Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 965/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul -II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 965/2009-
Ședința publică din data de 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Doina Măduța | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de recurentul contestator, domiciliat în O,-, -. 52, județul B și de recurenta intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 103/LM din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul recurentului contestator -lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din data de 12.02.2009 emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și al timbrului judiciar, având în vedere natura cauzei dedusă judecății, precum și faptul că la dosarul cauzei s-a depus prin Serviciul Registratură, la data de 29.04.2009 întâmpinare din partea intimatei, după care:
Reprezentantul recurentului contestator învederează faptul că nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului de față.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra prezentului recurs.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului promovat de partea pe care o reprezintă, respectiv modificarea parțială a hotărârii recurate în sensul obligării intimatei la recalcularea pensiei contestatorului, retroactiv cu începere din data de 9 iunie 2006, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 103/LM din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, și în consecință:
S-a dispus anularea deciziei nr. -/15.04.2008 emisă de intimată pe seama contestatorului, intimata fiind obligată să recalculeze pensia acestuia, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani, sens în care s-a dispus emiterea unei noi decizii de pensionare, în favoarea contestatorului.
Au fost respinse restul pretențiilor.
Intimata a fost obligată sa plătească contestatorului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Pentru a pronunța în acest mod instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia -/31.08.2005 a fost recalculată pensia contestatorului.
Stagiul complet de cotizare avut în vedere a fost de 30 de ani, conform art. 2 alin. 1 din HG1550/2004. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea nr.3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă și practica constantă a Curții de APEL ORADEA (a se vedea deciziile civile nr.902/29.05.2008 și nr.638/18.04.2008), contestatorul având o speranță legitimă de a obține recunoașterea drepturilor sale, instanța a apreciat că în speță s-a impus o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța a identificat legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar fi trebuit să se concluzioneze că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să se concluzioneze că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin Legea nr. 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii nr.19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Întrucât Legea nr.226 din 2006 fost emisă în temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.19/2000 actualizată și potrivit art. 6 din Legea nr.226 din 2006 "prevederile prezentei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, rezultă cu prisosință ca indiferent de anul deschiderii dreptului la pensie, dispozițiile sale sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitate în grupa I de muncă (condiții speciale) o perioadă mai mare de 20 de ani la o unitate din cele prevăzute in anexa la Legea nr. 226/2006.
Art.2 alin 2 din Legea nr.226/2006 prevede că:"sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale.
În concluzie funcția și locul contestatorului turnatorie, încadrându-se în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare, este astfel asimilat stagiului de cotizare prevăzut de Legea nr.226/2006.
Potrivit art.3 din Legea nr.226/2006 "asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3 "Vârstele standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare pentru femei și bărbați, pe ani și pe luni, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015" la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Art.5 din același act normativ stipulează că "pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare."
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța constatând că, din datele privitoare la activitatea în muncă, aflate în dosarul de pensionare, rezultă că acesta a desfășurat pe o perioadă mai mare de 25 de ani activitate în condiții speciale, în temeiul art.3 coroborat cu art.5 din Legea nr.226/2006 și anexa nr.4 din Legea nr.19/2000, a admis în parte contestația, conform dispozitivului hotărârii atacate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs atât recurentul contestator cât și recurenta Casa Județeană de Pensii B, ambele recursuri fiind formulate în termenul legal și scutite de taxă de timbru.
Prin recursul formulat recurentul contestator a solicitat modificarea sentinței recurate în sensul obligării intimatei la recalcularea pensie retroactiv, cu începere din data de 09.06.2006, cu cheltuieli de judecată, arătând în motivare că instanța de fond a admis contestația formulată dispunând doar anularea ultimei decizii emise fără a preciza data de la care urmează să i se calculeze retroactiv aceste drepturi, precizând că se impune recalcularea drepturilor sale de pensie cu începere din data de 09.06.2005.
În drept sunt invocate prevederile art. 3 din Decretul 167/1958, art. 187 din Legea nr. 19/2000.
Recurenta Casa Județeană de Pensii Bas olicitat admiterea recursului formulat și modificarea în totalitate a sentinței recurate, în sensul respingerii contestației formulate de contestatorul, arătând în motivare că intimatul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă în baza prevederilor Legii nr. 3/1977, prin decizia nr. -/17.12.1996 și că instanța de fond se găsește în eroare cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 2 alin. 1 din HG 1550/2004, iar principiul invocat de această instanță nu poate fi aplicat în cazul contestatorului în condițiile în care HG 1550/2004 stabilește în mod expres excepțiile de la acest principiu.
Menționează că în speță nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 226/2006, aceste dispoziții fiind aplicabile doar în cazul persoanelor care s-au pensionat după data de 01.04.2001.
În drept sunt invocate prevederile art. 304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă și HG 1550/2004.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța o apreciază ca legală și temeinică urmând a respinge ambele recursuri ca nefondate, având în vedere următoarele considerente:
Prima instanță a realizat o corectă interpretare a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv cele ale Legii nr. 3/1977, OUG 4/2005, Legii nr. 19/2000 și Legii nr. 226/2006, raportat la data deschiderii dreptului la pensie a contestatorului și la stagiul complet de cotizare realizat de acesta în condiții speciale. Astfel, în mod corect s-a reținut incidența în cauză a dispozițiilor Legii nr. 226/2006, lege care a fost emisă în temeiul art. 19 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 actualizată, date fiind și prevederile art. 6, potrivit cărora dispozițiile acestei legi se completează cu cele ale Legii nr. 19/2000, din interpretarea acestor dispoziții legale rezultând cu prisosință că sunt aplicabile tuturor pensionarilor care au desfășurat activitățile încadrate în condiții speciale potrivit acestei legi. În speță contestatorul și-a desfășurat activitatea în grupa I de muncă ca turnător în cadrul uzinei de din O, respectiv o activitate din cele prevăzute în anexa la Legea nr.226/2006.
În acest sens se rețin dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006, potrivit cărora sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea pe durata programului normal de lucru în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale, incidente fiind și dispozițiile art. 4 din această lege, contestatorul făcând dovada realizării stagiului total de cotizare necesar conform prevederile din anexa 4 legii, astfel că în mod temeinic și legal a dispus prima instanță recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 de ani, în acord cu dispozițiile art. 1 alin 1 art. 3, art. 5 și art. 4 din Legea nr. 226/2006, neputându-se reține aspectele susținute de recurentă în sensul confundării celor două noțiuni, respectiv a aplicării greșite a legii.
Astfel, din actele dosarului se reține că drepturile la pensie pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului s-au deschis în anul 1996 și că pentru determinarea punctajului mediu anual s-a folosit stagiul complet de cotizare de 30 de ani, stagiu reținut însă greșit de către intimata recurentă cu ocazia recalculării drepturilor de pensie ale contestatorului, dată fiind activitatea desfășurată de acesta, și incidența dispozițiilor Legii nr. 226/2006, conform considerentelor mai sus expuse.
În ce privește cererea recurentului contestator, în sensul acordării drepturilor astfel recalculate începând cu data de 09.06.2005, aceasta este apreciată ca nefondată, întrucât, în măsura în care s-ar proceda în această manieră s-ar ajunge ca drepturile la pensie să fie recalculate pentru o perioadă anterioară celei în care Legea nr. 226/2006 a intrat în vigoare, ori este de principiu că legea civilă dispune numai pentru viitor, neretroactivând, așa încât aceasta nu se aplică situațiilor anterioare momentului în care a început să-și producă efectele, recursul formulat de contestator fiind apreciat ca nefondat.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, vor fi respinse ca nefondate ambele recursuri, menținându-se în totalitate sentința recurată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile civile declarate de recurentul contestator, domiciliat în O,-, -. 52, județul B și de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 103/LM din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
pentru judecător aflat în
concediu de odihnă
semnează președintele instanței
judecător G
- judecători fond -
- redactat decizie - judecător -17.06.2009
- dactilografiat grefier -18.06.2009-2 ex.
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța
