Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 104/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROM ÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR.104

Ședința publică din 22 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Ion Graur

JUDECĂTOR 2: Maria Lăpădat

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de Primăria orașului județ A împotriva sentinței civile nr.1368 din 28 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, privind pe reclamanta intimată, pentru Legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta intimată personal, lipsă fiind reprezentantul pârâtului apelant.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, constatând cauza în stare de judecată, instanța acordă cuvântul în apel.

Reclamanta intimată solicită respingerea apelului.

CURTEA

Deliberând asupra apelului constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la data de 28.09.2007 la Tribunalul Arad în dosarul nr- reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Orașul reprezentat prin primar a solicitat anularea Dispoziției nr.1993/20.08.2007 a primarului Orașului prin care a fost respinsă notificarea formulată de mama și fratele său în prezent decedați, de acordare de despăgubiri pentru imobilul din nr.1002-1003, înscrisă în CF 530, expropriat în anul 1988, admiterea cererii de acordare de despăgubiri formulată prin notificarea depusă prin Ececutor Judecătoresc la data de 15.10.2001 pentru imobilul descris mai sus.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în termenul prevăzut de Legea 10/2001, mama sa și fratele său în prezent decedați, au formulat notificare prin care au solicitat despăgubiri pentru un imobil din, expropriat în anul 1988. Imobilul compus din două case de locuit și terenul aferent în suprafață de 2496 mp, a fost expropriat în anul 1988, iar construcțiile au fost demolate în anul 1989. una din case era o construcție veche, dar cea de a doua casă era o construcție nouă, de aproximativ 30 de ani.

Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că reclamanta nu a depus acte doveditoare, dar arată că la notificare s-a depus extras CF, copie acte de stare civilă ale reclamantei și antecesorilor săi, de pe actele de la fostul IJGCL care afirmă că ar fi acordat despăgubiri, declarație autentică a reclamantei prin care aceasta arată că nu s-au acordat despăgubiri, lipsind acte juridice că reluarea s-a făcut abuziv, acte din care să rezulte valoarea imobilului.

Prin sentința civilă nr.1368/28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- a fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de reclamanta, a fost a anulată Dispoziția nr.1883/20.08.2007 privind aplicarea prevederilor Legii 10/2001 privind imobilul situat în, înscris în CF 530 și a fost obligat Primarul orașului să emisă o decizie prin care să constate că reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii constând în despăgubiri conform Titlului VII din Legea 247/2005.

Din cuprinsul sentinței se reține că imobilul înscris în CF 550/a cu nr.top 631/f a fost proprietatea lui și, în cote de câte 1/2, aceștia fiind tată și fiu. Reclamanta este fiica și respectiv sora acestora. Imobilul a intrat în proprietatea Statului Român cu titlu de expropriere în anul 1988. din adresele IJGCL rezultă că s-au stabilit despăgubiri pentru proprietarii tabulari dar nu s-a făcut dovada că acestea au fost achitate. Susținerile pârâtului că i s-a atribuit un apartament pentru imobil nu poate fi reținută deoarece nu s-a atribuit în proprietate.

Tribunalul a apreciat că întrucât reclamanta a depus notificarea la data de 15 octombrie 2001, însoțită de toate actele solicitate, pârâtul a emis o dispoziție nelegală.

Instanța a pus în vedere reclamantei să depună acte în baza cărora să se poată efectua o expertiză pentru stabilirea valorii imobilului dar aceasta a declarat că nu deține astfel de înscrisuri.

Împotriva acestei sentinței, pârâtul Orașul prin primar, a declarat apel, înregistrat sub nr- din 25 ianuarie 2008, la Curtea de APEL TIMIȘOARA, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea acesteia, în sensul respingerii acțiunii introductive.

Din motivele de apel se reține că în mod greșit instanța de fond a reținut că reclamanta a depus toate actele care i-au fost solicitate, la dosarul cauzei nefiind depuse certificatele de calitate de moștenitor după defuncții și și nici declarația notarială a numiților și.

Reclamanta mai arată că tribunalul nu aținut cont nici de faptul că pentru imobilul expropriat au fost stabilite și achitate despăgubiri, achitate de către Consiliul Județean A, necertând toate aspectele care fac dovada dacă au fost primite sau nu despăgubiri.

În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.5, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, art.2, 3, 22, 25 din Legea 10/2001 și Normele Metodologice din 7 martie 2007 de aplicare a Legii 10/2001.

Prin întâmpinare reclamanta a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizându-se motivele de apel, sentința atacată, actele și probele de la dosar, văzând prevederile Legii 10/2001, și a Normelor metodologice de aplicare a acestei legi, se constată că apelul de față nu este întemeiat pentru următoarele considerente:

Astfel, critica vizând faptul că reclamanta nu ar fi făcut dovada calității de moștenitor după defuncții persoane îndreptățite este nefondată, la dosar fiind depus certificatul de moștenitor nr.550/30.09.2004 și certificatul de moștenitor suplimentar nr.480 și 481/22 noiembrie 2005.

În ceea ce privește susținerea potrivit căreia pentru imobilul din litigiu ar fi fost acordate despăgubiri, Curtea constată că aceasta nu a fost dovedită în cauză, apartamentul care se susține că ar fi fost dat pentru imobil nefiind atribuit în proprietate.

Împrejurarea că la dosar nu a fost depusă declarația notarială pe propria răspundere dacă au fost primite sau nu despăgubiri dată de numiții și nu poate constitui motiv de respingere a notificării, întrucât, aceștia decedând, la fila 63 din dosarul de fond se află declarația reclamantei prin care aceasta arată nu a primit despăgubiri pentru imobilul în litigiu.

Deși pârâta invocă în cererea de apel motive de recurs, instanța constată că în cauză nu este incident nici unul din motivele prevăzute de art.304 pct.5, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, respectiv reclamanta nu indică formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității care s-ar fi încălcat, hotărârea atacată cuprinzând motivele pe care se sprijină care sunt în concordanță cu natura pricinii, neschimbând natura ori înțelesul actului juridic dedus judecății, pronunțând o hotărâre temeinică și legală.

Față de cele de mai sus, constatându-se că apelul de față nu este neîntemeiat, urmând să fie respins ca atare, menținându-se în întregime hotărârea prime instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de Primăria orașului județ A împotriva sentinței civile nr.1368 din 28 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, privind pe reclamanta intimată, la Legea 10/2001.

Definitivă.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 22 aprilie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR - - - -

GREFIER

- -

Red.IG/12.05.2008

Dact./12.05.2008/4 ex

Tribunalul Arad -judecător

Se comunică cu:

- A, str.- nr.6,.5, jud.

Prașul reprezentat prin primar -,-, jud.

Președinte:Ion Graur
Judecători:Ion Graur, Maria Lăpădat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 104/2008. Curtea de Apel Timisoara