Expropriere. Speță. Decizia 2810/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2810/R/2009
Ședința publică din data de 4 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Marta Vitoș
JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ reprezentat prin procuror
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA împotriva Sentinței civile nr.315 din 14 mai 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați ȘI și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanții intimații și, asistați de avocat, reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, procuror, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, în componența completului de recurs investit cu soluționarea prezentei cauze alături de membrii completului de judecată C6, intră de pe programarea de permanență dl., în conformitate cu prevederile art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005.
Curtea, din oficiu, pune în discuția părților prezente, excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei, care a decedat la data de 15.12.2008, iar hotărârea împotriva căreia s-a promovat calea de atac s-a pronunțat la data de 14 mai 2009.
Reprezentantul reclamanților recurenți arată că nu se opune admiterii excepției invocate de către instanță.
Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj solicită admiterea excepției și pe cale de consecință admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția invocată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 315/14.05.2009 a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta formulată în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, și in consecință:
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei despăgubirea în sumă de 74.200 lei pentru exproprierea terenului arabil în suprafață de 1730. situat în localitatea, categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 36 parcela 37, identificat prin număr cadastral 4166.
S-a respins cererea de obligare a pârâtului la plata despăgubirii constând din prejudiciul suferit prin scăderea valorii terenului rămas.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 500 lei cheltuieli parțiale de judecată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul reținut următoarele:
Prin Hotărârea nr. 92/06.09.2007 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii 198/2004 constituită la nivelul Consiliului Local al comunei s-a aprobat acordarea despăgubirii in sumă de 48.876,48 lei reprezentând echivalentul sumei de 14.705 euro raportat la cursul din data de 05.09.2007 de 3,3238/1 euro, pentru imobilul expropriat situat in localitatea, categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 36 parcela 37, in suprafață de 1730. identificat prin număr cadastral 4166. In hotărâre este indicată drept persoană aparent îndreptățite la despăgubire reclamanta.
Potrivit Titlului de proprietate nr. 3232/2940/07.07.2004, proprietar al parcelei 37 din tarlaua 36 arabil in extravilan în suprafață de 4400. este reclamanta.
Prin acțiunea de față, întemeiată pe dispozițiile art. 9 din Legea 198/2004, reclamanta a pretins că valoarea despăgubirii stabilită pentru exproprierea terenului de 1730. prin hotărârea mai sus menționată este cu mult sub prețul la care se vând imobile asemănătoare celor expropriate pe raza unității administrativ-teritoriale, preț în raport de care se stabilește valoarea despăgubirii pentru expropriere potrivit art. 26 din Legea 33/1998.
În vederea verificării susținerilor reclamantei, in conformitate cu dispozițiile art. 25 din Legea 33/1994 s-a dispus administrarea expertizei de evaluarea de către o comisie de evaluare alcătuită din experții, numit de instanță, desemnată de expropriator și, desemnată de persoanele expropriate, expertiză având ca obiectiv stabilirea potrivit criteriilor stabilite de art. 26 din Legea 33/1994 a despăgubirilor cuvenite pentru exproprierea terenului cuprins in hotărârea mai sus menționată.
Prin raportul de expertiză depus la dosar, comisia de evaluarea a stabilit că despăgubirea cuvenită pentru exproprierea parcelei terenului in suprafață de 1730. din parcela 37 tarlaua 36 este de 74.200 lei.
Expertiza nu a confirmat existenta vreunul prejudiciu decurgând din diminuarea valorii terenului rămas după expropriere, decurgând din reducerea suprafeței terenului.
Comparând rezultatul expertizei cu oferta făcută de expropriator și cu pretențiile formulate de reclamantă, instanța a constatat că cererea reclamantei este parțial întemeiată, acestea fiind îndreptățite la plata despăgubirii pentru parcela de teren expropriată în cuantumul stabilit prin raportul de expertiză la valoarea reală a imobilului, considerent pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea 198/2004 coroborat cu art. 25,26 și 27 din legea 33/1994 va oblige pârâtul să plătească reclamantei despăgubirea stabilită prin raportul de evaluare.
În schimb, s-a apreciat că reclamanta nu este îndreptățită la repararea prejudiciului constând din scăderea valorii terenului rămas după expropriere, întrucât, așa cum ama arătat mai sus, evaluarea făcută in cauză nu a identificat existenței unui astfel de prejudiciu, considerent pentru care, in temeiul dispozițiilor art. 1169 cod civil a respins această cerere.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, solicitând schimbarea în sensul respingerii acțiunii și menținerii valorii despăgubirilor acordate prin hotărârea nr. 92/2007.
În motivarea apelului, pârâtul invocat următoarele:
Reclamanta nu a formulat cererea potrivit art. 5 alin. 4 din Legea nr. 198/2004 și nu a depus actele doveditoare ale dreptului de proprietate, manifestând lipsă de interes cu privire la soarta terenului.
În aceste condiții, s- invocat calitatea reclamantei de persoană aparent îndreptățită la despăgubire.
Un alt motiv de apel vizează faptul că despăgubirile au fost acordate în baza unui raport de evaluare iar instanța trebuia să dispună verificarea modalității de stabilire cuantumului potrivit raportului de expertiză ce stat la baza calculării cuantumului despăgubirii.
Raportul de expertiză judiciară pe care și-a întemeiat prima instanță hotărârea a fost criticat sub aspectul metodelor în baza cărora s-a calculat valoarea terenului, precum și lipsei dovezilor care să susțină temeinicia concluziilor experților tehnici.
La termenul de judecată din 4.12.2009 în baza art. 2821Cod proc.civ. instanța recalificat calea de atac din apel în recurs, raportat la valoarea obiectului litigiului - 74.200 lei.
La același termen de judecată, față de certificatul de deces al numitei, depus la dosar la termenul din 9.10.2009 ( 30), care atestă că decesul defunctei a avut loc la data de 15.12.2008, curtea din oficiu invocat excepția lipsei capacității de folosință reclamantei.
Moștenitorii au acceptat faptul că antecesoarea lor, potrivit certificatului de deces, este aceeași persoană cu, menționată în hotărârea nr. 92/2007 și cu reclamanta din prezentul litigiu.
Examinând recursul declarat, prin excepției invocate, curtea constată că este fondat.
Acțiunea a fost promovată la data de 11.12.2007 pe rolul Tribunalului Cluj, ia hotărârea a fost pronunțată la data de 14.05.2009.
Potrivit certificatului de deces depus pentru prima dată în recurs ( 30), la data de 15.12.2008 reclamanta a decedat.
Deși reprezentantul reclamantei a fost prezent în instanță la primul termen de judecată după data decesului (14.01.2009, 129 dosar fond), acesta nu învederat instanței intervenirea faptului juridic al morții părții pe care o reprezintă.
Litigiul și-a urmat cursul în același cadru procesual inițial, fiind soluționat la data de 14.05.2009.
Potrivit art. 41 Cod proc.civ. orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată, iar conform art. 7 din Decretul nr. 31/1954, persoanele fizice dobândesc capacitatea de folosință în momentul nașterii și o pierd odată cu moartea.
Urmare decesului reclamantei la data de 15.12.2008, reclamanta din cauză și-a pierdut capacitatea de folosință și nu mai putea avea calitatea de parte în proces. Consecința intervenirii acestui fapt juridic era fie suspendarea judecării pricinii, în baza art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod proc.civ. fie introducerea în judecată moștenitorilor reclamantei, aceștia urmând să își exprime punctul de vedere asupra acțiunii promovate de antecesoarea lor, respectiv să arate dacă înțeleg să își însușească această acțiune.
Întrucât moștenitorii nu au fost introduși în cauză în fața primei instanțe, hotărârea pronunțându-se în contradictoriu cu o persoană lipsită de capacitate de folosință, pentru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, în baza art. 312 alin. 1, 5 Cod proc.civ. se va dmite recursul declarat de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale Din România împotriva sentinței civile nr. 315 din 14.05.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, care va fi desființată în întregime și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu ocazia rejudecării, prima instanță va dispune citarea legală numiților și, moștenitorii defunctei, pentru a pronunța o hotărâre în contradictoriu cu aceștia.
Totodată prima instanță va verifica dacă despăgubirile în cuantum de 14.705 Euro echivalent în lei stabilite prin Hotărârea nr. 92/6.09.2007 emisă de pârâta CNADNR, au fost corect stabilite la data exproprierii, întrucât acest aspect este invocat de recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 315 din 14.05.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o desființează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4.12.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red. MV dact. GC
7 ex/22.12.2009
Jud.fond:
Președinte:Carmen Marta VitoșJudecători:Carmen Marta Vitoș, Ioan Daniel Chiș
