Expropriere. Speță. Decizia 2291/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2291/R/2009
Ședința publică din data de 30 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
- - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA împotriva sentinței civile nr. 241 din 21 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind reclamanții intimați, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamanților intimați, avocat - Tot cu împuternicire avocațială la dosar și reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, procuror, lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent și reclamanții intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal și a fost comunicat părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâta recurentă a depus la dosar, prin seriviciul de registratură al instanței la data de 28 octombrie 2009 "Note de ședință" iar la data de 30 octombrie 2009 depus la dosar completare la notele de ședință.
Nefiind formulate cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul cu privire la recursul formulat.
Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare, arătând că în cauză nu s-a făcut nici un act prin care să se negocieze valoarea despăgubirilor, creându-se un prejudiciu real reclamanților prin împărțirea parcelei în trei părți, de o parte și de alta a autostrăzii, astfel că parcela din partea de sud nu va mai avea acces. Totodată, arată că toate probele de la dosar dovedesc temeinicia acțiunii, fiind respectată legislația în domeniu. Mai arată că în cauză s-a formulat un petit de despăgubiri privind scăderea valorii terenului neexpropriat. Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, solicită respingerea recursului și menținerea dispozițiilor sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.241 din 21 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local T cu sediul în mun. T jud. C și s-a respins acțiunea civilă formulată în contradictoriu cu acest pârât.
S-au respins excepțiile lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamanților, a netimbrării, a inadmisibilității.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, și, împotriva pârâtului Statul Român prin și în consecință, s-a modificat Hotărârea nr.8/8.05.2008 cu privire la cuantumul despăgubirilor pe care le majorează de la 8.018,69 la 18.688 lei pentru terenul în suprafață de 292.; Hotărârea nr.9/8.05.2008, cu privire la cuantumul despăgubirilor pe care le majorează de la 12137,87 lei la 28.288 lei pentru terenul în suprafață de 442.
S-a respins cererea de expropriere integrală a suprafețelor de 1872. înscrisă în tarlaua 96 parcela 5 față de suprafața expropriată de 292. și de 2822. înscriși în tarlaua 96 parcela 12 față de suprafața expropriată de 442.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantelor suma de 4154 lei pentru parcela în suprafață de 649. și de 6362 lei pentru parcela în suprafață de 994. reprezentând prejudiciu cauzat de scăderea valorii acestora.
S-a respins cererea de obligare a pârâtului la plata sumei de 4000 lei reprezentând prejudiciu pentru recolte.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 3430 lei.
S-a dispus restituirea de către Biroul Local de Expertize din cadrul Tribunalului Cluja sumei de 140 lei în favoarea pârâtei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr.8/8.05.2008 emisă de pârât s-a aprobat acordarea despăgubirii de 8.018,69 lei, echivalentul a 2190 Euro, pentru imobilul expropriat situat în T, categoria de folosință extravilan, tarlaua 96, parcela 5 în suprafață de 292 mp, nr. cadastral 3251.Conform mențiunilor din hotărâre, persoanele îndreptățite la despăgubire sunt F, F -, F și F. Au fost prezenți la încheierea procesului verbal F și -, care au refuzat cuantumul despăgubirilor. Suprafața integrală a parcelei a fost de 1872mp, necesari obiectivului deinvestiție fiind doar 292mp.
Prin Hotărârea nr.9/8.05.2008 emisă de pârât s-a aprobat acordarea despăgubirii de 12.137,87 lei, echivalentul a 3.315 Euro, pentru imobilul expropriat situat în T, categoria de folosință extravilan, tarlaua 96, parcela 12 în suprafață de 442mp din totalul de 2828mp, nr. cadastral 3260. Conform mențiunilor din hotărâre, persoanele îndreptățite la despăgubire sunt F, F -, F și F. Au fost prezenți la încheierea procesului verbal F și -, care au refuzat cuantumul despăgubirilor.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților tribunalul a apreciat că acesta este nefondată. Pârâtul a invocat excepția motivat de faptul că reclamanților li s-a recunoscut calitatea de proprietari în baza unei sentințe judecătorești care nu a fost depusă la comisie, astfel că aceasta nu poate fi luată în considerare. Atâta timp însă cât în cuprinsul hotărârilor atacate reclamanții sunt indicați ca și persoane îndreptățite la despăgubire, recunoscute de pârât înseamnă că aceasta nu își mai recunoaște propriile hotărâri. Oricum, reclamanții sunt peroane îndreptățite la despăgubire fiind peroanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru una din parcele cea care face obiectul Hotărârii nr.9/2008.
Cu privire la cealaltă parcelă dreptul de proprietate s-a reconstituit conform TP nr- în favoarea antecesoarei părților, prin sentința amintită respectiv nr.1946/2006 pronunțată de Judecătoria Turda în dosar nr.2300/2006 dezbătându-se succesiunea după aceasta. Cu privire la inopozabilitatea acestei sentințe, susținerile pârâtei sunt neîntemeiate, iar sentința a fost comunicată acestei instituții prin intermediul Consiliului local T, dovadă fiind însăși înscrierea reclamanților în hotărâre.
Prin urmare, reclamanții sunt proprietarii terenului expropriat și peroanele îndreptățite să atace hotărârile în cazul în care nu sunt mulțumiți cu privire la cuantumul despăgubirilor.
Interesul reclamanților în prezenta cauză este acela de a obține despăgubiri mai mari, raportat la valoarea de circulație a terenului. În consecință și această excepție a fost respinsă interesul fiind direct, actaul, legal.
Excepția netimbrării este de asemenea nefondată întrucât potrivit dispozițiilor art.10 alin.1 din Legea nr.198/2004 cererile adresate instanței judecătorești pentru stabilirea dreptului la despăgubire pentru expropriere și a cuantumului acesteia sunt scutite de taxă de timbru. Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie valoarea reală a terenului expropriat și prejudiciul cauzat, ambele cereri fiind scutite de plata taxei de timbru. S-a mai invocat excepția inadmisibilității petitului de expropriere integrală a parcelelor, excepție neîntemeiată raportat la prevederile art.24 alin.ultim din Legea nr.33/1994. Oricum, în cauză reclamanții nu au mai susținut această cerere după depunerea raportului de expertiză.
În ceea ce privește Consiliul Local T acest pârât este lipsit de calitatea procesuală pasivă în cauză, potrivit prevederilor art.8 din Normele metodologice de aplicare legii nr.198/2004 Cererile adresate instanței judecătorești potrivit dispozițiilor art. 9 din lege se vor depune la tribunalul în a cărui rază teritorială sunt situate imobilele ce fac obiectul exproprierii.
(2) Procesele având ca obiect cererile prevăzute de art. 9 din lege se judecă în contradictoriu cu expropriatorul, reprezentat potrivit legii. În speță, expropriatorul Statul Român este reprezentat de Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi din România. În consecință Consiliul local T nu are calitate procesuală pasivă. De altfel, prin modul de motivare al excepției s-a avut în vedere lipsa capacității procesuale de folosință, raportat la faptul că doar unitatea administrativ teritorială are personalitate juridică nu și instituțiile ce formează structura organizatorică a primăriei. În aceste condiții, raportat la prevederile art.21 din Legea nr.215/2001, Consiliul local nu are nici capacitate procesuală de folosință.
Pe fondul cauzei, pentru a stabili cuantumul despăgubirii la care sunt îndreptățiți reclamanții conform prevederilor art.26 din Legea nr.33/1994.
Din concluziile raportului de expertiză reiese că la data exproprierii terenul în suprafață de 292 mp avea o valoare de 15.476 lei, iar în prezent aceasta este de 18.688 lei, iar pentru parcela în suprafață de 442 mp la momentul exproprierii valoarea era de 23.426 iar în prezent este de 28.288 lei.
În ceea ce privește prejudiciul adus terenului neexpropiat experții arată că urmare a exproprierii cele două parcele inițiale au fost împărțite. Parcela 5 cu număr cadastral a fost împărțită după exproprierea suprafeței de 292 mp în două parcele în suprafață de 649 mp, respectiv 931 mp. Parcela 12, după exproprierea suprafeței de 442 mp s-a împărțit în alte două parcele de 994 mp și 1392 mp. Fiecare din parcele are câte o porțiune la sud de autostradă și câte una la nord.
Cele două parcele rămase la nord nu au suferit diferențe semnificative de valoare însă pentru parcelele rămase la sud nu va mai exista acces direct din T, accesul trebuind să se facă prin localitatea. Cele două parcele rămase la sud, au suferit o scădere a valorii datorită lipsei accesului direct și a nevoii de a ocoli câțiva kilometrii pentru a accede la acesta. Valoarea prejudiciului suferit de reclamanți ca urmare a lucrărilor la autostradă este de 4154 lei pentru parcela în suprafață de 649 mp și de 6362 lei pentru parcela în suprafață de 994 mp.
Comisia de experți a concluzionat că nu este necesară exproprierea întregului teren.
Raportat la aceste considerente în temeiul art.9-10 din legea nr.198/2004 și art.26 din Legea nr.33/1994 tribunalul a admis în parte acțiunea și a modificat cele 2 hotărâri în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor raportat la valoare de circulație practicată în zonă stabilită prin raportul de expertiză.
Totodată, pârâtul va fi obligat să plătească reclamanților și prejudiciul cauzat prin scăderea valorii de circulație a celor două parcele și va respinge cererea de expropriere integrală a terenului.
Întrucât reclamanții nu au dovedit faptul că au semănat suprafețele expropriate cu acest capăt de cerere va fi respins.
Împotriva acestei sentințe pârâtul Statul Român reprezentat de COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA a declarat recurs în termen legal, solicitând instanței admiterea recursului, în principal casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond iar în subsidiar, modificarea hotărârii și respingerea acțiunii reclamanților prin care aceștia au solicitat majorarea cuantumului despăgubirii.
În motivarea recursului pârâtul arată că hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea legii, motiv de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. deoarece instanța de fond a aplicat în mod discreționar principiul rolului activ prin faptul că hotărârea se întemeiază pe o gravă greșeală de fapt și de drept decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor administrate.
Pârâtul a solicitat motivat instanței de fond încuviințarea efectuării unei contraexpertize iar instanța a respins această cerere în mod nelegal. Raportul de expertiză întocmit la prima instanță este viciat iar obiecțiunile invocate de pârât au fost analizate superficial sau chiar ignorate de prima instanță. Pârâtul a arătat că experții nu au anexat nici un înscris doveditor cu privire la modul de stabilire a despăgubirii prin metoda comparației directe iar ofertele de vânzare identificate pe internet nu sunt pertinente și utile cauzei cum ar fi de exemplu contractele de vânzare cumpărare încheiate în formă autentică.
Pe de altă parte, experții nu au identificat un prejudiciu efectiv, cuantificabil, ci s-au limitat la determinarea unui prezumtiv prejudiciu. Aplicarea de către experții tehnici a coeficientului de 10% s-a făcut într-un mod exclusiv arbitrar deoarece prejudiciul creat nu a fost cert și sigur în privința existenței lui cât și în privința posibilității de evaluare.
Un alt motiv de recurs este acela care se referă la faptul că prima instanță a acordat ceea ce nu s-a cerut, încălcându-se prevederile art.304 pct.6 pr.civ. deoarece aceasta a dispus modificarea hotărârilor atacate ori potrivit art.9 din Legea nr.198/2000 instanța putea dispune C mult obligarea pârâtului la plata despăgubirilor.
Având în vedere că modificarea hotărârii nu este posibilă decât în condițiile administrării probei cu o expertiză tehnică judiciară, recurentul înțelege să invoce și prevederile art.312 alin.3 pr.civ. deoarece instanța de fond nu a analizat obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de pârât și nu a încuviințat efectuarea unei noi expertize.
Reclamanții intimați, reprezentați de av. în ședința publică din 30.10.2009 au arătat că solicită respingerea recursului ca nefondat.
Analizând sentința criticată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
Critica recurentului referitoare la faptul că prin sentința atacată instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut, ceea ce constituie motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 pr.civ. este întemeiată.
Astfel, prin cererea introductivă de instanță reclamanții au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul, admiterea contestației împotriva Hotărârilor nr.8 și nr.9 din 08.05.2008 în sensul majorării cuantumului despăgubirilor stabilite pentru suprafețele de teren expropriate de 292 mp. și respectiv 442 mp. iar în subsidiar, au solicitat obligarea expropriatorului la exproprierea întregii suprafețe de teren de 1872 mp. și 2822 mp. obligarea expropriatorului la achitarea de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat în sumă de 4000 lei echivalentul prețului produselor agricole de pe suprafața afectată.
Cu toate acestea, instanța de fond prin hotărârea recurată a dispus obligarea pârâtului să plătească reclamanților suma de 4154 lei pentru parcela în suprafață de 649 mp și 6362 lei pentru parcela în suprafață de 994 mp reprezentând prejudiciul cauzat de scăderea valorii acestora, în condițiile în care reclamanții nu au investit instanța de judecată cu o astfel de cerere astfel încât tribunalul a acordat ceea ce nu s-a cerut, fiind îndeplinite cerințele art.304 pct.6 pr.civ.
Critica recurentului privitoare la faptul că prima instanță a dispus și modificarea hotărârilor nr.8 și nr.9 din 08.05.2008 nu poate fi reținută deoarece reclamanții au arătat în mod evident că înțeleg să conteste aceste hotărâri în baza art.9 din Legea nr.198/2004 și art.21-27 din Legea nr.33/1997 sub aspectul stabilirii cuantumului despăgubirilor.
Recurentul susține că tribunalul a apreciat că în mod greșit raportul de expertiză efectuat în cauză și a ignorat viciile acestuia referitoare la modul de stabilire a despăgubirilor, la faptul că experții nu au anexat nici un înscris doveditor al valorilor înregistrate pe piața imobiliară iar ofertele de vânzare pe internet nu sunt pertinente cauzei și au un caracter pur speculativ.
În cauză tribunalul a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară întocmit de o comisie formată din 3 experți: G, și, aceasta din urmă fiind desemnată de pârât.
În cuprinsul raportului de expertiză s-a arătat că valoarea de piață a terenului, în conformitate cu Standardul Internațional de Evaluare -1, ediția a 8-a, 2007, reprezintă suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într-o tranzacție cu preț determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părțile implicate au acționat în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângere.
Pentru stabilirea valorii terenului expropriat experții au folosit două metode de evaluare și anume: metoda comparațiilor prin bonitate și metoda comparațiilor de piață. Prima metodă este una statistică, recomandată de Corpul Tehnici din România pentru zona în care comparabilele nu există sau sunt foarte puține și, în general, pentru terenuri construibile. Datorită acestor impedimente experții au ales metoda comparațiilor de piață. Această metodă utilizează analiza comparativă, estimarea valorii de piață se face prin analizarea pieței pentru a găsi proprietăți similare și comparând aceste proprietăți cu cea care trebuie evaluată. majoră a metodei este aceea că valoarea de piață a unei proprietăți imobiliare este în relație directă cu prețurile unor proprietăți competitive și comparabile. Analiza comparată se bazează pe asemănările și diferențele dintre proprietăți și tranzacții, care influențează valoarea. Este o metodă globală care aplică informațiile culese urmărind raportul cerere/ofertă pe piața imobiliară, reflectate în mass media, agenții imobiliare sau alte surse de informare.
Comisia de experți a precizat că există și au existat tranzacții cu terenuri în zonă dar cele pe care le cunosc sunt bazate pe înscrisuri sub semnătură privată care nu pot fi luate în considerare iar din acest motiv singura sursă de informații a rămas studierea ofertelor de terenuri din zonă sau din zone similare prevăzute în mijloacele de informare în masă, prezentând în anexă câteva oferte de vânzare a unor terenuri din zona în care se află terenul în litigiu sau din zone apropiate sau similare, acestea variind ca preț în funcție de mărime, raport laturi, accese, fertilitate, tipul localității, depărtarea de localitate etc.
Prin urmare, tribunalul în mod corect a respins obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de pârât în condițiile în care acesta a fost însușit de expertul desemnat de pârât iar valoarea despăgubirilor s-a stabilit conform valorilor de piață, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare și ținând cont de standardele internaționale nefiind necesară depunerea unor acte autentice de vânzare cumpărare a terenurilor din zonă așa cum pretinde recurentul raportat la considerentele expuse de experți și la definiția consacrată a valorii de piață a terenurilor în conformitate cu Standardul Internațional de Evaluarea -1, ediția 8-a, 2007.
Este adevărat că pârâtul a solicitat efectuarea unei contraexpertize pentru motivul determinant al modalității eronate de stabilire a despăgubirii constând din suma valorii de piață a imobilului expropriat însă în mod legal, cu respectarea prevederilor art.212 pr.civ. prima instanță a respins această cerere considerându-se lămurită prin expertiza făcută.
În același sens, motivul de recurs prevăzut de art.312 alin.3 pr.civ. referitor la casarea hotărârii întrucât modificarea acesteia nu este posibilă fiind necesară administrarea de probe noi, respectiv administrarea unei contraexpertize nu este întemeiat deoarece expertiza efectuată în cauză este concludentă pentru justa soluționare a modului de stabilire a despăgubirilor în conformitate cu art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994 potrivit căreia la stabilirea cuantumului despăgubirilor, experții precum și instanța va ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, astfel încât nu se impune administrarea contraexpertizei solicitată de pârât.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că în speță este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 pr.civ. însă nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.304 pct.9 și art.312 alin.3 pr.civ. astfel încât în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.3041pr.civ. va admite în parte recursul pârâtului, va modifica în parte sentința criticată în sensul că va înlătura din hotărâre dispoziția referitoare la obligarea pârâtului la plata sumei de 4154 lei pentru parcela de 649 mp. și 6362 lei pentru parcela de 994 mp. cu titlu de prejudiciu cauzat de scăderea valorii acestora, păstrând restul dispozițiilor sentinței recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA împotriva deciziei civile nr. 241 din 21 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că, înlătură din sentință dispoziția referitoare la obligarea pârâtului la plata sumei de 4.154 lei pentru parcela de 649 mp și 6.362 lei pentru parcela de 994 mp, cu titlu de prejudiciu cauzat de scăderea valorii acestora.
restul dispozițiilor din sentință.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
-- - - -- - - - - -
GREFIER
RED./MB
10.11.09/8 ex.
jud.fond:
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
