Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 90/2010. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 90

Ședința publică de la 24 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Valeria Cormanencu Stanciu

JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu

JUDECĂTOR 3: Viorica

Grefier:

S-au luat în examinare cererile de recurs formulate de, și și de și împotriva deciziei civile nr. 811 din 25 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenții - intimați, și și avocat pentru intimații - recurenți și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată; recursurile sunt declarate în termen, motivate; nu se solicită judecata în lipsă; prin serviciul de registratură s-a depus întâmpinare formulată de recurenții - intimați, și, duplicatul fiind comunicat de instanță intimaților - recurenți și spre luare la cunoștință.

Avocat pentru intimații - recurenți și solicită acordarea unui termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării formulată de recurenții - intimați, și.

Instanța respinge cererea de amânare formulată de apărătorul intimaților - recurenți și, având în vedere că duplicatul întâmpinării a fost comunicat de instanță intimaților - recurenți spre luare la cunoștință.

Instanța lasă dosarul la ordine pentru ca apărătorul intimaților - recurenți și să ia cunoștință de conținutul întâmpinării formulată de recurenții - intimați, și.

La a doua strigare se prezintă avocat pentru recurenții - intimați, și și avocat pentru intimații - recurenți și.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța consideră recursul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.

Avocat pentru recurenții - intimați, și având cuvântul, susține că a formulat recurs împotriva deciziei pronunțată de Tribunalul Iași doar în ceea ce privește omisiunea instanței de apel dea acorda cheltuielile de judecată.

Apărătorul susține că decizia Tribunalului Iași este legală și temeinică și solicită menținerea acestei decizii, intimații - recurenți și fiind nemulțumiți doar în ceea ce privește cheltuielile de judecată.

Invocă dispozițiile art. 274 alineat 1 Cod procedură civilă potrivit cărora partea care cade în pretenții va fi obligată la cerere să plătească cheltuielile de judecată și în speța de față, în condițiile în care a fost admis apelul formulat de, și, instanța de apel ar fi trebuit să oblige intimații la plata cheltuielilor de judecată.

Apărătorul susține că aceste cheltuieli de judecată au fost dovedite, solicitând a se avea în vedere chitanța existentă la fila 8 în dosarul instanței de apel, în cuantum de 700 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu expertiza grafologică efectuată și chitanța aflată la fila 132 dosar în cuantum de 500 lei reprezentând onorariul de avocat.

Avocat susține că criticile formulate se referă doar la neacordarea cheltuielilor de judecată, soluționarea celorlalte capete de cerere de către Tribunalul Iași fiind legală și temeinică.

Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.

La interpelarea instanței, avocat susține că prin întâmpinarea formulată a invocat excepția privind inadmisibilitatea recursului promovat de intimații - recurenți și, apreciind că motivele de recurs invocate nu se încadrează în cele prevăzute de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă. Arată că a invocat această excepție doar sub aspectul neîncadrării motivelor de recurs formulate în cele prevăzute de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.

De asemenea, avocat susține că a invocat și faptul că excepția lipsei calității procesuale active în promovarea acțiunii a fost invocată abia în recurs și solicită respingerea excepției, apreciind că recurenții, și au calitate procesuală activă în promovarea acțiunii de fond.

Avocat pentru intimații - recurenți și având cuvântul, solicită respingerea excepției inadmisibilității recursului, susținând că recursul este admisibil, iar motivele invocate se circumscriu celor prevăzute la art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă.

Chiar și în situația în care motivele de recurs nu s-ar fi circumscris celor prevăzute de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, sancțiunea procedurală ar fi fost aceea a nulității recursului și nu a inadmisibilității recursului. Solicită respingerea acestei excepții invocată de recurenții - intimați, și.

În ceea ce privește recursul promovat de și, avocat susține că a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților intimați recurenți în promovarea acțiunii, excepție ce este de ordine publică și care poate fi invocată în orice stadiu al procesului. Susține că această excepția a fost invocată și la instanța de fond dar într-o altă formă și a fost altfel calificată de instanță.

Avocat susține că în condițiile în care este vorba despre o succesiune a unei persoane care a decedat în anul 1964 și a unei persoane care a decedat în anul 1992, iar reclamantele contestă după 15 ani de la dezbaterea succesiunii mamei lor, decedată în anul 1992 faptul că ar fi semnat încheierea din 09.02.1993, instanța ar fi trebuit să clarifice dacă reclamantele, și au calitatea de a solicita a se constata nulitatea certificatului de moștenitor.

Cu privire la fondul cauzei, avocat solicită admiterea recursului, desființarea deciziei Tribunalului Iași în sensul respingerii apelului și a se constata greșita aplicare a dispozițiilor legale în ceea ce privește valoarea probatorie a probelor administrate, reținându-se o greșită situație de fapt prin greșita aplicare a dispozițiilor art. 1173 cod civil referitoare la forța probantă a înscrisurilor autentice.

În fond, Tribunalul Iașia admis acțiunea, constatând că pe baza expertizei grafologice nu s-a putut stabili dacă două dintre semnături aparțin reclamantelor.

Solicită a se avea în vedere că prin acțiunea introductivă reclamantele au arătat că la data de 09.02 1993 au fost toți prezenți la notariat însă nu s-au înțeles cu privire la masa succesorală. Notarul a luat act de voința părților, în sensul că reclamantele au renunțat la moștenire și există semnăturile acestora pe încheiere. Părțile au denunțat apoi semnăturile ca fiind nesincere și instanța a dispus efectuarea unei expertize grafologice pentru a se verifica dacă reclamantele au semnat sau nu.

Avocat solicită a se observa însă că reclamantele au susținut că nu au fost citate corect la notar, deși prin acțiune au arătat că s-au prezentat la notar și nu s-au înțeles cu privire la masa succesorală și că nu există semnăturile lor pe încheiere.

Arată că certificatele de moștenitor a căror nulitate s-a solicitat sunt acte autentice care fac dovada până la înscrierea în fals în ceea ce privește constatările personale ale agentului instrumentator și una din aceste constatări o constituie și prezența reclamantelor în fața Notarului de Stat și semnarea actului în fața acestuia. Aceste constatări nu pot fi răsturnate cu orice mijloc de probă, ci numai pe calea procedurii înscrierii în fals, ori reclamantele nu s-au înscris în fals împotriva agentului constatator.

Avocat susține că motivul de nelegalitate a deciziei instanței de apel este greșita interpretare a dispozițiilor art. 1173 Cod civil care se referă la forța probantă a înscrisurilor autentice, acestea fiind opozabile erga omnes. Susține că reclamantele nu s-au înscris în fals împotriva acestor acte, astfel încât este nelegală soluția de constatare a nulității unui act autentic nedefăimat ca fals.

Solicită a se verifica încheierea notarială contestată, care stă la baza soluției de admitere a apelului pronunțată de Tribunalul Iași, aflată în original la fila 74 dosar și a se confrunta semnătura recurentei cu cea aplicată pe citație. Susține că părțile au fost prezente la notar, și-au manifestat voința și nu poate fi primită expertiza grafologică,solicitând a se constata nulitatea acestui raport de expertiză. Depune la dosar o analiză a documentelor aflate în dosar care permit o comparație a semnăturii aflată pe încheierea notarială cu cea de pe citația aflată la fila 29. Solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată.

Avocat pentru recurenții - intimați, și arată că încă de la început a invocat faptul că în speța de față există o persoană analfabetă, respectiv, care nu știe să scrise și să semneze.

În ceea ce privește expertiza grafologică, avocat susține că aceasta a fost dispusă de instanță, expertul a fost desemnat de instanță și nu s-au formulat obiecțiuni la această expertiză.

Instanța respinge excepția privind nulitatea recursului promovat de și, constatând că dezvoltarea motivelor de recurs permit încadrarea acestora în cele prevăzute de art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă. Excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantelor, și urmează a fi analizată odată cu fondul cauzei.

Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 100 din 15.06.2006 a Judecătoriei Pașcanis -a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâții - și -. Respinge cererea reclamanților, și în contradictoriu cu - și -. Respinge excepția prematurității introducerii cererii de partaj succesoral invocată de pârâți. Respinge cererea de partaj succesoral formulată de reclamantele renunțătoare la succesiunea defunctei. Obligă reclamanții, și să plătească pârâților - și - 500 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:

Succesiunea defunctului, decedat la 30.08.1964 și a defunctei, decedată al 19.09.1992 s-a dezbătut și s-a finalizat prin eliberarea certificatului de moștenitor nr. 345 din 06.04.1993.

La dezbaterea succesiunii au fost prezente reclamantele care au renunțat la moștenire așa cum s-a menționat în încheierea din 09.02.1993 dată în dosarul notarial 105/1993 pe care au semnat-o personal.

Reclamantele contestă însă mențiunea făcută în încheierea referitoare la renunțarea la moștenire, dar deși s-a stabilit un alt termen la 09.03.1993, acestea nu s-au mai prezentat la notariat, nici la acest termen și nici la următoarele.

În certificatul de moștenitor nr. 345 din 06.04.1993 reclamantele au fost înscrise ca fiind străine de succesiune prin renunțare, succesiunea defunctului fiind acceptată de soție supraviețuitoare și G - fiu, iar succesiunea defunctei fiind acceptată de G în calitate de fiu. La data de 16.01.1997 a decedat G, succesiunea acestuia fiind acceptată de fiii - și -, conform certificat de moștenitor nr. 180 din 17.07.1997 - pârâții din cauza de față.

Ulterior pentru defuncta a fost eliberat un certificat suplimentar nr. 29 din 14.02.2006 iar pentru defunctul nr. 30 din 14.02.2006 privind completarea masei succesorale.

Reclamantele au fost citate la dezbaterea succesiunilor defuncților și, așa cum rezultă din dovezile atașate la dosarele notariale din care rezultă că au fost prezente la notariat și au declarat că renunță la succesiune și au semnat încheierea în care s-a făcut mențiunea renunțării.

Mențiunile făcute de notar în încheierea de ședință și în certificatul de moștenitor referitoare la renunțare la moștenire făcute de reclamante fac dovada renunțării și au forță probantă până la înscrierea în fals. În aceste condiții, cererea prin care se solicită constatarea nulității absolute a certificatelor de moștenitor nu este întemeiată, urmând a fi respinsă ca atare, respingând totodată și excepția de prematuritate a introducerii cererii.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel reclamantele, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că nu s-a avut în vedere că la dezbaterea succesiunii defunctului nu au fost legal citate, iar la succesiunea după defuncta, reclamanta nu a fost citată deloc și că semnăturile de pe încheierea finală de la notariat nu le aparțin și le contestă.

Prin decizia civilă nr. 811 din 25.11.2009 a Tribunalului Iașis -a admis apelul formulat de, și împotriva sentinței civile nr. 1090 din 15.06.2006 a Judecătoriei Pașcani pe care o desființează în parte. Admite în parte capătul de cerere formulat de reclamantele și având ca obiect constatare nulitate certificat de moștenitor nr. 345 din 06.04.1993. constată nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 345/1993 în privința mențiunii că reclamantele și sunt străine de succesiunea defunctului, precum și în privința mențiunii că reclamantele și sunt străine de succesiunea defunctei. Admite capătul de cerere formulat de reclamantele și având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatului de moștenitor suplimentar nr. 29 din 14.02.2006. Constată nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 29/2006 în privința constatării că reclamantele și sunt străine de succesiunea defunctei. Trimite spre rejudecare primei instanțe capetele de cerere având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 180/1997 și a certificatului de moștenitor suplimentar nr. 30/2006 și partaj succesoral. soluția primei instanțe asupra excepției prescripției dreptului la acțiune și asupra excepției prematurității.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că:

Examinând dosarul notarial și celelalte înscrisuri administrate în fața instanței de fond precum și raportul de expertiză grafologică efectuat în apel rezultă că:

Prin încheierea din 09.02.1993 în faza procedurii dezbaterii succesorale de pe urma defunctei s-a consemnat că "fiicele, și au renunțat la ambele succesiuni și nu solicită declarați separate" iar pe verso se consemnează "au calitate de moștenitori: - fiică, - fiică, - fiică și G - fiu", cauza fiind amânată la data de 09.03.1993.

Procedura succesorală notarială a fost finalizată prin emiterea certificatului de moștenitor nr. 345 din 06.04.1993 în care s-a consemnat că sunt străini la succesiunile defuncților și prin renunțare - fiică, - fiică și - fiică.

Cu probele administrate în cauză rezultă că la dezbaterea succesiunii de pe urma defunctului, reclamanta a fost citată în sat, comuna -, deși aceasta domiciliază încă din 1964 pe raza municipiului iar reclamanta a rost de asemenea citată în sat, comuna -, deși aceasta are domiciliul din anul 1975 în sat -, iar dovezile de comunicare a citațiilor au fost semnate de G și că () a fost legal citată.

Prin urmare în ceea ce le privește pe și pe, emiterea certificatului de moștenitor și reținerea că acestea sunt străine de moștenirea defunctului, s-a realizat prin încălcarea formelor procedurale de legală citate, fiind incidente dispozițiile art. 105 Cod procedură civilă și care sancționează cu nulitatea actul emis în aceste condiții. Din conținutul raportului de expertiză grafologică întocmit în cauză rezultă că reclamanta a semnat încheierea, reclamanta nu a semnat iar în privința reclamantei nu se poate stabili cu exactitate, dar se va aplica principiul general "in dubio pro reo".

Prin urmare această încheiere nu își va produce efectele în ceea ce le privește pe reclamantele și, fapt ce atrage și nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 345/1993 în ceea ce privește mențiunea că sunt străine de succesiunea defunctei, numitele și, acestea nefăcând niciun act de renunțare expresă la succesiunea acesteia.

În ceea ce privește certificatul de moștenitor suplimentar nr. 29 din 14.02.2006 care a fost emis în baza certificatului nr. 345/1993 și a încheierii din 09.02.1993 pentru aceleași motive expuse, urmează a se constata nulitatea absolută a acestuia în ceea ce privește mențiunea că și sunt străine de succesiunea defunctei.

Referitor la certificatele nr. 180/1997 și nr. 30/2006 a căror nulitate se solicită, nu au fost analizate pe fondul susținerilor reclamantelor, fapt ce impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în ceea ce privește aceste certificate.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs reclamantele și și, criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, doar în ceea ce privește neacordarea cheltuielilor de judecată, deși au fost solicitate și dovedite.

Împotriva aceleiași decizii au formulat recurs și pârâții - și -, criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în sensul că hotărârea pronunțată s-a dat cu încălcarea dispozițiilor art. 700 Cod civil, ignorând faptul că dreptul de opțiune succesorală se prescrie în termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii, reclamantele nefăcând dovada acceptării în termen a succesiunilor după autorii lor, astfel că acestea nu au calitate procesuală activă în cauza de față, cu probele administrate în cauză reclamantele nu au infirmat constatarea notarului la emiterea certificatelor de moștenitor contestate, iar prin admiterea probei cu expertiza grafologică s-a eludat procedura înscrierii în fals obligatorie pentru înlăturarea unui act autentic, decizia pronunțată fiind nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii.

Recursurile de față sunt nefondate.

Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține că:

Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantele și și au chemat în judecată pârâții - și - pentru a se constata nulitatea absolută a certificatelor de moștenitor nr. 345/1993, nr. 180/1997, nr. 29/2006 și nr. 30/2006 și să se dispună partajarea bunurilor rămase moștenire de la autorul lor comun defuncta și să se dispună ieșirea din indiviziune, deoarece, deși au acceptat în mod tacit moștenirea după tatăl lor, defunctul, nu au fost citate la dezbaterea succesiunii acestuia iar în ceea ce privește succesiunea după mama lor, defuncta, nu au dat nicio declarație la notariat, astfel că mențiunile din certificatele de moștenitor eliberate nu sunt reale, ele nerenunțând la succesiunea autorilor.

Cu probele administrate în cauză rezultă că potrivit certificatului de moștenitor nr. 345/1993 de pe urma defunctului, decedat la 30.08.1964 au rămas ca moștenitori legali în calitate de soție supraviețuitoare G în calitate de fiu și ca străini de succesiune prin renunțare sau în condițiile art. 700 Cod civil, - fiică, - fiică, - fiică, toate din sat, comuna -, județul din dosarul notarial nr. 443/1993 privind pe defunctul rezultă că pentru data de 06.04.1993 s-a dispus citarea la notariat a reclamantelor în sat, comuna -, județul I, pentru și, semnând de primire G în calitate de rudă, deși, acestea nu au domiciliul în sat, comuna -, singura citată corect fiind reclamanta. Prin urmare în ceea ce le privește pe reclamantele și, reținând că acestea ar fi străine de moștenirea defunctului potrivit art. 700 Cod civil se reține că s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă și este de natură să provoace părților o vătămare ce se sancționează cu nulitatea actului astfel îndeplinit.

Conform dosarului notarial nr. 165/1993 privind pe defuncta, decedată la 19.09.1992, rezultă că reclamantele au fost declarate străine de succesiune prin renunțare.

Întrucât reclamantele au contestat că le-ar aparține semnăturile ce apar înscrise în încheierea din 09.02.1993, în conformitate cu dispozițiile art. 178 Cod procedură civilă instanța a dispus verificarea de scripte, dispunând în acest sens efectuarea expertizei grafologice în cauză.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză rezultă că încheierea din 09.02.1993 din dosarul succesoral nr. 165/1993 a fost semnată de reclamanta și nu a fost semnată de reclamanta și că nu se poate stabili dacă a fost semnată de reclamanta și nici nu se poate stabili dacă dovezile de primire a citațiilor din dosarul succesoral nr. 165/1993 au fost semnate de reclamante.

În consecință efectele acestei încheieri nu-și va produce efectele față de reclamantele și, fapt ce va atrage nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr. 345/1993 și certificatului suplimentar nr. 29/2006, în ceea ce privește mențiunea că sunt străine de succesiunea defunctei, reclamantele și () așa cum de altfel corect a reținut instanța de apel.

Prin urmare susținerile recurenților - și - referitoare la faptul că s-a eludat procedura înscrierii în fals obligatorie pentru dovedirea acțiunii reclamantelor, este nefondată și nu va fi reținută.

Potrivit art. 184 Cod procedură civilă când nu este caz de judecată finală sau dacă acțiunea publică s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta pe cale incidentală, de către instanța civilă prin orice mijloace de dovadă.

În speță, prin administrarea probei cu expertiza grafologică, instanța a verificat susținerile reclamantelor care au contestat semnăturile de pe încheierea din 09.02.1993 din dosarul notarial. Nici susținerea recurenților referitoare la greșita interpretare a dispozițiilor art. 1173 Cod civil nu va fi primită și reținută, reclamantele contestând semnătura de pe acea încheiere, deci constatarea unui fapt în fața notarului, în mod corect instanța de apel a dispus efectuarea expertizei grafologice în cauză. Ca atare, reținând că motivele de recurs invocate nu sunt fondate, se va respinge recursul formulat de - și -, menținând ca fiind legală decizia pronunțată de instanța de apel.

Referitor la recursul formulat de reclamantele și și se va reține că este nefondat urmând a fi respins ca atare.

Critica recurentelor vizează neacordarea cheltuielilor de judecată solicitate în fața instanței de apel.

Tribunalul trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe cu privire la capetele de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a certificatelor de moștenitor nr. 180/1997 și 30/2006, reținând că prin respingerea acțiunii în bloc nu s-a pronunțat pe fond, și păstrând din dispozitivul primei instanțe doar dispozițiile referitoare la excepția prescripției și prematurității, în mod corect tribunalul nu s-a mai pronunțat asupra acordării cheltuielilor de judecată deoarece, în rejudecare se va tranșa și această chestiune prin raportare la dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.

Pentru toate aceste considerente, raportate la motivele de recurs invocate și care nu sunt fondate, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă urmează a se respinge recursurile formulate de reclamantele și și și de pârâții - și - împotriva deciziei civile nr. 811 din 25.11.2009 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUNELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de și, - și - împotriva nr. 811 din 25 noiembrie 2009 dată de Tribunalul Iași, pe care o menține irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 februarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

--- - - - -

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:,

18.03.2010

2 ex.

Președinte:Valeria Cormanencu Stanciu
Judecători:Valeria Cormanencu Stanciu, Cristiana Angelescu, Viorica

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 90/2010. Curtea de Apel Iasi