Expropriere. Speță. Decizia 26/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 26/
Ședința publică din 11 Februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
Judecător: - -
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat fiind de procuror -.
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile civile declarate de pârâtul-expropriat G ( ), domiciliat în, sat, județul V și de reclamantul-expropriat STATUL ROMÂN- prin SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TÂRGU, cu sediul în str. -, nr.1-15, județul G, împotriva sentinței civile nr.873 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic, pentru apelantul-reclamant-expropriator Statul Român-prin Societatea Națională a Oltenia SA Târgu J, în baza delegației depuse la dosar și apelantul-pârât-expropriat G(zis ).
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Consilier juridic, pentru apelantul-reclamant-expropriator Statul Român-prin Societatea Națională a Oltenia SA Târgu J, depune la dosar titlul de proprietate emis pe numele pârâtului
Părțile, având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au de formulat cereri prealabile în cauză.
Curtea constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lor.
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelantul-reclamant-expropriator Statul Român-prin Societatea Națională a Oltenia SA Târgu J, susține oral apelul așa cum a fost formulat în scris solicitând admiterea lui și schimbarea în parte a sentinței atacate, numai cu privire la despăgubiri, în sensul omologării raportului de expertiză.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâtul-expropriat, solicită respingerea lui ca nefondat.
Apelantul-pârât-expropriat G(zis ), solicită respingerea apelului declarat de partea adversă.
În ceea ce privește apelul său, solicită admiterea și precizează că este nemulțumit de soluția pronunțată la instanța de fond întrucât, în comparație cu vecinul său, despăgubirile acordate sunt mult prea mici.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de admitere a apelului declarat de reclamantul-expropriator, în sensul reducerii despăgubirilor conform concluziilor raportului de expertiză.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâtul-expropriat G(zis ), pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea sub nr-, Statul Român, prin SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TG. J, în calitate de expropriator, în contradictoriu cu G, zis, a formulat cerere de expropriere a unui teren aparținând ui, situat în pct."", în tarlaua 96, parcela 2611/71620/155, de pe raza comunei, satul, județul V, în suprafață de 6512. solicitând să se dispună exproprierea acestui imobil, în conformitate cu dispozițiile art.21 și următoarele din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și stabilirea cuantumului despăgubirilor ce urmează să fie plătite ui.
În motivarea cererii, s-a arătat că, prin nr.1578/08 decembrie 2005, publicată în Of. nr.1611/21 decembrie 2005, s-a declarat utilitatea publică a lucrării de interes național "Menținerea și dezvoltarea capacității de producție a minier -, etapa a II-a, Berbești și, județul V".
Conform art.2 din această hotărâre de guvern, calitatea de expropriator în vederea realizării acestei lucrări o are Statul Român, prin OLTENIA TG. J, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei și Comerțului.
a fost notificat conform art.13 din Legea nr.33/1994, prin notificarea nr.56/12 mai 2006, transmisă prin intermediul executorului judecătoresc, când i s-a comunicat și procesul-verbal pentru consemnarea rezultatului cercetării prealabile în vederea declarării utilității publice a lucrării de interes național menționată mai sus.
Totodată, acestuia i s-a transmis și oferta de despăgubire în valoare de 6.616 lei (RON), împotriva căreia acesta nu a formulat întâmpinare conform art.14 din Legea nr.33/1994.
Având în vedere că au fost îndeplinite toate condițiile premergătoare promovării cererii de expropriere în fața tribunalului, expropriatorul a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să se dispună exproprierea imobilului și să se stabilească cuantumul despăgubirilor ce urmează să fie plătit ui.
Pentru dovedirea acestei cereri, expropriatorul a atașat la dosar: nr.HG1578/08 decembrie 2005, prin care a fost declarată utilitatea publică a lucrării de interes național "Menținerea și dezvoltarea capacității de producție a minier -, etapa a II-a, Berbești și, județul V"; notificarea nr.56/12 mai 2006, adresată ui; procesul-verbal pentru consemnarea rezultatului cercetării prealabile, în vederea declarării utilității publice a lucrării de interes național "Menținerea și dezvoltarea capacității de producție a minier -, etapa a II-a, Berbești și, județul V"; titlul de proprietate nr.1147/08 iunie 2005, eliberat ui conform Legii nr.18/1991 și Planul cadastral cu identificarea imobilului propus spre expropriere, vizat de Primăria comunei, județul V, pentru conformitate.
Prin întâmpinare, Gas olicitat, în principiu, să fie respinsă cererea de expropriere, iar în subsidiar, să fie obligat expropriatorul să-i plătească contravaloarea terenului supus exproprierii, la un preț care să reprezinte o justă și prealabilă despăgubire.
A considerat că expropriatorul nu a dovedit necesitatea exproprierii terenului său pentru lucrarea de interes național menționată, iar oferta de despăgubiri făcută de către expropriator este derizorie și nu corespunde valorii reale a terenurilor din zonă.
Se susține că nu a acceptat în mod tacit oferta de despăgubiri făcută, solicitând stabilirea valorii terenului printr-o expertiză administrată în fața instanței.
Cererea acestuia privind despăgubirea justă și prealabilă a fost să i se acorde un preț echivalent cu 10 Euro/
Pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor privind terenul supus exproprierii, în conformitate cu dispozițiile art.25 și 26 din Legea nr.33/1994, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize tehnice de către o comisie de experți compusă din experții ing., desemnat de către expropriat, desemnată de către expropriator și, desemnat prin tragere la sorți de către instanță.
Comisia constituită din cei 3 experți a întocmit un raport de expertiză (49-51 dosar), prin care a identificat terenul pentru care se solicită exproprierea, constatându-se că acesta are o suprafață totală de 7064,37 și este situat în comuna, satul, conform Planului de amplasament și delimitare anexat la raportul de expertiză.
Comisia de experți a evaluat terenul supus exproprierii ca fiind teren agricol, prin 3 metode.
Într-o primă metodă, s-au avut în vedere vânzările de terenuri agricole extravilane la prețul de 1 leu/, conform contractelor de vânzare-cumpărare puse la dispoziție de OLTENIA TG. J, pentru terenurile cumpărate de această societate.
Într-o altă metodă, s-au avut în vedere prețurile de vânzare pentru terenurile agricole, practicate între persoanele fizice, stabilindu-se prețuri între 2 lei și 2,1 lei/
În cea de-a treia metodă, având în vedere prețul pieței, s-a avut în vedere valoarea terenului stabilită și după venitul net pe o perioadă de 25 ani.
Astfel, s-a avut în vedere cultura de fânețe, o producție medie de 3000 kg. fân la hectar și prețul de 0,50 lei/kg. fân.
Prin această metodă, s-a avut în vedere o producție netă anuală de 750 lei/ha. respectiv 18.750 lei pentru o perioadă de 25 ani, ceea ce echivalează cu un preț de 1,875 lei/
În funcție de prețul pieței și valoarea terenului după venit, experții au stabilit un preț mediu pentru zona expropriată de 1,9 lei/, ajungând pentru suprafața totală de 7064,37, supusă exproprierii, la o valoare de 13.687 lei, ce ar reprezenta despăgubirea ce ar urma să o primească persoana expropriată.
Valoarea despăgubirilor propusă de comisia de experți a fost contestată de expropriat, invocând în special hotărâri judecătorești și tranzacții încheiate chiar de către OLTENIA TG. J cu alte persoane expropriate din zonă, cărora li s-au preluat terenuri echivalente în același scop.
, au fost depuse la dosar: sentința civilă nr.626/29.06.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Civilă, în dosarul -, prin care s-au acordat despăgubiri de 2 lei/, pentru terenuri echivalente din comuna, satul, județul V (67-68); sentința civilă nr.629/02.07.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -Secția Civilă, în dosarul nr-, prin care s-au acordat despăgubiri de 1 leu/, pentru terenuri echivalente din comuna, satul (70-72 dosar); sentința civilă nr.191/13.02.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția Civilă, în dosarul nr-, prin care s-au acordat despăgubiri de 1,5 lei/, pentru terenuri din comuna, satul, județul V (64-65 dosar) și decizia civilă nr.271/A/27 noiembrie 2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-, prin care același expropriator Statul Român, prin OLTENIA TG. Jaî ncheiat o tranzacție cu - G, prin care a preluat de la acesta terenurile situate în comuna, satul, la un preț de 12 lei/ (74 -79 dosar).
Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.873 din 18 octombrie 2007, admis cererea formulată de expropriatorul Statul Român, prin Societatea Națională a "OLTENIA" Tg. J, în contradictoriu cu G, zis.
Prin aceeași sentință s-a dispus exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenului proprietatea pârâtului-expropriat, în suprafață de 7064,37, situat în comuna, satul, tarlaua 96, parcela 2611/71620/155, identificat prin Planul de amplasament întocmit de Comisia de experți, de la fila nr.51 din dosar, în contur galben, în numele Statului Român și în favoarea "OLTENIA" A TG.
Totodată, a fost obligat expropriatorul să-i plătească pârâtului-expropriat, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinței, o despăgubire totală de 35.325 lei și 400 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut, nalizând probele administrate în cauză, referitor la exproprierea imobilelor pentru cauză de utilitate publică, că prin nr.1578/08 decembrie 2005, publicată în Of. nr.1611/21 decembrie 2005, s-a declarat utilitatea publică a lucrării de interes național "Menținerea și dezvoltarea capacității de producție a minier -, etapa a II-a, Berbești și, județul V", fiind respectate în totalitate dispozițiile Cap.2 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, inclusiv cu privire la cercetarea prealabilă prevăzută de aceeași lege.
După declararea utilității publice, expropriatorul și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art.12-14 din Legea nr.33/1994, întocmind planul de expropriere cu terenurile și construcțiile ce urmează să fie supuse acestei măsuri, a identificat proprietarii terenurilor, beneficiari ai Legii nr.18/1991 și a făcut oferta de despăgubiri, ui în cauză propunându-i o despăgubire de 6.616 lei (RON), adică circa 1 leu/ de teren.
Această ofertă nu a fost contestată de către intimatul G, dar nici nu a fost acceptată expres.
Astfel, a fost îndeplinită în totalitate procedura prealabilă fazei judecătorești a exproprierii, susținerile intimatului prin întâmpinare, legate de această fază, fiind neîntemeiate, iar tribunalul a fost legal sesizat, conform art.21 și urm. din Legea nr.33/1994.
Referitor la stabilirea despăgubirilor, nu s-a reținut punctul de vedere al expropriatorului, în sensul că nu a contestat oferta făcută și astfel, a acceptat-
În Cap.3, art.15-20 din Legea nr.33/1994 este prevăzută procedura soluționării întâmpinării, de care în cauză nu a înțeles să uzeze, însă legea nu prevede că despăgubirile sunt cele stabilite de către expropriator prin ofertă. Cap.4 din aceeași lege reglementează exproprierea efectivă și procedura stabilirii despăgubirilor.
Potrivit art.23 alin.2 din Legea nr.33/1994, "instanța va verifica dacă sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege pentru expropriere și va stabili cuantumul despăgubirilor".
Cum între părți nu a intervenit o înțelegere privind cuantumul despăgubirilor, stabilirea acestora se face conform art.25-27 din Legea nr.33/1994.
Conform art.26 alin.1 și 2 "despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia".
Art.27 statuează "primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și va hotărî. Despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată".
Având în vedere aceste dispoziții legale, tribunalul a constatat că suprafața supusă exproprierii este de 7064,37. teren agricol, situat într-o solă compactă.
Oferta expropriatorului este de 1 leu/, adică, 6616 lei, iar cererea ui a fost de 10 Euro/, echivalent 35 lei/, restrânsă cu ocazia dezbaterilor la 2 Euro/, adică circa 7 lei/ și comisia de experți desemnată în cauză a propus un preț de 1,9 lei/ teren.
În alte cauze, conform hotărârilor judecătorești menționate mai sus, instanțele au acordat în anii 2006-2007 prețuri de 1-2 lei/ pentru terenuri echivalente, vizând exproprierea pentru aceeași utilitate publică.
Prin decizia civilă nr.271/A/27 noiembrie 2006, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-, același expropriator Statul Român, prin OLTENIA TG. Jaî ncheiat o tranzacție cu - G, prin care a preluat de la acesta terenurile situate în comuna, satul, în suprafață totală de 5,6 ha. la un preț de 12 lei/ (74-79 dosar), fiind vorba de terenuri situate în aceeași zonă.
Concluzionând, s-a reținut că atunci când a avut loc o negociere reală cu proprietarii, expropriatorul a oferit prețuri mai mari, apropiate de valoarea reală a terenurilor.
Instanța a constatat că de la pârât se preia o suprafață de 7065. în solă compactă și a apreciat că acestuia i se cuvine o despăgubire cât mai apropiată de valoarea reală a terenului și de prejudiciul pe care-l încearcă prin măsura exproprierii.
Tribunalul a constatat că prețurile oferite de expropriator și propuse de comisia de experți se situează, în mod nejustificat, cu mult sub cele rezultate dintr-o negociere reală a părților, prin care același expropriator a acordat despăgubiri de 12 lei/
În aceste condiții, în prezent, instanța s-a oprit la un preț mediu, situat între ofertă, cererea ui și prețul maxim acordat pentru terenuri similare, respectiv 5 lei/ de teren.
Pentru suprafața de 7065. ce urmează să fie expropriată, instanța a apreciat că despăgubirile se situează la suma de 35.325 lei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, atât pârâtul G (), cât și reclamanta Societatea Națională a Oltenia-SA Târgu J, criticând-o ca nelegală și netemeinică astfel.
Reclamanta Societatea Națională a Oltenia-SA Târgu J, a criticat sentința pentru faptul că instanța de fond, admițând cererea, a dat o greșită interpretare și aplicare a legii și a oferit pârâtului o despăgubire fără nici un suport legal sau tehnic, înlăturând atât valoarea ofertei sale inițiale, cât și concluziile comisiei de experți, în schimbul unei valori cu adevărat arbitrare de 5 lei/, respectiv suma globală de 35.325 lei.
Procedând astfel, instanța de fond a săvârșit grave erori de fapt și de drept, încălcând principiul relativității efectelor actului juridic civil (res alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest) și implicit, ale hotărârii judecătorești, deoarece, sistemul judiciar român nu se sprijină pe judecataîn echitateși nu se confundă cu alte sisteme ce au la bază precedentul judiciar.
Referitor la actul singular avut în vedere, nu s-a observat că prin tranzacția judiciară menționată au fost înstrăinate nu numai 5,6389 ha teren(din care peste 2 ha livadă și vie), ci și o locuință și anexe gospodărești, toate consistente ca valoare, astfel încât orice comparare între cele două stări de fapt este, realmente, nepertinentă.
Tot cu privire laprecedentulreținut de instanță, se critică soluția dată și pentru aceea că, instanța nu a înțeles și apreciat celelalte aspecte ale cauzei și anume faptul că, anterior încheierii tranzacției judiciare, prin sentința civilă nr.445/23.06.2006, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr.760/cv/2006, fusese admisă cererea de expropriere în contradictoriu cu pârâtul - G pentru suprafața de 2,4846 ha teren, casă de locuit, 17 anexe gospodărești, fântână, branșament apă și împrejmuire contra despăgubirii globale de 271.927,85 lei, numai tergiversarea procesului și faptul(real) că unitatea înregistra pierderi de peste 147.000 lei pe fiecare zi de întârziere, în soluționarea litigiului forțându-i să fie de acord cu încheierea acelei tranzacții judiciare de care s-a luat act de fața Curții de APEL PITEȘTI, iar dacă pentru aceleași contrucții și o suprafață mult mai mare s-a stabilit, partes și în fața instanței, o despăgubire mai mare, acest lucru nu poate profita nicidecum pârâtului.
Pârâtul G(), pe de altă parte, a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, tot sub aspectul cuantumului despăgubirilor ce i se cuvin, stabilite prin raportul de expertiză.
Astfel, instanța de fond, deși raportul de expertiză efectuat în cauză, se referea la o sumă derizorie, respectiv aceea de 1-1,9 lei/ de teren expropriat, a calculat ca fiind o despăgubire rezonabilă, aceea de 5 lei/
Apelantul consideră, însă, că nici această sumă la care s-a oprit instanța nu este în concordanță cu elementele care trebuiau avute în vedere la stabilirea unei corecte, juste și integrale despăgubiri, așa cum prevăd dispozițiile legale și cele constituționale, în asemenea situații, impunându-se ca despăgubirea să fie cu mult peste cea stabilită de instanța de fond, date fiind, pe lângă alte aspecte, prețurile reale, la piața liberă ce se practică în zonă, cu referire la circulația terenurilor agricole.
Analizând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că, ambele apeluri sunt nefondate, urmând a fi respinse, pentru considerentele comune expuse în continuare.
Astfel se reține că, instanța de fond a dispus, prin hotărârea apelată, exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenului proprietatea pârâtului expropriat, in suprafață de 7064, 37. situat in comuna, sat, tarlaua 96. parcela 2611/71620/155, identificat prin planul de amplasament, întocmit de comisia de experți, în contur galben, în numele Statului Român și in favoarea "Oltenia "SA Tg. J, iar apelanții nu au criticat-o sub acest aspect.
Prin urmare, cu privire la primul capăt de cerere având ca obiect exproprierea terenului categorie de folosință arabil, situat in comuna, sat, cu datele de identificare de mai sus, hotărârea apelată, necontestată, a intrat în puterea lucrului judecat, singurul aspect rămas în discuție, și asupra căruia instanța de apel trebuie să se pronunțe, fiind cuantumul despăgubirilor de acordat pentru terenul expropriat, cu privire la care părțile nu au căzut de acord și au criticat hotărârea pronunțată de prima instanță.
În acest sens, urmează a se observa că prima instanță de fond a apreciat în mod corect, și părțile nu au contestat validitatea procedurii prealabile fazei judecătorești a exproprierii, astfel cum este prevăzută de cap.2 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică.
În continuarea acestei proceduri, în situația dată, când între părți nu a intervenit o înțelegere privind cuantumul despăgubirilor, procedura stabilirii acestora s-a desfășurat potrivit art. 25-27 din același act normativ.
Astfel, în mod corect, prima instanță a ținut cont de disp.art.26 alin. 1 și 2 din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora despăgubirea se compune din valoarea reala a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare si dovezile prezentate de aceștia.
În ceea ce privește rezultatul expertizei, instanța l-a comparat cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și a hotărât asupra despăgubirii de 5 lei /mp, fără ca aceasta să fie mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare de cea solicitată de expropriat, potrivit cu prevederile art.27 din lege.
Împrejurarea că, la dosar a fost depuse hotărâri judecătorești pronunțate în cazuri similare, iar instanța de fond le-a avut în vedere la aprecierea despăgubirilor, nu poate echivala cu încălcarea principiului relativității actelor juridice ori a se aprecia că în speță s-a apelat la precedentul judiciar, ci dimpotrivă, relevă interesul instanței de a promova principiul securității raporturilor juridice, în păstrarea căruia, un rol esențial îl are practica unitară a instanțelor.
În acest sens, se va reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat in cauza impotriva României, din 06.12.2007, constatând incalcarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum si a articolului 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție combinat cu articolul 14.
In fapt, reclamantul s-a plâns de refuzul autorităților române de a-i acorda drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002 pentru munca obligatorie efectuată in timpul serviciului militar. Reclamantul s-a plâns și de faptul că este victima unei discriminări având in vedere că situația sa este similară celei in care s-au aflat alte persoane cărora instanțele interne si Inalta C de Casație si Justiție le-a recunoscut aceste drepturi. In plus, față de jurisprudența divergentă a instanțelor in materie, reclamantul a invocat si incălcarea dreptului sau la un proces echitabil, sub aspectul nerespectării principiului securitații raporturilor juridice, precum si sub aspectul independenței si impartialității instanțelor.
In cauză, Curtea a constatat la data judecării cauzei, in anul 2004, că a existat o jurisprudență neunitară în aplicarea Legii nr. 309/2002 atât la nivel național cât și la nivelul instanței supreme, reamintind că, deși divergențele de jurisprudență sunt inerente oricărui sistem de drept, totuși, instanței supreme îi revine rolul de a regla aceste contradicții.
Astfel, instanța europeană a statuat că, divergențele de jurisprudență s-au datorat instanței supreme, iar faptul că aceste divergențe existau chiar la nivelul acestei instanțe, este contrar principiului siguranței raporturilor civile care reprezintă unul din elementele fundamentale ale statului de drept. Sub aspectul independenței si impartialității instanțelor, Curtea a considerat că nu este necesar sa examineze dacă in cauză a existat incălcarea articolului 6 din Convenție.
In plus, Curtea, văzând că în alte cauze similare instanța supremă a acordat altor persoane drepturile prevazute de Legea nr. 309/2002, aceasta a apreciat că reclamantul avea o speranță legitimă de a obține recunoașterea creanței sale. În concluzie, față de divergențele din jurisprudență existente la nivelul instanței supreme, si subliniind ca articolul 14 din Conventie are caracter exemplificativ, iar nu limitativ (Engel si altii Olanda, 8 iunie 1976,Rasmussen Danemarca, 28 noiembrie 1984), a constatat incălcarea și articolului 1 din Primul Protocol Adițional combinat cu articolul 14 din Convenție.
In prezenta cauză, situația este asemănătoare, reclamantul nefăcând altceva decât să solicite recunoașterea unui drept și aplicarea unui tratament egal in raport cu alți reclamanți care l-au câștigat prin hotărâri judecătorești, unele definitive, pronunțate de aceeași instanță ori de instanța superioară, în condițiile unei negocieri reale între părți, apreciată ca atare și de prima instanță( filele 70-72 și 74-79 dosar fond).
Prin urmare, reclamantul G are o speranță legitimă de a obține recunoașterea creanței sale, abia în situația contrară, încălcându-se articolul 1 din Primul Protocol Adițional combinat cu articolul 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Deosebit, Curtea va remarca faptul că, deși s-au depus la dosarul de primă instanță hotărâri judecătorești care să fie avute în vedere la aprecierea cuantumului despăgubirilor, trebuie observat că acelea la care fiecare din părți se referă, sunt pronunțate la momente diferite, pe măsura evoluției prețurilor de vânzare terenurilor cu regim juridic similar, aspect pe care, Curtea apreciază că, prima instanță l-a avut în vedere statuând în mod corect că despăgubirea acordată trebuie să se situeze cât mai aproape devaloarea realăa terenului și deprejudiciulîncercat prin măsura exproprierii.
Iar această valoare a fost, deși mai mare decât cea stabilită de experții cauzei ori propusă de reclamanta-apelantă și, în același timp, mai mică decât cea solicitată de pârâtul apelant, pe măsurasperanței legitimea acestuia din urmă de a-i fi recunoscută creanța.
Față de cele reținute mai sus, Curtea constată că, ambele apeluri sunt nefondate, urmând a le respinge în temeiul art. 296 Cod procedură civilă și a menține ca legală și temeinică sentința civilă nr.873/18 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de pârâtul-expropriat G (zis ), domiciliat în comuna, sat, județul V și de reclamantul-expropriator STATUL ROMÂN - prin SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TÂRGU, cu sediul în Tg. J, str.-, nr.1-15, județul G, împotriva sentinței civile nr.873 din 18 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 februarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored./
4 ex./07.03.2008
Jud.fond:
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca