Servitute de trecere. Jurisprudenta. Decizia 2284/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2284/R/2009
Ședința publică din data de 30 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
- - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SRL împotriva deciziei civile nr. 62 din 28 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții -. SRL, - SRL, -, și pe pârâta PRIMĂRIA COMUNEI DE, având ca obiect servitute.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, avocat cu împuternicire avocațială la dosar, reprezentanta reclamanților intimați, avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă, fiind reclamanții intimați și reprezentantul pârâtei intimate Primăria comunei de.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este timbrat cu suma de 9,50 lei taxă judiciară de timbru și 0,50 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamanții intimați au formulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței, la data de 27 octombrie 2009, întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Se comunică un exemplar al întâmpinării cu reprezentantul pârâtei recurente, care nu solicită termen pentru studierea acesteia.
Instanța, din oficiu, pune în discuție excepția lipsei de interes a motivelor de recurs care vizează lipsa calității procesuale pasive a comunei de și nepronunțarea instanței asupra cererii de renunțare la judecată a reclamanților, precum și excepția inadmisibilității recursului împotriva sentinței pronunțată de prima instanță.
Reprezentantul pârâtei recurente arată că nu are nici un interes față de această pârâtă.
Nefiind formulate alte cereri ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului modificarea deciziei atacate cu consecința admiterii apelului și modificarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii acțiunii reclamanților. în susținerea recursului, arată că instanța de apel a nesocotit dispozițiile art. 616 și urm. pr.civ. întrucât deși din expertiza administrată în cauză a rezultat clar posibilitatea realizării accesului spre proprietățile reclamanților fără trecere pe terenul pârâtei, instanța a instituit totuși o servitute. S-a omis punerea în discuție a unei eventuale compensații bănești, realizând practic o expropriere a pârâtei în favoarea reclamanților. Instanța de apel nu a avut în vedere faptul că reclamanții au renunțat la unul din petitele acțiunii, renunțare care s-a realizat pe calea unei precizări la acțiune, fiind încălcate dispozițiile art. 246 alin. 1.pr.civ. Totodată, instanța de apel s-a pronunțat fără a face referire la soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive de către instanța de fond care nu a pus în discuție, în prealabil această excepție. Cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la dosar.
Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea recursului, menținerea ca legală și temeinică și a deciziei recurate, arătând în susținerea recursului că nu a existat o renunțare la judecată făcută de reclamanți, interesul fiind al acestora. Referitor la faptul că nu s-a pus în discuție eventuala compensație bănească, arată că instanța nu avea obligația să invoce acest aspect, fiind un drept al pârâtei pe care nu și l-a exercitat, însă despăgubirile ar putea fi solicitate și separat, în temeiul art. 619.civ. Mai precizează faptul că drumul a fost cumpărat de la - Nord SRL care era proprietar și că în prezent pârâta se află în insolvență. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin Sentința Civilă nr. 460/2009 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosarul nr- a fost admisă cererea formulată de reclamanta Z împotriva pârâților și s-a dispus instituirea unei servituți de trecere pe o lățime de 4,0 ml și o lungime de 203,86 mp, conform variantei a-I-a Anexa 2 din raportul de expertiză efectuat de expertul. Servitutea de trecere se constituie peste fondurile identificate: nr. top 2905/a/1/b/1/1/a/1/a/1/a din CF nr. 1310 - Z; nr. top 2905/a/1/b/1/1/a/1/a/1/b din CF nr. 9514 - Z; nr. top 2905/a/1/b/1/2/1/5 din CF nr. 6360 - Z și nr. top 2905/a/1/b/1/2/2/2 din CF nr. 5504 - Z, în favoarea fondurilor proprietatea reclamanților identificate cu: nr. top 2905/a/1/b/1/1/b din CF nr. 8182 - Z, cu nr. top 2905/a/1/b/1/1/a/1/a/1/a din CF nr. 1310 - Z cu nr. top 2905/a/1/b/1/1/a/1/a/1/b din CF nr. 9514 - Z, cu nr. top 2905/a/1/b/1/2/1/5 din CF nr. 6360- Z cu nr. top 2905/a/1/b/1/2/1/4 din CF nr. 5247 - Z și cu nr. top 2905/a/1/b/1/2/1/3 din CF nr. 6359 -
Planul de situație ce constituie Anexa 2 la raportul de expertiză, existent la fila 77 din dosar, face parte integrantă din prezenta hotărâre.
A fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 2273,72 lei cheltuieli de judecată.
Față de pârâta Primăria de, s-a respins acțiunea civilă a reclamanților ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că imobilele reclamanților și ale paratei sunt fonduri invecinate, toate facand initial parte din parcela cu nr.top.2905.
Reclamanta - Com SRL este proprietara asupra imobilului cu nr.top. 2905/a/1/b/l/2/l/3, înscris în CF 6359/1 Z, compus din teren în suprafața de 584 mp, cu boxă din grajd, fiind dobândit prin cumpărare, în anul 1996.
Reclamanta - SRL este proprietara asupra imobilului cu nr.top. 2905/a/1/b/l/2/1/4, înscris în CF 5247 Z, compus din teren în suprafață de 642 mp, cu boxă din grajd, fiind dobândit prin cumpărare, în anul 1992.
Reclamantul este proprietar asupra imobilului cu nr.top. 2905/a/1/b/1/2/l/5, înscris în CF 6360 Z, compus din teren în suprafață de 1764 mp, cu boxă din grajd, fiind dobândit prin cumpărare, în anul 1996.
Reclamanții și sunt proprietari asupra imobilului cu nr.top. 2905/a/1/b/l/1/b, înscris în CF 8182 Z, compus din teren în suprafața de 3293 mp, fiind dobandit prin cumpărare, în anul 2002.
Reclamantii, și lolanda sunt moștenitorii lui, proprietar tabular asupra imobilului cu nr. top. 2905/a/1/b/1/1/a/l/a/1/b, înscris în CF 9514 Z, compus din teren în suprafață de 3506 mp, dobândit prin reconstituire în temeiul Legii 18/1991, prin TP nr. 24331/84501/2004. De o parte și de cealaltă a acestei parcele, reclamanții și mai dețin fiecare în proprietate câte o parcelă de teren, asupra cărora nu și-au întabulat dreptul de proprietate, identificate prin expertiza ca făcând parte din parcela cu nr.top. 2905/a/l/b/1/1/a/1/a/1/
Pârâta - SRL deține la rândul său în proprietate imobilul identificat pe anexa 1 a raportului de expertiză cu A-B-C-D-E-F-G-H-J-K-A, imobil înscris în CF 5248 Z, cu nr.top. 2905/a/1/a/2; nr. top. 2905/b/2 și nr. top. 2905/a/l/b/1/2/2/l, precum și în CF 5504 cu nr. top 2905/a/l/b/1/2.
Societatea pârâtă, care anterior a purtat denumirea - SRL, a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil prin două contracte de vânzare cumpărare, după cum urmează: în anul 1996 a cumpărat de la - NORD SRL, următoarele parcele nr. top. 2905/a/1/a/2, compus din teren în suprafață de 3248 mp, număr top. 2905/b/a, compus din teren cu construcții industriale în suprafață de 6044 mp și nr. top. 2905/a/1/1/b/1/2/2/1 compus din teren cu construcții industriale în suprafață de 3688 mp. Printru-un al doilea contract de vânzare cumpărare încheiat în anul 1998 societatea pârâtă a cumpărat de la - SA Z, parcela cu nr. top 2905/a/l/b/1/2/2/2 compusă din teren în suprafață de 14844 mp, cu construcții industriale.
Instanța a reținut că toate parcelele cumpărate de societatea pârâtă au constituit proprietatea fostului CAP, reprezentând o fostă fermă agrozootehnică. Complexul era format din mai multe construcții împreună cu terenul aferent, pentru deservirea clădirilor în incinta fermei a fost amenajat un drum betonat, care potrivit identificării făcute de expert face parte din parcelele cu nr. top. 2905/a/l/b/1/2/2/2, nr. top 2905/a/l/b/1/1/a/l/a/1/a, nr. top. 2905/a/l/b/1/1/a/1/a/l/b, și nr. top. 2905/a/l/b/1/2/1/5. Întregul imobil ce a constituit vechea fermă a fost inițial dobândit de la CAP de către - NORD SRL. Această societate a procedat la dezmembrarea imobilului în mai multe corpuri în vederea înstrăinării lor prin vânzare. S-a format astfel două noi parcele din care prima a fost vândută societății pârâte prin contractul nr. 253/1996 iar a doua a, fost dobândită de - SA și ulterior vândută de aceasta din urmă tot pârâtei. Cu ocazia primei dezmembrării, proprietarul vânzător - NORD SRL a stabilit că pe drumul de incintă societățile cumpărătoare vor avea servitute de trecere pe toată lungimea.
Instanța a mai reținut că tot din fosta fermă fac parte și imobilele proprietatea reclamanților, - SRL și - COM SRL. Prin urmare anterior dezmembrării imobilului ce a format fosta fermă și fondurile acestor reclamanți erau deservite de același drum de incintă.
Terenurile proprietatea reclamanților, și constitui terenuri intravilane fără construcții, învecinate pe latura de est cu fost fermă agrozootehnică. reclamanți au dobândit dreptul de proprietate prin reconstituire în temeiul Legii 18/1991 sau au cumpărat de la persoanele în favoarea cărora s-a reconstituit acest drept. Expertul, analizând schițele de punere în posesie a concluzionat că fondurile acestor reclamanti au constituit locuri înfundate încă din momentul punerii în posesie, întrucât comisia locală nu a prevăzut un drum de acces pentru aceste terenuri. Tot expertul arată că toate imobilele reclamanților constituie locuri înfundate fără acces direct la drumul public.
Potrivit art. 616 Cod Civil, proprietar al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Aplicând aceste dispoziții legale la situația de fapt mai sus descrisă instanța a apreciat că reclamanții sunt îndreptățiți să solicite constituirea unui drept de servitute de trecere pe terenul proprietatea pârâtei. Soluția este justificată de faptul că porțiunea din terenul pârâtei pe care reclamanții reclamă trecerea a constituit din totdeauna, de la înființarea complexului, drum de incintă, menit să asigure exploatarea normală a tuturor construcțiilor și a terenurilor din incinta fermei. Totodată relevant este și faptul că reclamanții au folosit până în prezent această cale de acces, cu acordul proprietarilor anteriori și, o perioadă de timp chiar cu acordul pârâtei. De asemenea, destinația porțiunii respective de teren ca drum de incintă a fost stabilită de proprietarul inițial, - NORD SRL în momentul efectuării primei dezmembrări.
Pentru stabilirea dreptului de trecere expertul a propus două variante evidențiate în anexele 2 și 3 la raportul de expertiză. Dintre acestea, instanța va alege varianta 1 ce apare pe schița din Anexa nr. 2. această variantă propune un drum comun pentru toți reclamanții, din care porțiunea pe sectorul AB se află pe terenul pârâtei, iar porțiunea B-C-D se află pe terenul reclamanților, și. Instanța a apreciat că această variantă nu creează în detrimentul pârâtei prejudicii prea mari în desfășurarea activității sale întrucât drumul ste situat la marginea proprietății sale astfel încât pârâta va avea posibilitatea de a-și proteja proprietatea iar accesul reclamanților se va face pe extremitatea estică a terenului pârâtei cu nr. top. 2905/a/1/b/1/2/2/2. pe terenul pârâtei servitutea se va institui pe o lățime de 4 metri și o lungime de 96,40. Pe terenul reclamantului servitutea se instituie pe aceeași lățime de 4 metri și o lungime de 44 metri, în timp ce lungimea pe tronsonul CD, ce se află pe proprietatea reclamanților și, și, moștenitori ai def. proprietar, lungimea servituții este de 64,36 mp.
Prin decizia civilă nr.62 din 28 mai 209 a Tribunalului Sălaj, s-a respins ca nefondat apelul formulat de pârâta.
Pârâta a fost obligată la 2500 lei cheltuieli de judecată către reclamanții, și.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat următoarele:
Criticile formulate de apelanta la adresa soluției primei instanțe că terenurile din litigiu nu sunt loc înfundat, sunt nefondate. Expertiza topografică efectuată în cauză a concluzionat că: "toate terenurile reclamanților sunt locuri înfundate". Ele au fost percepute așa încă de la punerea în posesie, întrucât Comisia locală nu a prevăzut drum de acces pentru toate terenurile.
Este de asemenea adevărat că expertul a stabilit două variante de acces la terenuri numai că în varianta II solicitată de apelantă, sunt menționate persoane care nu au calitatea de parte în prezentul litigiu iar pe terenul acestora nu se poate stabili o obligație de servitute.
Varianta deja stabilită este cea mai economicoasă și pentru că acest drum a fost folosit de reclamanți încă de la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Art. 617 și 618 cod civil menționează că la stabilirea servituții de trecere trebuie să se țină seama și de interesul celui ce urmează să suporte consecințele, iar nu să se ia în calcul, în mod precumpănitor doar interesul celui ce urmează să beneficieze de acest drept. Ori, în speță, instanța a ținut seama de acest aspect, tocmai având în vedere că acest teren a fost dintotdeauna cale de acces și nu a avut o altă destinație.
In al doilea rând, se critică hotărârea primei instanțe susținându-se că în mod greșit instanța nu a pus în discuție o eventuală compensație bănească ce s-ar fi cuvenit pârâtei. Instanța nu avea obligația de a invoca acest aspect fiind un drept pe care și-l putea exercita pârâta. Pe de altă parte, nimic nu împiedica pârâta să formuleze o astfel de cerere dacă dovedește că prin constituirea acestei servituți i s-a pricinuit o pagubă.
Pârâta SRL a declarat recurs împotriva sentinței civile nr.460/27.01.2009 a Judecătoriei Zalău și a deciziei civile nr.62/28.05.2009 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, solicitând instanței admiterea recursului, modificarea celor două hotărâri în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii reclamanților, precum și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului pârâta a arătat că cele două hotărâri judecătorești sunt nelegale și netemeinice, deoarece, potrivit art.616 civ. instanța trebuia să aleagă trecerea pe locul care ar fi pricinuit cea mai mică pagubă proprietarului fondului aservit. Expertul a arătat că terenurile reclamanților au fost drumuri înfundate încă de la dobândire, fie prin punere în posesie fie prin cumpărare, fapt ce le este imputabil acestora întrucât au acceptat această situație. Raportul de expertiză cuprinde două variante iar una dintre acestea stabilește o servitute de trecere care nu trece pe terenul pârâtei însă în mod nelegal instanțele de fond au ales varianta prin care servitutea de trecere trece pe terenul pârâtei.
Instanțele de fond au omis să pună în discuția părților o eventuală compensație bănească ce s-ar fi cuvenit pârâtei pentru instituirea servituții de trecere realizând practic o expropriere a pârâtei în favoarea reclamanților aspect care atrage nelegalitatea hotărârilor.
Pe de altă parte, instanța de fond a respins acțiunea față de Primăria com. de pentru lipsa calității procesuale pasive fără a pune în discuția părților această excepție. Reclamanții au renunțat la unul din petitele acțiunii introductive pe calea unei precizări la acțiune fiind încălcate prevederile art.246 alin.1 pr.civ. instanța omițând să cerceteze această renunțare la judecată.
In drept se invocă prevederile art.304 pct.9 pr.civ.
Reclamanții intimați -. SRL, - SRL, -, și, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată (17-18).
În susținerea poziției procesuale reclamanții intimați au arătat că toate parcelele cumpărate de pârâtă au constituit proprietatea fostului CAP, complexul fiind format din mai multe construcții cu teren aferent iar pentru deservirea clădirilor în incinta fermei a fost amenajat un drum betonal, drum care a fost folosit până în prezent de către reclamanți ca și cale de acces.
Varianta a II-a a raportului de expertiză nu putea fi aleasă de instanță deoarece presupune stabilirea unei servituți de trecere pe terenul proprietatea altei persoane care nu au fost părți în proces iar alegerea variantei I nu echivalează cu nelegalitatea hotărârii.
Instanța nu avea obligația de a pune în discuția părților eventuala compensație bănească ce s-ar fi cuvenit pârâtei pentru instituirea servituții de trecere deoarece dreptul aparține pârâtei iar aceasta nu și-a manifestat voința în acest sens. Acțiunea în despăgubiri poate fi promovată de pârâtă în termenul general de prescripție și pe cale separată.
Criticile aduse hotărârilor judecătorești sub aspectul dispozițiilor de procedură sunt nefondate deoarece nu a existat o renunțare la judecată, iar considerentele expuse de instanța de fond au lăsat fără calitate procesuală pasivă Primăria comunei de care a fost chemat în judecată doar pentru cazul în care drumul îi aparținea iar pârâta îl ocupa fără drept.
Pârâta Primăria Comunei De, deși legal citată nu și-a delegat reprezentant în instanță și nu a depus întâmpinare prin care să își exprime poziția procesuală.
În conformitate cu prevederile art.137 alin.1 pr.civ. Curtea se va pronunța mai întâi asupra excepției inadmisibilității recursului declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr.460/217.01.2009 a Judecătoriei Zalău pronunțată în dosarul nr-.
Conform art.299 alin.1 pr.civ. hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitatea jurisdicțională sunt supuse recursului.
Sentința civilă nr.460 din 27.01.2009 a Judecătoriei Zalăua fost supusă apelului potrivit art.282 pr.civ. la Tribunalul Sălaj, care a pronunțat decizia civilă nr.62/28.05.2009 astfel încât sentința primei instanțe nu poate forma obiect al recursului calea de atac extraordinară exercitată de pârâtă împotriva acesteia fiind inadmisibilă.
Analizând decizia criticată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Conform art.616 civ. proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona.
Recurenta susține că s-au încălcat prevederile acestui text legal deoarece din expertiza administrată în cauză a rezultat clar posibilitatea realizării accesului spre proprietățile reclamanților fără trecere pe terenul pârâtei.
În speță, s-a efectuat o expertiză tehnică topografică de către expert care a concluzionat că imobilele reclamanților sunt situate în locuri înfundate stabilind două variante de servitute de trecere, varianta I cu trecerea pe trenul pârâtei iar varinta II cu trecere pe terenul unor terțe persoane. Această ultimă variantă de stabilire a servituții de trecere a fost în mod corect înlăturată de tribunal deoarece pe de o parte, s-a dovedit că reclamanții au folosit până în prezent această cale de acces cu acordul proprietarilor antecesori și o perioadă de timp chiar cu acordul pârâtei. Porțiunea din terenul pârâtei pe care s-a stabilit servitutea de teren a constituit, încă de la înființarea complexului agrozootehnic, drum de incintă menită să asigure exploatarea normală a tuturor construcțiilor și terenurilor din incinta fermei. Pe de altă parte, varianta a II-a din expertiză stabilește o servitute de trecere peste terenul unor terțe persoane care nu au fost împrocesuate în cauză, astfel încât pe terenul acestora nu se poate stabili o servitute de trecere în condițiile în care prezenta hotărâre judecătorească nu le este opozabilă.
Critica recurentei referitoare la faptul că terenurile reclamanților au fost înfundate încă e la dobândire, fie prin punerea în posesie, fie prin cumpărare, fapt ce le este imputabil întrucât au acceptat această situație, nu poate fi primită deoarece legea nu interzice, dobândirea unor terenuri care au caracter de loc înfundat, proprietarii acestora fiind îndreptățiți să solicite în justiție stabilirea unei servituți de trecere cu condiția ca imobilele să nu dobândească acest caracter datorită acțiunii sau inacțiunii exclusiv culpabile a acestora.
Motivul de recurs privitor la încălcarea rolului activ al instanței care a omis să pună în discuția părților o eventuală compensație bănească ce s-ar fi cuvenit pârâtei pentru instituirea acestei servituți nu este întemeiat deoarece potrivit art.129 alin.6 pr.civ. în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății ori, în speță, pârâta nu a investit instanța cu nici o cerere având ca obiect obligarea reclamanților la despăgubiri în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona, conform art.616 civ.
Motivele de recurs referitoare la modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei com. de și omisiunea instanței de a se pronunța asupra renunțării la judecată a reclamanților sunt apreciate de C ca fiind lipsite de interes deoarece aceste neregularități pot fi invocate doar de părțile interesate, respectiv Primăria com. de și reclamanți, ori aceste părți nu au înțeles să declare calea extraordinară de atac a recursului.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va respinge ca nefondat recursului pârâtei, în speță, nefiind incidente cerințele art.304 pct.9 pr.civ. și, în consecință, va menține hotărârea atacată ca fiind legală.
În conformitate cu prevederile art.316 coroborat cu art.274 alin.1 pr.civ. Curtea va obliga recurenta, aflată în culpă procesuală, să plătească intimaților reclamanți cheltuieli de judecată, astfel: suma de 1.500 lei în favoarea lui, și; suma de 500 lei în favoarea; suma de 500 lei în favoarea -" "SRL, reprezentând onorariu avocațial. (22-24).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SRL împotriva deciziei civile nr. 62 din 28 mai 2009 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimaților reclamanți suma de 2.500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, astfel:
- pentru, și, suma de 1.500 lei;
- pentru, suma de 500 lei;
- pentru -" "SRL, suma de 500 lei.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
-- - - -- - - - - -
GREFIER
RED./MB
17.11.09/12 ex.
jud fond:
jud.apel:/
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
