Expropriere. Speță. Decizia 311/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 311/A/2009
Ședința publică din:18.11.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Andrea Chiș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul formulat de reclamanta - IMPORT EXPORT SRL C N, apelul formulat de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA B, și apelul formulat de intimatul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, împotriva sentinței civile nr.233 din 17 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe intimatul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect expropriere.
La apelul nominal făcut în cauză se constată că nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, mersul dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 4.11.2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 233 din 17 aprilie 2009 Tribunalului Cluj și încheierea de îndreptare a erorii materiale nr. 118/CC/30.06.2009, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de reclamanta Import Export C-N împotriva pârâtului Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România A, fiind anulată parțial Hotărârea nr. 76/23.04.2008 a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (art. 2) și stabilindu-se cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantei pentru terenul în suprafață de 2.498 mp. situat în localitatea, categoria de folosință arabil extravilan, cu ieșire la DN 1, tarlaua 19, identificat prin nr. cadastral 3037, 3040, la suma de 578.037 lei, reprezentând echivalentul a 162.370 Euro, pârâta fiind obligată să-i plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 7.965 lei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, prin Hotărârea nr. 76/23.04.2008 a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, s-a aprobat acordarea despăgubirii pentru imobilul expropriat în cuantum de 151.340,33 lei, reprezentând echivalentul sumei de 42.466 euro.
Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de experții, și a concluzionat în sensul că valoarea reală a terenului în suprafață de 2.498 mp, la data de 22.04.2008, este în sumă de 162.370 euro. Experții au avut în vedere evaluarea de 65 euro/mp, astfel încât, la cursul menționat în Hotărârea nr. 76/23.04.2008, emisă de către pârâtă, de 3,56 lei/euro, valoarea în lei a despăgubirii este în sumă de 578.037 lei.
Excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamanților au fost respinse ca neîntemeiate, deoarece, în calitate de proprietar a terenului, aspect reținut și în cuprinsul hotărârii contestate și din extrasul nr. 7337, reclamanta are legitimare procesuală activă și justifică interes pentru promovarea prezentei acțiuni.
În baza dispozițiilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 198/2004 raportat la art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, a fost anulat parțial Hotărârea nr. 76/23.04.2008 a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (art.2) și stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantei la suma de 578.037 lei, reprezentând echivalentul a 162.370 Euro.
Împotriva acestei sentințe, au decalrat în termen legal apel reclamanta, pârâtul și Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
Reclamanta a solicitat schimbarea parțială a acesteia, în sensul stabilirii echivalentului în lei a sumei în Euro, în principal, la data plății, în subsidiar, la momentul întocmirii raportului de expertiză, pe motiv că, instanța în mod greșit a apreciat că suma stabilită în euro trebuie echivalată la cursul leu/Euro de la momentul emiterii hotărârii de acordare a despăgubirilor, pentru că aceasta nu mai reprezintă o dreaptă despăgubire, aceasta raportându-se la momentul plății despăgubirilor și nu la momentul hotărârii de expropriere.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea apelului reclamantei ca nefondat, pe motiv că în mod corect a stabilit instanța cuantumul despăgubirilor prin raportare la data emiterii hotărârii de expropriere, întrucât transferul dreptului de proprietate avut loc în acest moment, iar pârâtul și- îndeplinit obligațiile prin incorecta stabilire a despăgubirilor raportat la același moment.
2. Pârâtul Statul Român prin CNADNR SA a solicitat schimbarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii, pe motiv că reclamanta nu justifică un interes și calitate procesuală activă, câtă vreme, atât în hotărârea de stabilire a despăgubirilor contestată, cât și în procesul verbal aferent, s-a stabilit că ea este doar o persoană aparent îndreptățită la despăgubire, întrucât nu a formulat cererea pentru plata despăgubirii și nu a depus actele doveditoare în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, astfel că, având în vedere această situație Comisia de aplicare a Legii nr. 198/2004 procedat la consemnarea despăgubirii pe numele reclamantei, în calitate de persoană identificată ca fiind aparent îndreptățită la despăgubire, în hotărâre consemnându-se că despăgubirea va fi eliberată de către unitatea bancară la cererea expropriatorului, persoane care își probează dreptul real în fața expropriatorului, în temeiul unei cereri însoțite de actele doveditoare sau în temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile.
Primul capăt de cerere este inadmisibil, hotărârea comisiei neputând fi anulată parțial, fiind un act unilateral, motiv pentru care poate fi doar revocată. Oricum, nu există vreun temei legal pentru constatarea nulității relative parțiale, nici unul dintre motivele invocate în cererea de chemare în judecată neîncadrându-se în cauzele prevăzute de lege.
Instanța nu putea acorda ea însăși despăgubirea, ci trebuia să oblige pârâtul la plata ei, acțiunea nefiind scutită de taxă de timbru, scutirea prevăzută de art. 10 alin. 1 din Legea nr. 33/1994 referindu-se doar la cererile adresate instanței judecătorești pentru stabilirea, în contradictoriu cu Statul Român, a dreptului la despăgubire pentru expropriere.
Instanța nu și-a exercitat rolul activ prev. de art. 129 Cod proc.civ. hotărârea pronunțată întemeindu-se pe o gravă greșeală de fapt și de drept decurgând dintr-o apreciere eronată a probei cu expertiza tehnică ce a stabilit cuantumul despăgubirii la 65 Euro/mp. În realitate, expertiza are o serie de vicii, pentru că se raportează la prețuri practicate în zona comunelor și, or imobilul se află doar pe raza comunei, astfel că este greșit aplicată metoda comparației directe de piață, experții trebuind să interogheze agențiile imobiliare și nu primăria, care oferit valori proprii unui singur contract de vânzare-cumpărare, notarilor publici relevând pentru loc., la nivelul anului 2009, o valoare de 8,9 RON/mp sau de 2,07 Euro/mp. În plus, experții aplică un coeficient de 0.84 la valoarea terenurilor din intravilan pentru stabili valoarea terenului în litigiu situat în extravilan, metoda comparației bonitare referindu-se la terenurile din intravilan. În alte expertize judiciare, întocmite de aceeași experți sau împreună cu alții în cauze similare, cu privire la terenuri situate pe raza aceleiași comune, s-au stabilit valori de 30 Euro/mp, 7,5 Euro/mp, 22 Euro/mp, însă în niciun caz 65 Euro/mp, ca în prezenta cauză.
Se impune, astfel, întocmirea unui nou raport de expertiză, care să înlăture aceste deficiențe.
Reclamanta, prin întâmpinare, solicitat respingerea apelului, pe motiv că, din dosarul comisiei de aplicare a Legii nr. 198/2004, ca și din actele depuse la dosarul instanței, rezultă identitatea dintre expropriat, titularul dreptului de proprietate și reclamantă, astfel că excepțiile lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes invocate de către pârât sunt nefondate, iar excepția inadmisibilității a fost corect respinsă de prima instanță, întrucât numai anulând parțial hotărârea contestată a putut modifica cuantumul despăgubirilor stabilite prin aceasta. Acțiunea este scutită de taxă judiciară de timbru în temeiul art. 10 alin. 1 din Legea nr. 198/2004, iar, pe fond, expertizele depuse anexă apelului pârâtului se referă la terenul cu alt specific decât cel obiect al litigiului, fiind vorba de două terenuri ce nu au acces la drumul național, în timp ce terenul în speță are front la drumul național pe o lungime de 56.
3. Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluja solicitat schimbarea parțială a sentinței apelate, în sensul reducerii cuantumului despăgubirilor, pe motiv că prețul unui mp teren în unitatea administrativ-teritorială în care a fost expropriat terenul variază între 25 și 33 Euro, așa cum rezultă din înscrisurile anexe apelului, iar, conform disp. art. 26 din Legea nr. 33/1994, la stabilirea cuantumului despăgubirii trebuie să se țină seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la data întocmirii raportului de expertiză.
Reclamanta, prin întâmpinare, solicitat respingerea apelului, pe motiv că, în realitate, comisia de experți a stabilit valoarea de circulație a terenului expropriat având în vedere, pe lângă criteriile specifice de natură tehnică, și prețurile plătite și încasate efectiv în situația vânzării unor imobile de același fel din aceeași unitate administrativ-teritorială, iar parchetul a fost de acord cu raportul de expertiză, neformulând obiecțiuni la acesta și solicitând admiterea acțiunii.
Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, raportatla disp. art. 292 alin. 1 și 295 Cod proc. civ.curtea apreciază că acestea sunt fondate parțial, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în ceea ce privește calitatea procesuală activă a reclamantei, în chiar hotărârea contestată ( 6 dosar tribunal), se recunoaște împrejurarea că ea este titulara dreptului de proprietate raportat la cuprinsul cărții funciare nr. 7337 ( 60 din același dosar), ea având interesul să solicite stabilirea cuantumului despăgubirilor cu respectarea criteriilor prevăzute de lege.
Cererea privind anularea parțială hotărârii de stabilire despăgubirilor nu este inadmisibilă cum susține pârâtul, întrucât, chiar fiind vorba de un act administrativ unilateral, acesta nu poate fi doar revocat, pentru că aceasta ar echivala cu încălcarea accesului la justiție, prev. de art. 21 din Constituție, fiind doar exceptat de la controlul în contencios raportat la disp. art. 5 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, pentru că într-o lege specială organică se prevede o procedură distinctă pentru modificarea sau desființarea ei.
Cenzurând hotărârea de stabilire a despăgubirilor, instanța este chemată ea însăși să statueze asupra cuantumul acestora, fiind absurd să oblige expropriatorul la emiterea unei alte hotărâri în acest sens, chiar acesta fiind obiectul controlului judecătoresc. Oricum, într-o altă procedură similară, respectiv în materia Legii nr. 10/2001, prin Decizia nr. XX/2007, pronunțată în recurs în interesul legii, ÎCCJ a statuat în sensul că instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva dispoziției administrative, ci și cererea persoanei interesate.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în fața primei instanțe stabilește valoarea terenului având în vedere metoda comparației bonitare, ținând seama de amplasamentul terenului și caracteristicile tehnice ale acestuia, precum și prețul terenurilor similare din aceeași zonă, expertizele depuse în apel d e pârât pentru comparație fiind întocmite de alți experți și referindu-se la terenuri cu alte caracteristici decât cel obiect al litigiului, așa cum corect susține reclamanta în întâmpinare.
Cu toate acestea, așa cum rezultă din răspunsul la obiecțiunile instanței de apel și expertiza inițială, traseul autostrăzii Transilvania a determinat creșteri de preț de 2-3 ori la terenuri. Astfel, 1 mp din terenul obiect al litigiului valora la data emiterii hotărârii contestate 29,5 Euro, conform metodei comparației prin bonitare, iar aceasta ar fi fost valoarea și la data întocmirii raportului de expertiză, însă experții au aplicat un coeficient de 2,2 raportat la metoda de calcul utilizată, tocmai în considerarea împrejurării că începerea demersurilor pentru construirea autostrăzii Transilvania a determinat o creștere substanțială a prețurilor terenurilor din zonă.
În realitate, statul expropriator nu poate fi obligat la o dublă reparație, ci doar la plata contravalorii terenului raportat la data exproprierii, nicidecum la plata creșterii de valoare datorată tocmai exproprierii.
De altfel, această împrejurare rezultă din chiar contractul de vânzare-cumpărare ce constituie titlul de proprietate al reclamantei, autentificat la data de 3.06.2005, potrivit căruia aceasta a plătit un preț de 182.894 Euro pentru suprafața totală de 9626 mp teren ( 70-73 dosar tribunal), nefiind cu putință ca, pentru mai puțin de 1/3 din această suprafață, chiar la nivelul anului 2008 (mai cu seamă în condiții de recesiune economică), să se achite o despăgubire de aproape aceeași valoare (respectiv 162.370 Euro pentru 2498 mp).
Din acest considerent, curtea va reduce cuantumul despăgubirilor de la 65 Euro/mp la 29,5 Euro/mp, adică, pentru întreaga suprafață de teren, de la 162.370 Euro, la 73.691 Euro.
În ceea ce privește data la care se raportează cursul valutei, aceasta va fi data plății, pentru ca reclamanta expropriată să nu fie în vreun fel prejudiciată, în condițiile în care această sumă nu a fost achitată de expropriator, nefiind normal ca ea să suporte condițiile fluctuației valutare. Instanța poate stabili un criteriu de reactualizare a creanțelor bănești și doar în situația în care omite acest lucru, executorul judecătoresc are posibilitatea prevăzută de art. 3712alin. 3. proc. civ. de a actualiza creanța prin aplicarea ratei inflației, până la momentul plății efective.
Oricum, nu există nicio justificare pentru a raporta cuantumul despăgubirilor în Euro din momentul întocmirii raportului de expertiză, la valoarea Euro din momentul emiterii hotărârii de expropriere.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor poate fi avut în vedere doar unul dintre aceste momente, fie momentul emiterii hotărârii de către comisia specială, în măsura în care despăgubirile au fost corect stabilite de aceasta și, în controlul judecătoresc, instanța respinge contestația, fie la momentul întocmirii raportului de expertiză pentru situația în care, stabilindu-se că, în realitate, cuantumul despăgubirilor a fost sub valoarea de circulație imobilului, instanța admite contestația și majorează cuantumul.
Revenind la cele deja arătate, reactualizarea, deci raportarea la cursul valutar trebuie să se facă în funcție de momentul plății.
În temeiul art. 296 Cod proc. civ. din considerentele și în sensul celor arătate, apelurile vor fi admise în parte, iar, în temeiul art. 276 Cod proc. civ. curtea va compensa cheltuielile de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelurile declarate de reclamanta - IMPORT EXPORT C N, pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA pentru STATUL ROMÂN și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 233 din 17 aprilie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o schimbă parțial, în sensul că stabilește cuantumul despăgubirilor la 73.691 Euro sau echivalentul în lei la data plății.
Menține restul dispozițiilor.
Compensează cheltuielile de judecată în apel.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red. /dact. GC
7 ex./20.11.2009
Jud. I instanță:
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Andrea Chiș
