Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia 1098/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1098
Ședința publică de la 20 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Drăguț
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 3: Oana Ghiță
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 384 din 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, având ca obiect hotărâre care sa loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta reclamantă și intimata pârâtă .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cererea privind judecarea cauzei în lipsă formulată de recurenta reclamantă prin motivele de recurs, după care;
Instanța, luând act de cererea privind judecarea cauzei în lipsă formulată de recurenta reclamantă, conform dispozițiilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă a apreciat cauza în stare de soluționare și a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată sub nr.20764/215/14.10.2008 la Judecătoria Craiova, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâta -, solicitând să se pronunțe o hotărâre judecătorească care să țină loc de act autentic de vânzare -cumpărare.
In motivarea cererii a arătat că, prin precontractul de vânzare -cumpărare nr.307 din 06.02.2008, părțile au stabilit că se obligă să vândă și respectiv să cumpere următoarele imobile: teren extravilan situat în Băilești 249 p 1 și p 50, județul D în suprafața de 360.000 mp din care, suprafața de 175.000 mp situată în Băilești T 249 P1 și suprafața de 185.000 mp situată in Băilești T 249 p 50; apartamentul situat în C, cartier Roșie,.44,.1,.17 și apartamentul situat in C, str. -, -3, sc1,.2, județul D.
Că, prin actul adițional din data de 28.09.2008 părțile au stabilit de comun acord că la data de 30.09.2008 să încheie actul în formă autentică, dar acest lucru nu s-a concretizat.
In drept, s-au invocat dispozițiile art.111 Cod pr. civilă.
La data de 12.12.2008, reclamanta și-a precizat cererea de chemare in judecată, în sensul că suprafața de teren este de 270.000 mp. si nu 360.000 mp. deoarece prin contractul de vânzare -cumpărare nr.1046/24.04.2002 a fost înstrăinată suprafața de 100.000 mp, situată în extravilanul orașului Băilești tarlaua 249, parcela 1.
Prin sentința civilă nr. 1380/30 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr-, fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta -, împotriva pârâtei -.
S-a reținut că la data de 06.02.2008 între - și - pe de-o parte, în calitate de vânzători și pe de altă parte, în calitate de cumpărătoare, s-a încheiat un precontract de vânzare -cumpărare care a fost autentificat sub nr. 3071/06.02.2008 la BNP și că părțile au convenit prin acest contract să vândă, respectiv să cumpere mai multe bunuri imobile, și anume: teren situat pe raza orașului Băilești și două apartamente situate în C, stabilind termen pentru autentificarea actului de vânzare -cumpărare data de 06.02.2013.
Că, au mai încheiat la data de 28.09.2008 un act adițional și au prevăzut ca termenul până la care se obligă să semneze contractul în formă autentică se modifică, respectiv 06.02.2013 va fi 30.09.2008, prevăzând ca în cazul în care nu se va realiza acest lucru, promitentul cumpărător va putea cere instanței constatarea valabilității convenției.
S-a mai reținut că, potrivit dispozițiilor art.111 din Codul d e procedură civilă partea care are interes se va putea adresa instanței pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept, dar partea nu va putea obține această constatare dacă are la îndemână calea realizării dreptului și că, deși se numește acțiune în constatare în raport cu dispozițiile art.645 și art.1837 din Codul civil, aceasta reprezintă un mod de dobândire a unui drept real -dreptul de proprietate, dar are un caracter subsidiar față de acțiunea in realizare.
Prin urmare, la dosar reclamanta nu a făcut dovada că nu s-a putut realiza dreptul pretins și anume încheierea contractului de vânzare -cumpărare în forma cerută de lege, astfel încât să solicite instanței constatarea valabilității convenției.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A motivat că instanța de fond a interpretat greșit probele administrate, în sensul că în condițiile în care o parte este decedată, părțile nu mai aveau posibilitatea încheierii actului la notar, instanța de fond calificând greșit acțiunea dedusă judecății.
În drept, a invocat dispozițiile art. 282-298 Cod pr. civilă.
Prin decizia civilă nr.384 din 02 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a respins apelul declarat de apelanta reclamantă, în contradictoriu cu intimata pârâtă.
S-a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare pentru imobilele menționate în precontractul de vânzare -cumpărare nr.307 din 06.02.2008 prin care părțile, respectiv pârâta și soțul său decedat, pe de o parte și reclamanta, pe de altă parte, au stabilit că se obligă să vândă și respectiv să cumpere următoarele imobile: teren extravilan situat în Băilești T 249 p1 și p 50, județul D în suprafață de 360.000 mp din care, suprafața de 175.000 mp. situată în Băilești T 249 P1 și suprafața de 185.000 mp situată in Băilești T 249 p 50; apartamentul situat in C, cartier Roșie,.44,.1,.17 și apartamentul situat în C, str. -, -3, sc1,.2, județul D.
S-a mai reținut că prin actul adițional din data de 28.09.2008 părțile au stabilit de comun acord că la data de 30.09.2008 să încheie actul în formă autentică, dar acest lucru nu s-a concretizat.
Că, în mod corect instanța de fond a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că nu s-a putut realiza dreptul pretins, și anume încheierea contractului de vânzare -cumpărare în forma cerută de lege, astfel încât să solicite instanței constatarea valabilității convenției.
S-a reținut de asemenea, că sunt neîntemeiate criticile apelantei vizând calificarea juridică a actului dedus judecății de către instanța de fond, întrucât pe de o parte, reclamanta este cea care a precizat temeiul de drept al cererii deduse judecății, respectiv art. 111 Cod pr. civilă, iar pe de altă parte, din considerentele sentinței atacate rezultă că instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 1073-1077 Cod civil, atunci când a reținut că reclamanta nu a făcut dovada refuzului pârâtei de a încheia actul în formă autentică, aspect ce a rezultat și din atitudinea intimatei pârâte în fața instanței de control judiciar.
Apărarea apelantei în sensul că dat fiind decesul unuia dintre promitenții vânzători nu se mai poate încheia actul în formă autentică la notar nu este fondată, întrucât atât drepturile, cât și obligațiile defunctului se transmit moștenitorilor acestuia, unul dintre ei fiind și apelanta - reclamantă.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, susținând că a fost dată cu aplicarea greșită a legii și interpretarea greșită a actului dedus judecății.
A arătat că hotărârea instanței de fond este nelegală,deoarece nu s-a avut în vedere motivarea dată cererii de chemare în judecată, din cuprinsul căreia rezultă că reclamanta a făcut trimitere expresă la dispozițiile art. 1073 - 1077 Cod civil, nu numai la prevederile art. 111 Cod pr. civilă.
Că în atare situație, prima instanță nu a analizat atent actul dedus judecății, dându-se o interpretare greșită fără să țină seama de obligația pe care cei doi vânzători și-o asumaseră, respectiv de a se prezenta la notar în vederea încheierii contractului de vânzare - cumpărare în formă autentică.
A precizat că în prezent părțile nu se mai pot prezenta la notar în vederea încheierii actului în formă autentică, întrucât pârâtul a decedat.
A mai precizat că motivarea dată de instanța de apel, în sensul că reclamanta alături de mama sa pârâta sunt moștenitoarele vânzătorului decedat și că în această calitate au posibilitatea realizării dreptului pretins nu poate fi însușită, deoarece reclamanta nu poate avea calitatea de vânzătoare și de cumpărătoare în același timp.
A susținut că obligația referitoare la achitarea prețului a fost îndeplinită de reclamantă, astfel că atâta timp cât executarea obligației de către vânzători a devenit imposibilă pe calea unei acțiuni în realizare, se impunea admiterea acțiunii în constatarea valabilității convenției de vânzare - cumpărare încheiată între părți.
Totodată, recurenta a arătat că instanța nu a ținut seama de faptul că pârâta a achiesat la cererea acesteia și a fost de acord cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Că, față de recunoașterea totală de către pârâtă a pretențiilor reclamantei, instanța trebuia să pronunțe o hotărâre de admitere a cererii formulate.
În drept, a invocat dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr. civilă.
Recursul este nefondat.
Examinând lucrările dosarului, Curtea constată că în cauză nu subzistă motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr. civilă, hotărârea recurată nefiind afectată de nelegalitate.
Potrivit art. 304 pct. 8 Cod pr. civilă, se poate cere modificarea unei hotărâri atunci când instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.
În cauză, nu sunt incidente dispozițiile textului de lege citat, deoarece atât instanța de fond cât și instanța de apel au examinat litigiul dedus judecății prin prisma temeiului legal invocat de reclamantă, respectiv art. 111 Cod pr. civilă, dar și dispozițiile art. 1073 și 1077 Cod civil.
Chiar dacă în considerentele hotărârii pronunțate instanța de fond nu face trimitere expresă la dispozițiile art. 1073 - 1077 Cod civil, din modalitatea de redactare a hotărârii rezultă că aceasta a analizat pretențiile reclamantei și prin prisma acestor prevederi legale.
De altfel, criticile reclamantei formulate în acest sens în calea de atac a apelului au fost examinate de instanța de apel, tribunalul reținând în mod expres că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art. 111 Cod pr. civilă și respectiv 1073 - 1077 Cod civil, nefăcându-se dovada refuzului pârâtei de a încheia actul în formă autentică.
Așadar, susținerea recurentei reclamante cu privire la incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod pr. civilă nu se confirmă, întrucât instanțele au interpretat corect actul juridic dedus judecății, examinând cauza în raport de probatoriile administrate și dispozițiile legale invocate.
Nu este fondată nici critica referitoare la incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, hotărârea recurată nefiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Însăși recurenta reclamantă precizează în mod expres prin motivele de recurs că intimata pârâtă a achiesat la cererea acesteia, fiind de acord cu pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare.
Raționamentul juridic expus prin motivele de recurs în susținerea acestei aserțiuni, vine să consolideze ideea că intimata pârâtă a recunoscut în totalitate pretențiile reclamantei și a fost de acord cu încheierea contractului autentic de vânzare - cumpărare în formă autentică.
Prin urmare, însăși recurenta reclamantă a făcut dovada faptului că părinții săi care au avut calitatea de vânzători în cadrul precontractului de vânzare - cumpărare nr. 307 din 6 februarie 2008 nu au refuzat nici un moment să se prezinte la notariat, pentru încheierea actului de vânzare - cumpărare în formă autentică.
Or, dovada refuzului pârâtului de a se prezenta la notariat în vederea perfectării actului în formă autentică, este una din condițiile esențiale pentru admisibilitatea acțiunii în constatare și pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, așa cum rezultă expres din cuprinsul art. 5 alin. 2 din Legea nr.247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
În speță, așa cum s-a arătat, nu s-a făcut dovada acestui refuz din partea pârâților, ci dimpotrivă, prin toate susținerile formulate atât de reclamantă, cât și de pârâtă, s-a demonstrat că pârâții nu au refuzat niciodată să se prezinte la notariat în vederea încheierii actului în formă autentică,așa cum s-au obligat prin precontractul de vânzare - cumpărare nr.307/6 februarie 2008.
În atare situație, în mod corect s-a reținut că lipsa refuzului pârâților la încheierea actului în formă autentică face inaplicabile prevederile art. 1073 - 1075 Cod civil, având drept consecință respingerea acțiunii promovată de reclamantă.
Susținerea recurentei reclamante cu privire la imposibilitatea perfectării actului în formă autentică, dat fiind faptul că unul dintre promitenții vânzători a decedat, este de asemenea nefondată.
Prin decesul vânzătorului, drepturile și obligațiile defunctului s-au transmis moștenitorilor acestuia, respectiv recurentei reclamante și intimatei pârâte, astfel încât nu există nici un impediment legal pentru încheierea actului de vânzare - cumpărare la notariat, cu atât mai mult cu cât, pretențiile înserate în precontractul de vânzare - cumpărare au fost reciproc recunoscute.
Pentru considerentele expuse, recursul declarat de reclamantă este nefondat, astfel că în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 384 din 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Judec.-
Tehn./2 ex.
29.10.2009
Jud.apel
Președinte:Sorin DrăguțJudecători:Sorin Drăguț, Costinela Sălan, Oana Ghiță
