Expropriere. Speță. Decizia 119/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 119/A/2009
Ședința publică de la 18 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Truță
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
Grefier -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de Procuror
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor declarate de reclamantul G și de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România împotriva sentinței civile nr. 98/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 04 iunie 2009 care face parte integrantă din prezenta decizie, împreună cu încheierea de amânare a pronunțării din 11 iunie 2009.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor civile de față;
Constată că prin sentința civilă nr.98/2.02.2009 a Tribunalului Sibiu -Secția civilă s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul G în contradictoriu cu Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România în sensul că:
-s-a dispus anularea hotărârilor de stabilire a despăgubirilor nr.97 și 98 din 12.02.2008 ale Comisiei pentru aplicarea Legii 198/2004 de pe lângă Consiliul local al comunei;
-a fost obligat pârâtul la emiterea unei noi hotărâri prin care să dispună exproprierea terenului situat în, de 3600 mp, identificat cu nr.de parcelă A-238/38 înscris în Titlul de proprietate nr- emis de Comisia Jud.Sibiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor;
-s-a stabilit despăgubirea cuvenită reclamantului pentru terenul identificat mai sus la 72.000 E (20 E/mp), echivalent în lei la cursul din ziua plății;
-au fost respinse celelalte cereri ca și cererea de chemare în garanție formulată de către CNADNR în contradictoriu cu chemata în garanție SA-Sucursala de Transport Sibiu.
În prealabil a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție Compania Națională de Transport a Energiei Electrice SA-Sucursala Sibiu.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a - SA.
S-a reținut că prin acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a solicitat:
-să se constate nulitatea absolută parțială a hotărârii nr.124/11.02.2008 și a hotărârii nr.125/11.02.2008 emise de Comisia de aplicare a Legii 198/2004 de pe lângă Consiliul local al comunei jud.Sibiu, în ceea ce privește întinderea suprafeței expropriate și despăgubirile acordate,
-obligarea expropriatorului la exproprierea suprafeței reale afectate și la plata despăgubirilor raportate la valoarea de piață a imobilului.
Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că reclamantul este proprietarul terenului expropriat prin hotărârile atacate și că prețul metrului pătrat de teren oferit de către pârâtă este mult sub valoarea de circulație a terenurilor din zonă. Mai mult, expropriatorul a efectuat o lucrare de dezmembrare care presupune fărâmițarea terenului și diminuează valoarea acestuia.
În drept art.9 din 941/2004, art.9 din 198/2004, art.21-27 din 33/1994, art.274 Cod procedură civilă.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii motivat, în esență, de aceea că suma solicitată este exagerată iar solicitarea de a expropria și o altă suprafață de teren este inadmisibilă.
În drept: art.115,118 Cod procedură civilă, nr.198/2004, HG nr.169/2006, HG 941/2004.
De asemenea, a formulat cerere de chemare în garanție a Companiei Naționale de Transport a Energiei Electrice SA-Sucursala de Transport Sibiu, care să fie obligată la exproprierea suplimentară a terenului ce depășește 143 mp și respectiv 100 mp și la plata despăgubirilor aferente. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată, în esență, că față de dispozițiile legii energiei electrice și de convenția încheiată între reclamant și chemata în garanție, aceasta din urmă poate fi obligată la exproprierea suplimentară și la plata despăgubirilor aferente.
În drept art.16 din Legea nr.13/2007, art.60 și 61 Cod procedură civilă.
Chemata în garanție a depus la rândul ei întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sucursalei care nu are personalitate juridică precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a SA.
În drept: HG 627/2000, 213/1998, /2007.
La dosarul cauzei s-a depus documentația avută în vedere de pârât la emiterea hotărârilor atacate și o expertiză judiciară topografică efectuată potrivit art.25 din 33/1994.
În conformitate cu prevederile art.137 alin.1 Cod procedură civilă, prima instanță a analizat mai întâi excepțiile invocate de către chemata în garanție.
În acest sens s-a constatat că într-adevăr potrivit prevederilor art.9 alin.3 din HG nr.627/2000 sucursalele de transport ale nu au personalitate juridică. Așa fiind, înseamnă că excepția lipsei calității procesuale pasive a - SA-Sucursala de transport Sibiu este fondată motiv pentru care a fost admisă. Pe cale de consecință a fost respinsă și cererea de chemare în garanție a acesteia formulată de către pârât.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a - SA a fost respinsă ca fiind fără obiect întrucât din cuprinsul cererii de chemare în garanție rezultă că doar Sucursala Sibiu este parte în cauză.
În argumentarea soluției pronunțate s-a reținut și motivat în esență că reclamantul este proprietarul parcelei cu nr.cadastral A-238/38 teren arabil de 3600 mp situat în intravilanul comunei, din care a fost dispusă exproprierea unei suprafețe de 243 mp. În vederea despăgubirii celui în cauză expropriatul a stabilit prin cele două hotărâri contestate o sumă de 7696 lei, cu care reclamantul nu a fost de acord.
În vederea stabilirii despăgubirilor a fost dispusă de instanța de fond efectuarea unei expertize topografice, conform art.25 din Legea 33/1994.
S-a stabilit astfel, că suprafața afectată de lucrări este de 406 mp, față de 243 mp stabilită de expropriator, însă terenul afectat de culoarul de trecere a liniei de transport a energiei electrice este incomod folosibil, datorită poziționării stâlpilor și rețelelor, astfel că nu mai poate fi vândut și că s-ar impune exproprierea totală, fiind stabilită o valoare de circulație de 20 E/mp.
În acest context s-a conchis că reclamantul trebuie să fie despăgubit la valoarea reală a imobilului expropriat, respectiv la 20 E/mp așa cum prevăd dispozițiile art.44 alin.3 din Constituție, art.1 din Legea 33/1994 și respectiv art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO.
Referitor la suprafața expropriată instanța de fond a stabilit că se impune a fi de 3600 mp conform expertizei. Cu privire la acest aspect s-a constatat că susținerile pârâtului conform cărora nu poate fi obligat la exproprierea unei suprafețe suplimentare sunt nefondate pentru că potrivit HG nr.1628/2006, expropriatul este Statul Român prin CNADNR ceea ce înseamnă că procedura prevăzută de Legea 33/1994 se desfășoară doar în contradictoriu cu aceasta, iar pe de altă parte, art.24 alin.4 prevede expres posibilitatea de a se dispune exproprierea totală a terenului, astfel că acțiunea s-a admis în limitele menționate.
Împotriva sentinței civile nr.98/2009 a Tribunalului Sibiu -Secția civilă au declarat apel reclamantul G și pârâta CNADNR SA.
1.Prin apelul său, pârâta CNADNR SA a solicitat schimbarea sentinței în totalitate în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca neîntemeiată atât cu privire la despăgubiri cât și referitor la suprafața ce se impune a fi expropriată; să fie admisă cererea de chemare în garanție a Companiei Naționale de Transport a Energiei Electrice SA-Sucursala Sibiu și să fie obligată aceasta la exproprierea suplimentară de teren și la plata despăgubirilor corespunzătoare în care apelanta va cădea în pretenții.
În expunerea de motive se arată, în esență, că despăgubirea reprezintă valoarea imobilului la data momentului transferului dreptului de proprietate, astfel că valoarea stabilită prin expertiză reprezintă valoarea la o dată ulterioară acestui moment.
Sentința este nelegală și cu privire la modul de stabilire a exproprierii suplimentare și acordarea despăgubirilor pentru toată parcela de 3600 mp, întrucât în acest context se cuprinde atât zona necesară montării stâlpilor (143 mp și 100 mp ce a fost expropriat) cât și zona de protecție și de siguranță. Suprafața ce se pretinde a fi expropriată nu poate fi mai mare de 143 mp și 100 mp în condițiile Legii 13/2007. Suprafața afectată este cea necesară efectuării lucrării, iar diferența până la 3600 mp nu poate forma obiect al exproprierii.
Suprafața traversată de rețele de înaltă tensiune și afectată de zona de protecție este reglementată de Legea 13/2007 a energiei electrice și ele nu se expropriază ci proprietarul încheie o convenție cu titularul de voință a lucrărilor, prin care se stabilește o despăgubire pentru terenul afectat. Terenurile ce formează centura ocolitoare trec în proprietatea Statului Român în baza acelor contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu proprietarii în decursul anilor 2003-2004.
Nelegală este sentința și cu privire la respingerea cererii de chemare în garanție, astfel că greșit s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție. S-a arătat că ulterior declanșării procedurii de expropriere chemata în garanție a încheiat cu reclamantul G convenția din 16.08.2007 prin care se arăta că realizarea capacității energetice afectează întregul teren de 3600 mp.
Acesta stabilește care este suprafața afectată și acordă despăgubiri, astfel că are calitate procesuală pasivă, putând fi obligată la expropriere suplimentară.
În drept s-au invocat dispozițiile art.3,4 și 9 din Legea 198/2004, art.9 și 10 din normele metodologice de aplicare a HG 941/2004, art.282/1 și urm.cod procedură civilă și art.16 din Legea 13/2007 privind energia electrică.
În probațiune s-a solicitat efectuarea unei contraexpertize de către experți juridici evaluatori pentru stabilirea valorii tehnice și de circulație a imobilului expropriat.
2.Reclamantul G prin apelul său a solicitat schimbarea în parte a sentinței civile nr.98/2009, în sensul acordării despăgubirii pentru suprafața expropriată la valoarea de 24,27 E/mp pentru terenul de 3600 mp.
În expunerea de motive arată că valoarea despăgubirilor a fost stabilită la 20E/mp prin metoda comparației directe și la 24,27 E/mp prin metoda comparației prin bonitate. Valoarea despăgubirilor pentru imobilele expropriate trebuie să acopere atât valoarea reală a terenului cât și prejudiciul produs prin expropriere potrivit art.26 din Legea 33/1994. Suma stabilită de instanța de fond are în vedere doar aprecierea experților și variația pieței imobiliare la acel moment, ignorând compararea cu prețul altor imobile Aflate în aceeași zonă.
Apelantul G prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea ca inadmisibil a apelului pârâtei, invocând că nu are calitate de parte, ci reprezintă doar Statul Român-partea în contradictoriu cu care s-a pronunțat sentința apelată.
În acest context din România nu poate declara apel în nume propriu, conform art.299 cod procedură civilă.
Pe fondul cauzei se arată că prin motive CNADNR critică sentința pentru stabilirea despăgubirilor la valoarea de la o dată ulterioară transferului de proprietate iar sub un alt aspect exproprierea totală a terenului, în condițiile în care expropriatorul a dispus o expropriere parțială. Cu privire la prima critică, s-a arătat că Legea 33/1994 stabilește expres că despăgubirile vor fi calculate la data de la data expertizei. Art.26 alin.2 modificat prin Legea 198/2004 nu are incidență în cauză-acțiunea fiind formulată pe baza hotărârii de expropriere.
Cât privește exproprierea totală, ea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art.24 alin.4 din Legea 33/1994.
Nu poate fi avut în vedere doar interesul expropriatorului, ignorându-se dreptul de proprietate al fostului proprietar.
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "" SA-Sucursala Sibiu, prin întâmpinarea depusă a solicitat admiterea excepției lipsei calității sala procesuale pasive, iar cu privire la apelul reclamantului G, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată.
Se arată cu privire la primul aspect că bunurile proprietate publică suna inalienabile- art.36 alin.3 și 4 din Constituție, dispoziții care coroborate cu Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul ei juridic, statuează că rețelele de transport a energiei electrice sunt incluse în categoria celor cuprinse în domeniul public al statului.
Mai mult, expropriator este Statul Român prin din România, iar procedura de expropriere este reglementată prin Legea 33/1994 unde se prevede expres măsurile ce se impun, cu mențiunea că toate cheltuielile se suportă de expropriator, astfel că SA nu are calitate procesuală pasivă.
Analizând apelul pârâtei din România SA B se constată a fi fondat, urmând a fi admis cu schimbarea doar în parte a sentinței, în limitele ce vor fi arătate.
Evident, prin HG 1682/29.11.2006 a fost declanșată procedura de expropriere pentru utilitate publică a terenurilor afectate de obiectivul de investiții - varianta ocolitoare a municipiului Sibiu, context în care Statul Român prin CNADNR SA efectuează procedura de expropriere prevăzută de Legea 33/1999 așa cum a fost modificată prin Legea 198/2004. Pentru executarea lucrărilor s-a dispus astfel exproprierea unei suprafețe de 243 mp teren arabil din parcela identificată cu nr.cadastrale noi 238/38/2 și 238/38/3. Conform concluziilor experților suprafața real afectată de lucrări este de 406 mp față de 243 mp cât a stabilit expropriatorul. A reținut astfel prima instanță că terenul reclamantului afectat de culoarul de trecere a liniei de transport a energiei electrice, este incomod folosibil datorită poziționării stâlpilor și rețelelor, astfel că nici nu mai poate fi vândut, impunându-se exproprierea lui totală- respectiv 3600 mp.
În acest sens, au fost înlăturate susținerile pârâtului conform cărora nu poate fi obligat la exproprierea unei suprafețe suplimentare instanța de fond argumentându-și soluția pe prevederile HG nr.1628/2006, respectiv că expropriator este Statul Român prin CNADNR astfel că toată procedura instituită de Legea 33/1994 se desfășoară doar în contradictoriu cu aceasta.
Sub acest aspect sentința este nelegală. Suprafața afectată este cea necesară efectuării lucrării, astfel că neîntemeiat s-a dispus emiterea unei noi hotărâri pentru întreaga parcelă de 3600 mp, zonă ce cuprinde atât cea pentru montarea stâlpilor, 143 mp și 100 mp cât a fost expropriat cât și cea de protecție și de siguranță.
Prin raportul de expertiză dispus în cauză în primul ciclu procesual (fila 102-106) s-a stabilit în mod corect argumentat de experți că suprafața reală afectată de lucrări este de 405 mp și nu 3600 mp cum nejustificat a conchis instanța de fond. Dealtfel terenurile ce formează centura ocolitoare au trecut în proprietatea Statului Român în baza unor contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu proprietarii. CNADNR prin această expropriere pune în fapt la dispoziția furnizorului de utilități, terenul necesar pentru relocarea acelor utilități.
Prin urmare, se impune în baza art.294-295 cod procedură civilă admiterea apelului pârâtei CNADNR, doar cu privire la suprafața efectivă ce se impune a fi expropriată, respectiv de 406 mp.
Cât privește despăgubirea cuvenită reclamantului apelant, respectiv de 20 E/mp, ea va fi menținută, prima instanță pronunțând sub acest aspect o sentință temeinică și legală, în raport de dispozițiile art.25 și urm. Din Legea 33/1994. Valoarea stabilită de experți este una reală și se circumscrie art.44 alin.3 din Legea fundamentală și art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO.
Pe cale de consecință se impune deci respingerea apelului reclamantului G, urmând astfel a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate, cu privire la excepția lipsei calității procesual pasive a chematei în garanție cât și la respingerea acestei cereri.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România- împotriva sentinței civile nr.98/2.02.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu -Secția civilă.
Schimbă în parte sentința atacată numai în ceea ce privește suprafața de teren ce se impune a fi expropriată și în consecință:
Obligă pârâta la emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună exproprierea suprafeței de teren de 405 mp, situat în comuna, jud.Sibiu identificat cu nr.de parcelă 238/38, înscris în titlul de proprietate nr- emis de Comisia Județeană Sibiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului, întabulat în 1143 N.
Menține dispozițiile sentinței cu privire la despăgubirea reclamantului, respectiv la valoarea de 20 EUR/mp, stabilind o despăgubire totală de 8.120 EUR raportat la suprafața ce se impune a fi expropriată, sumă ce se va plăti în lei la cursul zilei din ziua plății.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge apelul declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.98/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 Iunie 2009.
Președinte, - -- semnează președintele Curții de Apel, | Judecător, - - - |
Grefier, - |
Red.
Dact.6ex/17.08.2009
Jud.fond
Președinte:Ioan TruțăJudecători:Ioan Truță, Carla Maria Cojocaru
