Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 908/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 908/R/2008
Ședința publică din 18 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Antoaneta Tania Couți
JUDECĂTOR 2: Anca Adriana Pop
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta UNIUNEA TERITORIALĂ C, împotriva Deciziei civile nr.116/A din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată R MUNICIPIUL C-N, având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta pârâtei recurente Uniunea Teritorială C, avocat, în substituirea avocatului titular, care depune împuternicire avocațială la dosar- fila 10, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că recursul este la primul termen de judecată, a fost declarat și motivat în termen, precum și că a fost comunicat cu reclamanta intimată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, întrucât vizează cheltuielile de judecată.
Reprezentanta pârâtei recurente Uniunea Teritorială C, arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente Uniunea Teritorială C, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în parte a deciziei atacate, ca fiind nelegală și netemeinică în ceea ce privește acordarea cheltuielilor de judecată, în sensul obligării intimatei la plata în întregime a onorariului avocațial în cuantum de 1190 lei, conform chitanțelor depuse la dosarul cauzei. Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată în recurs.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 7060/19.09.2007 a Judecătoriei Cluj -N s-a respins excepția calității procesuale active a reclamantei Municipiul C-N, acțiunea aceleiași reclamante împotriva pârâtei Uniunea teritorială C, având ca obiect evacuare, fost respinsă.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamanta este proprietara garajului auto situat în C-N,- dobândit prin cumpărare potrivit contractului autentificat sub nr.1191/6.03.2003 la Biroul Notarului Public -, iar pârâta este și ea proprietara unui garaj situat în C-N--40, jud,
În anul 2003 fost autentificat contractul de schimb dintre reclamantă și pârâtă, în sensul că reclamanta primea apartamentul 14 din C-N--40a înscris în CF 8501 C în schimbul apartamentului nr.4 situat în C-N,- înscris în CF 4452 C, în contractul de schimb neexistând mențiuni cu privire la garaj.
Instanța a reținut că acțiunea reclamantului este o acțiune în evacuare și nu o acțiune în revendicare, cum s-ar fi impus. Reclamanta dovedit că este proprietara garajului în litigiu, că pârâta ocupă acest garaj fără titlu valabil, între părți neexistând raportul de locațiune și, în consecință, solicitarea reclamantei să i se recunoască dreptul de proprietate și să i se restituie posesia bunului este o acțiune în revendicare și nu evacuare, cum solicitat aceasta.
Prin decizia civilă nr. 116/A/27.02.2008 a Tribunalului Cluja fost respins ca nefondat apelul reclamantei Municipiul C-N în contradictoriu cu intimata Uniunea teritorială C, și în contra sentinței civile nr. 7060/19.09.2007 a Judecătoriei Cluj - Apelanta Municipiul C-N fost obligată să plătească intimatei Uniunea teritorială C cheltuieli de judecată parțiale în sumă de 600 lei, reprezentând onorariu avocat în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, drept pentru care în baza art.296 Cod proc.civ. a respins apelul ca nefondat, cu consecința menținerii în întregime a sentinței pronunțate.
În temeiul art.275 Cod proc.civ. apelanta fost obligată să plătească intimatei Uniunea teritorială C cheltuieli de judecată parțiale în sumă de 600 lei, reprezentând onorariu avocat în apel.
Tribunalul a apreciat că onorariul total de 1190 lei potrivit chitanțelor depuse este mult prea mare în raport de obiectul cauzei și de apărările formulate de intimată.
Împotriva acestei decizii a promovat recurs recurenta pârâtă UNIUNEA TERITORIALĂ C, solicitând admiterea recursului și modificarea în parte deciziei atacate, ca fiind nelegală și netemeinică în ceea ce privește acordarea parțială a cheltuielilor de judecată, cu cheltuieli de judecată în recurs.
În motivarea recursului s-a arătat că în mod nejustificat s-a redus onorariul la 600 lei, cu mai mult de 50%. Această decizie este motivată superficial, care echivalează practic cu o lipsă de motivare, fiind incident art.304 pct.7 Cod proc.civ. Instanța nu a arătat motivele care au formulat convingerea instanței raportat la reducerea cheltuielilor de judecată, și nu s-a arătat de ce munca depusă de avocat a fost evaluată la 600 lei și nu la altă sumă, practic nu s- motivat de ce s- diminuat substanțial cuantumul onorariului avocațial, în condițiile în care nu i se poate imputa apărătorului recurentei că nu și- îndeplinit obligațiile prevăzute de lege. A fost prezent în instanță la dezbateri și a formulat concluzii scrise, iar obiectul litigiului nu este unul neimportant pentru reclamantă, ci o acțiune în evacuare.
În al doilea rând, se invocă aplicarea greșită a dispozițiilor care prevăd acordarea cheltuielilor de judecată. În sistemul nostru de drept, acordarea cheltuielilor de judecată se întemeiază pe culpa părții care a pierdut procesul și care este obligată să-i plătească celeilalte părți care le-a suportat cuantumul acestora pe principiul acoperirii integrale a cheltuielilor.
Prevederile alin.3 ale art.274 Cod proc.civ. constituie o excepție de la principiul acoperirii integrale a cheltuielilor de judecată, incidentă doar în situația unor discrepanțe exagerate onorariului avocațial față de onorariile minimale prevăzute de nivelul baroului. Întrucât aceste onorarii minimale nu mai există deoarece.133 alin.1 din statutul profesiei de avocat statuează că onorariile se stabilesc liber între avocat și client și este interzisă fixarea onorariilor minime de către organele profesiei, se constată că disp. art.274 alin.3 Cod proc.civ. nu mai sut de actualitate în ceea ce privește posibilitatea judecătorilor de a reduce onorariile avocaților atâta vreme cât acestea nu există nici la nivelul barourilor nici la nivelul Uniunii Naționale barourilor.
Mai mult, suma de 1190 lei nu reprezintă o sumă exagerat de mare raportat la prețurile actuale practicate în România și nici raportat la obiectul cauzei și munca depusă de avocat în cauză.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Tribunalul respins apelul reclamantei Municipiul C-N și a obligat-o pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată parțiale în sumă de 600 lei în favoarea intimatei Uniunea Teritorială C, în temeiul disp.art.275 Cod proc.civ. În considerente, s- reținut că onorariul total de 1190 lei este mult prea mare în raport de obiectul cauzei și apărările formulate de intimată. Curtea constată că în mod nelegal tribunalul invocat disp.art.275 Cod proc.civ. care stipulează că pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată, întrucât această dispoziție legală vizează ipoteza în care pârâtul a recunoscut pretențiile reclamantului, situație care nu este incidentă în cazul de față. Considerăm că dispozițiile legale care puteau fi invocate erau artr.274 al3 Pr.Civ., conform căreia judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat dacă instanța de apel dorea să reducă onorariul avocațial.
Raportat la dispozițiile legale mai sus reținute, curtea constată că este incident motivul de recurs prev.de art.304 pct.9 Cod proc.civ. întrucât nu sunt incidente disp.art.275 Cod proc.civ. pentru reducerea onorariului avocațial. Obiectul acțiunii formulat de reclamantă fost evacuare și, raportat la acesta, curtea constată că nu se impunea reducerea onorariului avocațial, achitat în apel d către pârâtă, deoarece aceasta a formulat apărări pertinente raportat la motivele de apel invocate de către reclamantă, reprezentanta pârâtei s- prezentat la termenul din 20.02.2008, când cauza a rămas în pronunțare.
C ce câștigat procesul are dreptul de a obține de la adversar sumele pe care le-a plătit cu titlul de onorari avocat pe temeiul răspunderii civile delictuale, fapta ilicită fost săvârșită de cel ce pierdut procesul, în sensul că datorită atitudinii sale a avut loc procesul respectiv. Mai mult insatnța de apel nu a argumentat de ce a redus onorarul avocațial.
Având în vedere considerentele mai sus reținute, în temeiul art.312 raportat la art.304 pct.9 Cod proc.civ. curtea va admite recursul declarat de pârâta Uniunea Teritorială împotriva deciziei civile nr. 116/A din 27.02.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o va modifica în parte în sensul că va obliga apelanta Municipiul C-N să plătească intimatei Uniunea Teritorială suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, potrivit art. 274.Pr.Civ.
Recurenta a solicitat cheltuieli de judecată în recurs în cuantum de 1190 lei, potrivit chitanțelor de la fila 11-12. Obiectul recursului era plata în întregime cheltuielilor de judecată ocazionate de apelul reclamantei. Instanța de apel a acordat doar 600 lei parte din onorariul avocațial achitat în apel și, curtea a admis recursul și i- acordat recurentei și diferența de onorariu avocațial în cuantum de 590 lei.
Cheltuielile de judecată solicitate în recurs de către recurentă sunt în cuantum de 1190 lei, mai mari decât suma ce face obiectul recursului. Având în vedere această împrejurare, curtea apreciază că suma solicitată de către recurentă este disproporționat de mare raportat la motivele de recurs și suma solicitată în recurs.
Art.274 alin.3 Cod proc.civ. permite mărirea sau micșorarea onorariilor avocațiale ori de câte ori se constată că sunt nepotrivit de mici sau de mari, raportat la valoarea pricinii sau munca prestată de avocat, însă această dispoziție este o excepție prevăzută de legiuitor, care nu încalcă disp.art.57 din Legea nr. 51/1995, care stipulează că avocații sunt liberi să stabilească prin înțelegere cu clienții onorariile.
Este real că între avocat și client se stabilesc raporturi juridice odată cu încheierea contractului de asistență juridică, și orice imixtiune din partea vreunui organ al statului este inadmisbilă. Dacă nu ar fi existat art.274 Cod proc.civ. contractul încheiat între avocat și clientul său ar fi produs efecte numai între părțile contractante, însă datorită acestei dispoziții legale, contractul își produce efecte și față de terțe persoane, inclusiv față de adversarul din proces. În aceste circumstanțe, efectele contractului de asistență juridică se produc față de o persoană care nu a participat la încheierea contractului respectiv și nu negociat termenii respectivului contract.
Dreptul de pretinde despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o faptă ilicită, ca orice drept subiectiv civil, poate fi exercitat abuziv și sancțiunea abuzului de drept constă în obligarea autorului abuzului la plata de despăgubiri pentru prejudiciul de ordin patrimonial sau moral prin exercitarea abuzivă a dreptului său.
Așadar, în funcție de situația concretă, instanța are posibilitatea să-l oblige pe cel care a pierdut procesul să suporte numai o parte din suma ce reprezintă o parte din onorariul de avocat plătit de partea care a câștigat procesul, apreciind că aceasta din urmă a săvârșit un abuz de drept.
În cazul de față, se constată că recurenta și-a exercitat abuziv dreptul de a obține despăgubiri, întrucât suma solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs este mai mare decât suma ce face obiectul recursului și, în consecință, curtea, aplicând disp.art.274 alin.3 Cod proc.civ. va obliga reclamanta intimată Municipiul C să plătească recurentei suma de 595 lei, cheltuieli parțiale de judecată în recurs, reprezentând parte din onorariul avocațial achitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta UNIUNEA TERITORIALĂ împotriva deciziei civile nr. 116/A din 27.02.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că obligă apelanta MUNICIPIUL C-N să plătească intimatei UNIUNEA TERITORIALĂ suma de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Obligă pe intimata Municipiul C să plătească recurentei suma de 595 lei, cheltuieli parțiale de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
Red. dact.GC
3 ex/26.05.2008
Jud.apel:
Președinte:Antoaneta Tania CouțiJudecători:Antoaneta Tania Couți, Anca Adriana Pop
