Fond funciar. Speta. Decizia 151/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA NR.151

Ședința publică din data de 19 februarie 2009

PREȘEDINTE: Elena Staicu

JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Constanța

- C

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de revizuienții, domiciliată în B, Soseaua, nr. 2 A,. 3,. B,. 54, sector 2, Cod poștal -, domiciliat în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, domiciliat în C, Prelungirea 8 Martie, nr. 11, Cod poștal -, Județ C, domiciliată în B,-,. 37,. 2,. 56, sector 6, Cod poștal -, domiciliată în P, str.-,. 19 BIS,. 19, Cod poștal -, Județ P, domiciliată în P,-, Cod poștal -, Județ P și, domiciliată în P,-,. 4.. 9, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr.3162 pronunțată la 9 decembrie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații, domiciliat în comuna Mari, sat, Cod poștal -, Județ P, LOCALĂ MARI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în comuna Mari, Cod poștal -, Județ P și COMISIA JUDEȚEANĂ P PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în P, Cod poștal -, Județ

Recurs timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar și cu 5 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanțelor nr.-, nr.-, nr.-, nr.-3, nr.- care au fost anulate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții-revizuienți, reprezentați de avocat din Baroul Prahova și, personal, lipsind intimații, locală Mari pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Comisia județeană P pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, având cuvântul, arată că prin sentința civilă nr. 5794/2006 Judecătoriei Ploieștis -a dispus anularea titlului de proprietate nr. 73/2002 și a procesului-verbal de punere în posesie nr. 26/2002 și au fost obligate cele două comisii să emită un nou titlu de proprietate și un nou proces-verbal de punere în posesie pentru terenul de 5,33 ha pădure, în favoarea moștenitorilor defuncților și.

Cele două comisii, în loc să procedeze la eliberarea unui nou proces-verbal de punere în posesie și a unui nou titlu de proprietate, prin Hotărârea nr.5466/2007 au procedat la modificarea titlului de proprietate nr.73/2002, titlu care fusese anulat.

Revizuienții au formulat plângere împotriva acestei hotărâri însă instanța a respins-o prin sentința civilă nr.2490/2008 a Judecătoriei Ploiești, apreciind că titlul de proprietate nr. 73/2002 a fost declarat nul absolut, însă nu în ceea ce privește suprafața de teren reconstituită sau amplesamentul acestuia, ci doar cu privire la persoanele menționate în titlu.

Mai arată că cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct.7 pr.civilă și viza contrarietatea hotărârilor nr.2490/14.03.2008 și nr.5794/2006 ambele pronunțate de Judecătoria Ploiești.

În mod greșit instanța a reținut că cele două pricini au obiect diferit, că privește părți diferite și că nu există contrarietate de natură să creeze dispoziții potrivnice.

Învederează că din completul de judecată care a soluționat revizuirea a făcut parte un magistrat care a soluționat recursul formulat împotriva sentinței nr. 2490/2008, motiv pentru care s-a formulat cerere de recuzare, cerere care a fost soluționată tot de un magistrat care a făcut parte din completul de recurs.

le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil întrucât atât timp cât cei doi magistrați au respins recursul formulat împotriva hotărârii ce trebuie anulată, apreciind că prima hotărâre nu reprezintă pentru ultima autoritate de lucru judecat, în prezenta cauză era aproape imposibil ca aceștia să-și schimbe punctul de vedere și să retracteze hotărârea pronunțată anterior.

Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii și pe fond, să se admită cererea de revizuire și să se dispună anularea sentinței civile nr. 2490/2008 a Judecătoriei Ploiești.

Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea înregistrată sub nr.5812/105/23.09.2008, revizuienții, și au chemat în judecată pe intimații, Comisia locală Mari de aplicare

legilor fondului funciar și Comisia județeană P de aplicare a legilor fondului funciar, solicitând să se dispună anularea sentinței civile nr.2490/14.03.2008 a Judecătoriei Ploiești, potrivnică în raport cu sentința civilă nr.5794/2006 a Judecătoriei Ploiești, ambele definitive și irevocabile.

În motivarea cererii, revizuienții au arătat că, prin sentința civilă nr.5794/2006 a Judecătoriei Ploiești, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.73/2002, a procesului-verbal nr.26/2002 și au fost obligate cele două comisii să emită un nou titlu de proprietate și un nou proces-verbal de punere în posesie pentru terenul de 5,33 ha pădure, în favoarea moștenitorilor defuncților și, hotărâre nerespectată de către cele două comisii, care au procedat la modificarea titlului de proprietate nr.73/2002 prin Hotărârea nr.5466/2007, motiv pentru care au formulat plângere împotriva acestei hotărâri care a fost respinsă prin sentința civilă nr.2490/2008 a Judecătoriei Ploiești, astfel încât, cele două hotărâri sunt contradictorii, producând consecințe diferite în raport una cu cealaltă.

Prin decizia civilă nr.3162 pronunțată la 9 decembrie 2008, Tribunalul Prahovaa respins cererea de revizuire ca neîntemeiată, reținând că prin sentința civilă nr. 2490/14.03.2008 a Judecătoriei, rămasă irevocabilă în urma respingerii recursului în baza deciziei civile nr. 739/09.09.2008 a Tribunalului Prahova, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de revizuienți împotriva intimaților, privind anularea Hotărârii nr.5466/2007 a Comisiei județene P, referitoare la validarea propunerii Comisiei locale Mari de modificare a titlului de proprietate nr.73/2002, anularea propunerii Comisiei locale Mari de modificare a acestui titlu în urma adresei nr.3434/2007.

Tribunalul a mai reținut că în baza sentinței civile nr.5794/12.07.2006 a Judecătoriei Ploiești, rămasă irevocabilă în urma respingerii recursului, a încheierilor de îndreptare eroare materială din 23.10.2006 și 30.10.2006, au fost admise în parte atât acțiunea precizată formulată de, cât și cererea reconvențională formulată de revizuienții din prezenta cauză împotriva intimaților și în contradictoriu cu terțe persoane și s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlurilor de proprietate nr. 95365/11.01.2002 și nr. 582/11.12.2002, a proceselor-verbale nr.7/13.12.2001 și nr.667/17.12.2002 emise pe numele moștenitorilor, și, nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.73/2002 emis pe numele intimatului, a procesului-verbal nr.26/2002 pentru terenul de 5,33 ha pădure, fiind obligată Comisia județeană P să emită un nou titlu de proprietate pe numele moștenitorilor defuncților și, pentru terenul de 5,33 ha și Comisia locală Mari să emită proces-verbal de punere în posesie pentru acest teren. Au fost respinse în rest, ca neîntemeiate, acțiunea precizată formulată de și cererea reconvențională precizată, formulată de revizuienții din prezenta cauză.

S-a mai arătat că dispozițiile art.322 pct.7 pr.civilă, stipulează că se poate solicita revizuirea unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când se evocă fondul și în cazul în care există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad, sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină între aceleași persoane având aceeași calitate.

Din analiza probelor administrate în cauză, tribunalul a constatat că prin sentința civilă nr.5794/2006, rămasă irevocabilă, s-a constatat, printre altele, nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.73/2002 emis pe numele intimatului și a procesului-verbal nr.26/2002 pentru terenul de 5,33 ha pădure, fiind obligată Comisia județeană P să emită un nou titlu de proprietate pe numele moștenitorilor defuncților și pentru terenul de 5,33 ha pădure, iar Comisia locală Mari să emită proces-verbal de punere în posesie pentru același teren, în timp ce, prin sentința civilă nr.2490/2008, rămasă irevocabilă, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de revizuienți împotriva Hotărârii nr.5466/2007 privind validarea propunerii Comisiei locale Mari de modificare a titlului de proprietate nr.73/2002.

S-a apreciat că atât timp cât prin sentința civilă nr.2490/2008 a Judecătoriei Ploieștia fost respinsă o plângere a revizuentilor împotriva unei hotărâri emisă de Comisia județeană P cu nr.5466/2007, în timp ce prin sentința civilă nr.5794/2006 a Judecătoriei Ploieștis -a constatat, printre altele, nulitatea absolută a unor titluri de proprietate, a unor procese-verbale de punere în posesie și au fost obligate celor două comisii la emiterea unui titlu de proprietate și a unui proces-verbal de punere în posesie, înseamnă că între cele două hotărâri judecătorești, nu există dispoziții potrivnice, contrarietate, de natură să creeze contradicții, ci, pur și simplu, vizează pe de o parte, admiterea unor cereri, iar pe de altă parte, respingerea unei plângeri, nefiind pronunțate în aceeași pricină și între aceleași părți.

Totodată, s-a arătat că cele două hotărâri judecătorești vizează cereri total diferite, cu obiect, cauză și părți diferite, și anume: prima sentință a vizat nulitatea unor titluri de proprietate și a unor procese-verbale de punere în posesie, iar cea de-a doua sentință a vizat o plângere împotriva unei hotărâri a Comisiei județene P, neexistând nici autoritate de lucru judecat.

tribunalul că împrejurările invocate de revizuienți, în sensul că prin sentința civilă nr.5794/2006 s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.73/2002 și a procesului-verbal nr.26/2002, nefiind posibilă modificarea acestor acte de către cele două comisii și că prin sentința civilă nr.2490/2008 a fost respinsă plângerea privind validarea modificării unor acte desființate în mod eronat, nu reprezintă cauze de natură să atragă contrarietatea celor două hotărâri judecătoresti, ci pun în discutie însuși fondul cauzei ce a fost soluționată prin sentința civilă nr.2490/2008, neputând fi invocată în cadrul cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiie art.322 pct.7 pr.civilă.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs, și, tru următoarele motive:

Se susține că sentințele civile nr. 5794/2006 a Judecătoriei Ploiești și nr. 2490/2008 a Judecătoriei Ploiești au dispoziții contradictorii deoarece în prima sentință se constată nulitatea absolută totală a titlului de proprietate nr. 73/2002 și a procesului-verbal de punere în posesie nr. 26/2002, obligând comisiile a relua procedura de punere în posesie, a elibera acte noi în favoarea beneficiarilor, iar în cea de-a doua sentință se menține valabilă propunerea Comisiei locale Mari înaintată comisiei județene și hotărârea de validare nr. 5466/2007 de a modifica

titlul și procesul-verbal de punere în posesie prin introducerea în acestea a unor beneficiari, apreciind că nulitatea absolută nu este totală ci parțială.

Un prim motiv de recurs este că instanța de fond, apreciind dispozițiile art. 322 pct. 7 pr.civilă, reține în mod eronat că cele două pricini au obiect diferit întrucât una privește admiterea unei cereri privind valabilitatea unui titlu de proprietate, iar cealaltă respingerea unei plângeri.

De asemenea, recurenții susțin că instanța de fond a reținut greșit că sunt părți diferite, precum și lipsa autorității lucrului judecat.

Apreciază recurenții că instanța nu a judecat efectiv cauza cu care a fost investită, reținând, de fapt, că există o nemulțumire față de sentința nr. 2490/2008 fiindcă a respins o plângere formulată împotriva unei validări referitoare la modificarea unor acte desființate în mod eronat.

Precizează recurenții că instanța de fond nu a analizat în niciun mod efectele celor două hotărâri privind aplicarea nulității absolute totale și a nulității absolute parțiale realizată în cauză prin introducerea moștenitorilor într-un titlu fără îndeplinirea celorlalte proceduri privind reconstituirea.

Invocarea acestui motiv de recurs privește imposibilitatea principală în care se afla judecătorul cauzei privind admiterea cererii și privește încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Recurenții arată că din completul de judecată la recurs a făcut parte și judecătorul care a pronunțat sentința, față de care a formulat cerere de recuzare, cerere care a fost soluționată tot de un judecător care a făcut parte din completul de judecată al recursului.

Consideră recurenții că ambii magistrați, respingând recursul, au participat indirect la pronunțarea ultimei hotărâri ce trebuia anulată și întrucât art. 24 pr.civilă, nu prevede în mod expres o cauză de incompatibilitate, judecătorul este obligat să se pronunțe încă o dată pe aceleași aspecte, fiind evident că nu o să infirme o soluție pronunțată în același cadru probator.

Intimații, deși au fost citați cu mențiunea de a formula întâmpinare, nu au formulat-o până la data judecății.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:

Art. 322 pct.7 pr.civilă, presupune îndeplinirea, cumulativă, a mai multor condiții, respectiv: să există hotărâri definitive contradictorii, date de instanțe de același grad sau grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

În cauza de față, hotărârile definitive contradictorii sunt sentințele civile nr. 5794/2006 a Judecătoriei Ploiești și nr. 2940/2008 a Judecătoriei Ploiești.

În ceea ce privește condiția ca hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină trebuie reținută tripla identitate de obiect, părți și cauză, care sunt elementele lucrului judecat.

Este evident că prima condiție, respectiv identitate de obiect, este diferit în cele două hotărâri judecătorești întrucât prin sentința civilă nr. 5794/2006, rămasă irevocabilă, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.73/2002, a procesului-verbal nr. 26/2002 pentru terenul în suprafață de 5,33 ha

pădure și a fost obligată Comisia locală Mari să emită procesul-verbal de punere în posesie pentru același teren, în timp ce prin sentința civilă nr. 2490/2008, rămasă irevocabilă, a fost respinsă plângerea formulată de recurenți împotriva hotărârii nr. 5466/2007 privind validarea propunerii Comisiei locale Mari de modificare a titlului de proprietate nr. 73/2002.

Și identitatea de părți este diferită în cele două sentințe întrucât în sentința civilă nr. 5794/2006 reclamant este, pârâți fiind -, -, locală Mari pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Comisia județeană P pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, iar în sentința civilă nr. 2490/2008 reclamanți sunt, și, pârâți fiind locală Mari pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Comisia județeană P pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Astfel, și identitatea de cauză este diferită întrucât, așa cum s-a mai arătat, sentința civilă nr. 5794/2006 privește nulitatea unor titluri de proprietate și obligarea Comisiei județene P să emită un nou titlu de proprietate pe când sentința civilă nr. 2490/2008 se referă la o plângere împotriva unei hotărâri a comisiei județene.

Rezultă că între cele două hotărâri potrivnice nu există tripla identitate ce formează elementele lucrului judecat.

Se va respinge critica că instanța nu a judecat efectiv cauza cu care a fost investită, întrucât instanța de fond analizat dacă sunt indeplinite, sau nu, condițiile impuse de art. 322 pct. 7 pr.civilă.

Susținerea recurenților că instanța de fond nu a analizat în niciun mod efectele celor două hotărâri privind aplicarea nulității absolute totale și a nulității absolute parțiale realizată în cauză prin introducerea moștenitorilor într-un titlu fără îndeplinirea celorlalte proceduri privind reconstituirea, este nefondată întrucât această cerere nu se încadrează în dispozițiile art. 322 pct.7 pr.civilă. Mai degrabă aceasta constituie un motiv ce trebuia invocat în căile de atac împotriva sentinței civile nr. 2490/2008.

Critica recurenților că instanța de fond ar fi încălcat art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, urmează a fi respinsă deoarece nu li s-a încălcat dreptul de a se adresa unei instanțe naționale și de a exercita căile de atac prevăzute de legislația română, dimpotrivă, prima instanță a analizat cererea de revizuire prin prisma dispozițiilor art. 322 pct. 7 pr.civilă.

Referitor la faptul că din completul de judecată la recursul împotriva sentinței civile nr. 2490/2008, a făcut parte și judecătorul care a pronunțat sentința nr. 3162/2008 a Tribunalului Prahova, față de care a formulat cerere de recuzare, cerere care a fost soluționată tot de un judecător care a făcut parte din completul de judecată al recursului, Curtea va reține că aceasta nu constituie un caz de incompatibilitate în sensul art.24 alin. 1 pr.civilă, având în vedere și decizia nr. II/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care arată că judecătorul care

soluționează fondul cauzei nu devine incompatibil să soluționeze cererea de revizuire sau contestația în anulare.

Față de toate aceste considerente, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 pr.civilă, va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECI DE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de revizuienții, domiciliată în B, Soseaua, nr. 2 A,. 3,. B,. 54, sector 2, Cod poștal -, domiciliat în comuna, sat, Cod poștal -, Județ P, domiciliat în C, Prelungirea 8 Martie, nr. 11, Cod poștal -, Județ C, domiciliată în B,-,. 37,. 2,. 56, sector 6, Cod poștal -, domiciliată în P, str.-,. 19 BIS,. 19, Cod poștal -, Județ P, domiciliată în P,-, Cod poștal -, Județ P și, domiciliată în P,-,. 4.. 9, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr.3162 pronunțată la 9 decembrie 2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații, domiciliat în comuna Mari, sat, Cod poștal -, Județ P, LOCALĂ MARI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în comuna Mari, Cod poștal -, Județ P și COMISIA JUDEȚEANĂ P PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în P, Cod poștal -, Județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 februarie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Constanța

- - - - - C

Grefier,

Red.ES

Tehnored.PJ

2 ex/23.02.2009

f- Tribunalul Prahova

operator de date cu caracter personal

nr. notificare 3120

Președinte:Elena Staicu
Judecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu Constanța

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Fond funciar. Speta. Decizia 151/2009. Curtea de Apel Ploiesti