicitat obligarea reclamanților la restituirea prețului în cuantum de 140.000.000 Rol, actualizați la prețul pieții.
Judecătoria Iași, prin sentința civilă nr. 6191 din 28 aprilie 2009 admite acțiunea și dispune evacuarea pârâților din imobilul proprietatea reclamanților.
Admite excepția autorității de lucru judecat, în cererea reconvențională, pe care o respinge.
Pentru a pronunța hotărârea, instanța de fond a stabilit următoarea situație de fapt:
Reclamanții sunt proprietarii bunului imobil, situat în județul I, comuna, sat -, nr. 2, compus din casă cu 2 camere, bucătărie și antreu și teren în suprafață de 1500 mp și potrivit sentinței civile 3886/2007 a Judecătoriei Iași, rămasă irevocabilă, s-a anulat actul intitulat act de vânzare-cumpărare încheiat în 04.07.2003.
Întrucât pârâții nu dețin un titlul valabil, având doar calitatea de persoane tolerate, cererea vizând evacuarea pârâților se dovedește întemeiată și se va admite.
Excepția autorității de lucru judecat în ce privește cererea reconvențională este întemeiată și se va admite. Din examinarea sentinței civile nr. 3886/2007 a Judecătoriei Iași, rămasă irevocabilă, s-a statuat că prețul nu s-a achitat, încât fiind incidente dispozițiile art. 1201 Cod civil, cererea reconvențională se va respinge pentru existența autorității de lucru judecat.
În apel declarat pârâii au formulat critici cu privire la soluționarea greșită a cererii reconvenționale pe excepția autorității de lucru judecat.
S-a susținut că în dosarul nr- cererea reconvențională a avut ca obiect pronunțarea hotărârii care să țină loc de act de vânzare-cumpărare și nu restituirea prețului.
Tribunalul Iași prin decizia civilă nr. 802 din 23.11.2009 admite apelul formulat de pârâții G și împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Iași, pe care o schimbă în pare, în sensul: "Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de reclamanți.
Trimite cauza spre rejudecare la udecătoria Iași cu privire la cererea reconvențională. dispozițiile sentinței apelate cu privire la capătul de cerere vizând "evacuarea".
Pentru a pronunța decizia tribunalul a constatat că cererea reconvențională este distinctă de cea care a fost soluționată prin sentința civilă 3886 /2007 a Judecătoriei Iași. Cerereade față are ca obiect obligarea reclamanților la restituirea prețului de 140.000.000 lei vechi și acordarea unui drept de retenție asupra imobilului până la plata acestei sume. Cererea anterioară, soluționată prin sentința 3886/2007, a avut ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare. Prin urmare identitatea de obiect este exclusă, așa încât reținerea de către instanța de fond a incidenței art. 1201 cod civil este eronată. Faptul că și in judecata anterioară s-a analizat plata prețului, aspect relevant și in speță, nu poate conduce la existența autorității de lucru judecat pentru că cererea de față este una nouă, cu un obiect distinct de cea anterioară.
Împotriva hotărârii Tribunalului Iași au declarat recurs reclamanții - și invocând aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă) în soluționarea excepției autorității de lucru judecat.
Susțin recurenții că au dovedit calitatea de proprietari ai imobilului din care au solicitat evacuarea. Anularea contractului de vânzare-cumpărare s-a.dispus pentru neplata prețului, motiv pentru care cererea reconvențională, s-a respins fără a se pronunța hotărârea care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, existând autoritate de lucru judecat.
Prin întâmpinare intimații susțin că cererea reconvențională din prezenta cauză este o cerere nouă, nu a format obiectul altei judecăți.
Analizând lucrările dosarului,Curtea constată că izvorul litigiilor între părți este unic și anume "contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 04.07.2003" încheiat de -, prin act sub semnătură privată, prin care acesta a vândut lui G, imobilul casa de locuit și terenul în valoare de 140.000 Ron.
În cauza ce a format obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Iași reclamanții - și, soți au chemat în judecată pârâții G și pentru a se dispune anularea actului juridic intitulat "contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 04.07.2003". Reclamanții au invocat ca motiv de nulitate neplata prețului, încălcarea art. 35 alin. 2 din Codul familiei.
Prin cererea reconvențională pârâții au solicitat pronunțarea hotărârii care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, motivată pe faptul că în contract s-a stipulat și o clauză de dezicere, - s-a obligat să plătească de zece ori suma primită pus dobânda pentru folosința acesteia. înțelegerea a fost ca părțile să se prezinte la. pentru perfectarea în formă autentică a tranzacției, ceea ce au refuzat deși au fost notificați.
Prin sentința civilă nr. 3886 din 20 aprilie 2007 Judecătoriei Iași, irevocabilă, s-a admis acțiunea introdusă de soții și s-a dispus anularea actului juridic intitulat "act de vânzare-cumpărare încheiat la data de 04.07.2003". Respinge cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți G și.
În dosarul nr- capăt de cerere în acțiune și în cererea reconvențională, principal sau accesoriu, "restituirea prețuluinu este obiect al judecății,ci unul din motivele invocate de reclamanți în anularea contractului".
Prin dispozitivul aceleiași sentințe, nr. 3886/2007, judecătoria nu a dispus asupra "prețului" ca obiect al judecății, pentru a intra în puterea lucrului judecat, fiind examinat doar ca o condiție de validitate a contractului, alăturat altor cerințe ale legii (art. 948 Cod civil).
În prezenta cauză, dosarul cu număr unic - al Judecătoriei Iași, acțiunea are ca obiect evacuare, iar prin cererea reconvențională se solicită restituirea prețului, pretins achitat pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului din care se cere evacuarea, deci o acțiune în pretenții.
Într-adevăr, izvorul obligațiilor este unic, convenția încheiată în anul 2003, sunt aceleași părți, însă obiectul cererilor reconvenționale este diferit.
Dacă și în ce măsură prețul a fost achitat sau nu, este o problemă de fond, de temeinicie a cererii reconvenționale.
Curtea are în vedere forța probantă a hotărârilor judecătorești ca înscris autentic, a sentinței civile nr. 3886/2007 a Judecătoriei Iași, care în considerente stabilește o anumită situație de fapt, dar prin dispozitiv nu dispune asupra prețului.
Cererea reconvențională în primul proces are ca obiect pronunțarea hotărârii care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, o obligație de "a da", a transmite un drepte real și nu de "a face", de predare a bunului, în speță a prețului.
Pentru a se reține autoritatea de lucru judecat trebuie îndeplinite cumulativ condițiile cerute de art. 1201 din Codul civil și anume când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
În cele două dosare, litigiul s-a pronunțat între aceleași părți, în aceeași calitate, însă obiectul este diferit; scopul urmărit de pârâți în primul proces era de a se transmite dreptul de proprietate, iar în cel de al doilea de a se restitui prețul.
Ceea ce intră în puterea lucrului judecat este dispozitivul hotărârii, partea care se pune în executare de bunăvoie, fie pe calea executării silite și nu considerentele hotărârii.
Curtea are în vedere că autoritatea lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și purtat între aceleași părți, chiar cu poziția procesuală inversată, ci și contrazicerile dintre cele două hotărâri judecătorești.
Astfel drepturile recunoscute unei părți printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, pronunțată în alt proces.
La situația de fapt dovedită și capetele de cerere din primul proces, respectiv cererii reconvenționale, prima hotărâre nu a rezolvat o cerere de restituire a prețului pentru a se reține puterea lucrului judecat (art. 166 Cod procedură civilă).
Astfel nu există putere de lucru judecat atunci când hotărârea definitivă constată nulitatea actului de înstrăinare pentru că nu întrunește o anumită cerință imperativă a legii, motiv pentru care nu se poate pronunța nici hotărârea judecătorească întemeiată pe art. 1073-1077 Cod civil de a ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare, iar în al doilea proces se cere evacuarea și restituirea prețului.
În ce privește motivele, art. 948 din Codul civil enunță doar condițiile esențiale pentru validitatea unei convenții, nu stabilește o anumită ordine, neîndeplinirea oricărei condiții are același efect desființarea actului, prin acțiunea în nulitate. Însă, fiecare din părțile contractante are dreptul de a fi repusă în situația anterioară de a-și restitui reciproc prestația. Examinarea uneia din condiții, oricare ar fi aceasta, fie și prețul, dacă nu este alăturată unei cereri de repunere în situația anterioară, respectiv restituire a prețului, nu-i conferă hotărârii autoritate de lucru judecat într-un alt proces cu acest obiect.
Curtea reține că nu s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă care prin dispozitiv să stabilească dacă prețul s-a plătit sau nu, în modalitatea admiterii sau respingerii cererii.
Așa cum s-a mai arătat, hotărârea din primul proces, considerentele privind plata prețului au doar forță probantă a unui înscris și nu împiedică prin invocarea excepției autorității de lucru judecat soluționarea cererii reconvenționale - din al doilea proces. Cum tripla identitate cerută de art. 1201 Cod civil nu este întrunită, decizia atacată este legală.
Pentru considerentele expuse, Curtea respinge recursul conform art. 312 Cod procedură civilă, tribunalul aplicând corect dispozițiile legale privind autoritatea de lucru judecat.
Cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimați se respinge ca nedovedită.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de - și împotriva deciziei civile nr. 802 din 23.11.2009 a Tribunalului Iași pe care o menține.
Respinge cererea de acordare cheltuieli de judecată formulată de intimații G și ca nedovedită.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--- - - - -
Grefier,
Red. -
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
03.03.2010/2 ex.
Președinte:Valeria Cormanencu StanciuJudecători:Valeria Cormanencu Stanciu, Cristiana Angelescu, Viorica
