Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 100/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 100/A/2008

Ședința publică de la 22 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție

JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean

Grefier - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de intimatul PRIMARUL MUNICIPIULUI D, împotriva sentinței civile nr. 462/2007, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-, având ca obiect Legea 10/2001.

Procedura legal îndeplinită.

Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, concluzii scrise formulate de mandatarul ales al intimatului apelant, precum și note de cheltuieli.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 15 mai 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului civil de față,

Prin sentința civilă nr. 462/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- a fost admisă contestația precizată și completată, formulată de contestatoarea împotriva dispozițiilor nr. 75/2007 și 76/2007 emise de Primarul Municipiului D, dispunându-se anularea acestora și obligarea intimatului să propună măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilele notificate de contestatoare.

Intimatul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.

In considerentele sentinței, s-a reținut că cele două imobile au format obiect al dosarului nr. 481/2004 al Judecătoriei Deva, fiind solicitate în temeiul Legii nr. 18/1991 iar prin sentința civilă nr. 2682/2005, acțiunea reclamantei a fost respinsă, reținându-se că terenul solicitat spre restituire pe vechiul amplasament este ocupat integral de construcții și detalii de sistematizare.

In aceste împrejurări, contestatoarea a formulat notificări la data de 19.09.2005, solicitând despăgubiri pentru cele două imobile în condițiile Legii nr. 247/2005.

Prin dispozițiile nr. 75 și 76 notificările au fost respinse ca tardive.

Prima instanță a apreciat că notificările nu sunt tardive, fiind formulate în termenul prevăzut de art. 46 alin. 3 din Legea nr. 10/2001.

Impotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului D, solicitând schimbarea în totalitate a hotărârii primei instanțe în sensul respingerii contestației.

In expunerea motivelor de apel se arată că instanța de fond a analizat greșit starea de fapt și că în realitate reclamanta a formulat cereri de restituire a terenurilor în temeiul Legii nr. 18/1991 care au fost irevocabil soluționate conform Legii fondului funciar.

Susține de asemenea și interpretarea greșită a prevederilor Legii nr. 10/2001 de către tribunal, ajungându-se ca aceeași persoană să fie despăgubită pentru aceleași imobile atât în baza Legii nr. 18/1991 cât și în baza Legii nr. 10/2001, subliniind că art. 8 din Legea 10/2001 prevăd că nu fac obiectul Legii 10/2001 terenurile solicitate în baza Legii nr. 18/1991 și a Legii 169/1997.

In drept invocă prevederile Legii 10/2001, HG 250/2007 și art. 282 - 296 cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata a solicitat respingerea ca nefondat a apelului precizând că niciunde în cuprinsul sentinței din 2005 nu s-a reținut că reclamanta figurează în baza Legii 18/1991 pe vreo anexă pentru despăgubiri iar prima instanță a aplicat corect dispozițiile art. 43 alin. 3 coroborat cu art. 22 alin. 5 al Legii 10/2001.

Verificând sentința atacată prin prisma motivelor formulate și în raport cu normele legale incidente, Curtea reține următoarele:

Conform art. 46.2 din normele metodologice de aplicare a Legii 10/2001, prevederea alin. 3 al art. 46 din lege are caracter special și vizează cazul în care acțiunea în revendicare privind un imobil care cade sub incidența legii fiind respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, persoanele îndreptățite pot să solicite restituirea imobilului respectiv pe calea administrativă prevăzută de lege într-un termen de 12 luni de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii.

Rezultă din conținutul textului enunțat că una din condițiile necesare de natură a justifica aplicabilitatea art. 46 alin. 3 este aceea ca imobilul să cadă sub incidența Legii 10/2001.

In speță, această cerință nu este îndeplinită, imobilele revendicate de reclamantă formând deja obiect al Legii 18/1991.

In acest sens, se impune a se constata că prin sentința civilă nr. 2682/2005 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar nr. 481/2004 a fost respinsă acțiunea promovată de reclamantă pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură în baza Legii nr. 18/1991 asupra acelorași imobile solicitate și în acțiunea întemeiată pe prevederile Legii 10/2001.

Considerentul pentru care instanța a respins acțiunea este acela că imobilele nu pot fi restituite în natură deoarece sunt ocupate de construcții și de detalii de sistematizare.

Fiind vorba de imobile reținute ca intrând sub incidența Legii 18/1991 și care potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 sunt excluse de la beneficiul acestei din urmă legi reparatorii, în mod greșit prima instanță a considerat că în speță operează excepția reglementată la art. 46 alin. 3 din Legea 10/2001.

In consecință, soluția dată de Primarul Municipiului D celor două notificări este corectă, acestea fiind tardiv formulate în raport cu prevederile art. 22 alin. 1 din lege, iar analiza excepției de tardivitate este prioritară examinării apartenenței imobilelor categoriei reglementate de Legea 10/2001 ori celei ce intră sub incidența Legii 18/1991.

Față de cele ce preced, în temeiul art. 296 cod procedură civilă, Curtea va admite apelul intimatului și va schimba în tot sentința apelată în sensul respingerii contestației.

In baza art. 274 cod procedură civilă, contestatoarea va fi obligată să plătească intimatului apelant 3285 lei cheltuieli de judecată la fond și în apel reprezentând onorariu avocat.

Pentru aceste motive:

In numele legii

DECIDE

Admite apelul declarat de intimatul Primarul Municipiului D împotriva sentinței civile 462/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara și în consecință:

Schimbă în tot sentința atacată în sensul că respinge contestația formulată de contestatoarea împotriva dispoziției nr. 75/2007 și a dispoziției nr. 76/2007, ambele emise de intimatul Primarul Municipiului

Obligă contestatoarea la 3285 lei cheltuieli de judecată către apelant.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 22 mai 2008

Președinte Judecător

- - - -

Grefier

- -

.

Tehn.

5 ex/24.06.2008

-

Președinte:Anca Neamțiu
Judecători:Anca Neamțiu, Daniela Mărginean

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 100/2008. Curtea de Apel Alba Iulia