Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 107/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2267/CIV/2006)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 107
Ședința publică de la 12 Martie 2008
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
JUDECĂTOR 2: Mariana Mudava
Grefier: - - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta, cu domiciliul ales la procurator, domiciliat în S,-, - 18,. E,. 3,. 14, jud. O, împotriva sentinței civile nr. 446 din 30 mai 2006, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 1264/2005, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA S, cu sediul în S, str. -, nr. 1, jud. O, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat, pentru apelanta reclamantă și intimata pârâtă PRIMĂRIA S, reprezentată de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței nedepunerea de către Primăria S - Direcția Administrației Domeniului Public a relațiilor solicitate de instanță la termenul anterior, după care;
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă PRIMĂRIA S, a depus la dosar copii după adresele nr. 166/03.03.2008, emisă de Arhivele Naționale - Direcția Județeană O, nr. 215/210/04.02.2008, emisă de S și nr. 1321/25.01.2008, emisă de Consiliul Județean O, ca răspuns la relațiile solicitate de instanță la termenul anterior. A precizat că nu există în arhivele Consiliului Județean O și a Arhivelor Naționale date referitoare la posibilitatea achitării despăgubirilor respective.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat, pentru apelanta reclamantă, a pus concluzii de admiterea apelului potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, schimbarea sentinței civile apelate în sensul admiterii contestației promovate și obligarea intimatei pârâte la restituirea în natură a imobilului - parter, situat în-; fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru intimata pârâtă PRIMĂRIA S, a pus concluzii de respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr.323/2004, reclamanta a formulat contestație împotriva dispoziției nr.1721/8.10.2003 emisă de Primăria S, prin care s-a respins notificarea nr.404/2001 prin care s-a solicitat restituirea în natură a parterului imobilului situat în S,-, județul O, cu motivarea că imobilul a fost preluat de către stat, ca urmare a faptului că reclamanta a părăsit definitiv țara.
Că, deși Primăria S susține că pentru imobilul preluat a fost despăgubită cu suma de 40.675 lei, reclamanta a susținut că nu există dovadă în acest sens.
Prin sentința civilă nr. 435/13 septembrie 21004, Tribunalul Olta respins ca tardivă contestația, reținând că dispoziția a fost comunicată în termenul legal, la data de 15.10.2003, iar acțiunea a fost introdusă la 12 ianuarie 2004, cu mult peste termenul prevăzut de art. 24 alin. 7 din Legea nr.10/2001.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta, prin procurator, susținând că în mod greșit a fost soluționată cauza pe cale de excepție, întrucât nu s-a făcut dovada comunicării dispoziției.
Prin decizia civilă nr.1533 din 13 iunie 2005, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr.6688/CIV/2004, s-a respins ca nefondat apelul.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs petenta, prin procurator, susținând că în mod greșit instanța de apel a menținut soluția primei instanțe, fără să aibă în vedere că dispoziția a fost comunicată pe numele de, în loc de.
Prin decizia nr.2200/28.02.2006, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- s-a admis recursul, a fost casată decizia, s-a admis apelul, în sensul că s-a desființat sentința și a fost trimisă cauza spre rejudecare la același tribunal.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că din adresa nr.15 N/17.03.2005 emisă de O - S, rezultă că recomandata nr.3115/15.2003 l-a avut ca destinatar pe, și nu, existând astfel neconcordanță cu privire la numele destinatarului.
În lipsa unor dovezi certe privind comunicarea dispoziției nr.1721/2003, în mod greșit s-a aplicat sancțiunea respingerii contestației, ca tardivă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt sub nr.1264/C/R/2006.
Prin sentința civilă nr.446 din 30 mai 2006, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr.1264/C/2005 a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta, prin procurator, împotriva dispoziției nr.1721/8.10.2003, emisă de Primăria Municipiului S, ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de fond a apreciat că imobilul ce a aparținut reclamantei nu se încadrează în categoria imobilelor preluate în mod abuziv, potrivit actelor normative menționate.
Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat apel reclamanta, susținând că este nelegală și netemeinică.
Criticile aduse sentinței au vizat aprecierea eronată a probelor administrate, încălcarea legilor proprietăți, stabilirea unei stări de fapt greșite.
În cauză, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, cu motivarea că imobilul ce a aparținut reclamantei nu intră în categoria imobilelor preluate abuziv.
În susținerea apelului, reclamanta a depus la dosar copia deciziei nr. 3544/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios Administrativ și Fiscal în dosarul -, copia extras cuprinzând soluțiile pronunțate de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a ÎCCJ, în litigiile privind excepțiile de nelegalitate a Cap. II pct. 1.4. lit. B din Normele metodologice de aplicare a legii nr. 10/2001, aprobată prin HG nr. 498/2003, decizia nr. 5732/2005, pronunțată de ÎCCJ - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Instanța de apel a întreprins demersuri la Primăria Municipiului S pentru a se comunica situația parterului imobilului, situat în S,-, de cine este ocupat în prezent și în baza cărui titlu și totodată să se facă dovada de către pârâtă a achitării către apelantă a prețului apartamentului ce face obiectul vânzării.
Relațiile solicitate au fost înaintate instanței prin adresele nr. 2025/2008 și nr. 1321/2003 de Consiliul Județean O și prin adresa nr. 5788/2008, emisă de Ministerul Internelor - Direcția Județeană
Apelul este fondat.
Reclamanta, persoană îndreptățită în sensul art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, a inițiat procedura administrativă obligatorie prevăzută de Legea nr. 10/2001, notificând Primăria Mun. S cu 404/2001, pentru restituirea în natură a parterului imobilului construcție, situat în S,-, jud.
Prima etapă a fost finalizată prin emiterea Dispoziției nr. 1721/2003 de către Primăria Mun.
Prin această dispoziție s-a respins notificarea reclamantei cu motivarea că preluarea imobilului nu a fost abuzivă, întrucât s-a făcut în baza art. 2 alin. 1 din Decretul 223/1974 al Consiliul de Stat al, privind reglementarea unor bunuri, ca urmare a cererii acesteia de a părăsi definitiv țara.
Reclamanta a inițiat faza judiciară, facultativă și a contestat dispoziția emisă, susținând că este nelegală.
Pe parcursul derulării apelului, reclamanta a invocat nelegalitatea pct. 1.4 lit. B alin. ultim din Normele aprobate prin HG nr. 498/2003.
Excepția de nelegalitate a fost soluționată prin sentința civilă nr. 218/25.06.2007 a Curții de APEL CRAIOVA - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, irevocabilă prin decizia nr. 3544/2007, pronunțată de ÎCCJ - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal.
Din considerentele deciziei ÎCCJ, rezultă că actul de înstrăinare către stat a imobilului în situația prevăzută de art. 2 din Decretul nr. 223/1974 se circumscrie dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. h din legea nr. 10/2001, republicată, cu referire la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 213/1998, iar prevederile Cap. II pct. 1.2, lit. B alin. ultim din Normele metodologice, aprobate prin HG nr. 498/2003, sunt nelegale.
Aceste prevederi contravin dispozițiilor art. 41 și 135 din Constituția României, precum și art. 1 al Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului la care România a aderat prin Legea nr. 30/1994.
Constatându-se că preluarea imobilului în litigiu se încadrează în art. 2 lit. h din Legea nr. 10/2001 și este abuzivă, dispoziția contestată este nelegală și urmează a fi anulată.
Instanța de fond a stabilit o stare de fapt eronată cu privire la încadrarea imobilului și a aplicat greșit dispozițiile Legii nr. 10/2001.
În consecință, urmează a se admite apelul, a se schimba sentința.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Primăria S prin întâmpinare la instanța de fond urmează a fi respinsă, întrucât înainte de modificarea Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, Primăria avea calitate procesuală pasivă.
Unitatea administrativ teritorială în al cărei patrimoniu se află imobilul, reprezentată prin primar, are calitate procesuală pasivă, în acțiunea introdusă în baza art. 24 alin. 7 din Legea nr. 10/2001. Cum Primăria nu are patrimoniu propriu, distinct de cel al comunei sau orașului a cărui activitate o servește, dar în același timp, primarul reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu persoanele fizice și juridice, precum și în justiție, în aplicarea art. 20 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, în vechea reglementare, rezultă că imobilele vizate urmează a fi retrocedate de "deținătorul actual", adică de către primării - mai exact de către unitatea administrativ teritorială din al cărui patrimoniu fac parte.
În consecință, chemarea în judecată a unității administrativ teritoriale în al cărui patrimoniu se află imobilul, reprezentată prin emitentul actului supus cenzurii instanței este în spiritul dispozițiilor mai sus menționate.
Urmează a se admite contestația, a se anula Dispoziția nr. 1721/2003, emisă de către Primăria Mun.
Dându-se eficiență principiului prevalenței restituirii în natură, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1, 7 și 9 din Legea 10/2001, urmează a se dispune restituirea parterului imobilului situat în S,-, cu consecința menținerii contractelor de locațiune, ce se află în derulare, în conformitate cu art. 14 din Legea 10/2001.
Față de faptul că nu s-a făcut dovada încasării de către reclamantă a sumei de 40.675 lei, reprezentând prețul imobilului înstrăinat către stat la plecarea din țară, nu se va dispune asupra restituirii acestei sume.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta, cu domiciliul ales la procurator, domiciliat în S,-, - 18,. E,. 3,. 14, jud. O, împotriva sentinței civile nr. 446 din 30 mai 2006, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. 1264/2005, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA S, cu sediul în S, str. -, nr. 1, jud. O, având ca obiect Legea 10/2001.
Schimbă sentința civilă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de Primăria
Admite contestația formulată de reclamanta .
Anulează dispoziția nr. 1721/2003 a Primăriei S și dispune restituirea în natură a parterului - construcție, situat în S,-, cu menținerea contractelor de închiriere existente.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 martie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red. -
4 ex/12.04.2008
jud. fond
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava
