Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 110/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 110/
Ședința publică din 14 Mai 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de intimata, cu sediul în B,-, sector 2, împotriva sentinței civile nr.13 din data de 15.01.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimat fiind contestatorul, domiciliat în B, sat, nr.21, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: consilier juridic, pentru apelanta-intimata, în baza delegației de la dosar și intimatul-contestator, asistat de avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr.270 din data de 27.03.2008, emisă de Baroul V-cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-au depus, prin intermediul serviciului de registratură, cereri de repunere pe rol a cauzei, atât din partea apelantei-intimate, cât și din partea intimatului-contestator.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Consilier juridic, pentru apelanta-intimată, solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat. Arată că, având în vedere dispozițiile art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Vâlcea în soluționarea cauzei, competent fiind Tribunalul București. De asemenea, prin NR.250/2007 se arată clar cine este unitate deținătoare, în speță decizia contestată fiind emisă de B, nu de Sucursala
Avocat -, pentru intimatul-contestator, solicită respingerea excepției invocate, întrucât competent în soluționarea cauzei este tribunalul d e pe lângă unitatea deținătoare, în cazul de față aceasta fiind Sucursala Râmnicu V, care are personalitate juridică.
Consilier juridic, pentru apelanta-intimată, precizează că sucursala nu are personalitate juridică. Mai mult decât atât, arată că plângerea inițială a fost formulată în contradictoriu cu Pe fondul cauzei, arată că instanța nu a luat în considerare documentele depuse la dosar și nici raportul de expertiză efectuat în cauză, din conținutul cărora rezultă că terenurile care fac obiectul notificării sunt situate în extravilan și nu fac obiectul Legii nr.10/2001.
Avocat -, pentru intimatul-contestator, arată că s-a stabilit cu precizie, de către expertul cauzei, că terenurile sunt situate în intravilan, fiind ocupate de stradă, acostament și parcare și nu au fost formulate obiecțiuni la raportul de expertiză, cu privire la acest aspect. În ceea ce privește numerele celor două decizii, a arătat și în întâmpinare că este vorba de o eroare materială. Solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar decont și chitanțe doveditoare.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 27.02.2007, contestatorul a solicitat anularea deciziilor nr. 22 și nr.24, ambele emise la data de 15.01.2007 de SC SA și obligarea acesteia să-i facă o ofertă de restituire prin echivalent pentru terenul preluat abuziv.
În motivarea contestației susține că prin Decretul fostului Consiliu de Stat nr. 209/26.VI.1984 s-a dispus exproprierea a două terenuri în suprafață totală de 3400 mp (parcela nr. 134 - 3100 mp și parcela nr. 13 - 300 mp) necesare amenajării G Lotrului, iar prin Decretul nr. 304/15.VIII.1983- exproprierea a trei terenuri în suprafață totală de 7300 mp (parcela nr. 96 - 6200 mp, parcela nr. 118 - 700 mp și parcela nr. 143 - 400 mp).
Întreg terenul expropriat este afectat de lacul de acumulare "G Lotrului" și.
A transmis notificări, conform procedurii speciale instituită de Legea nr. 10/2001, cu respectarea formelor legale, iar intimata, prin cele două decizii le-a respins, cu motivarea că terenurile erau în zona extravilană la data exproprierii, iar restituirea lor se poate face doar în condițiile art. 8 alin (1) din Legea nr. 10/2001.
Consideră că cele două decizii sunt nelegale pentru că ele sunt fundamentate doar pe o opinie proprie, dedusă subiectiv și transpusă într-o notă de fundamentare.
Prin întâmpinarea depusă, intimata precizează că petiționarul a avut în proprietate două suprafețe de teren: una în suprafață de 2500 mp pct. "Acasă" și alta în suprafață de 10.000 mp - pct. "", ambele situate în orașul B, sat, expropriată în anul 1983 pentru o cauză de utilitate publică - construirea lacului de acumulare G Lotrului și sunt afectate de aceste lucrări hidroenergetice în totalitate.
Pe de altă parte, mai susține că terenurile se aflau la momentul exproprierii în zonă extravilană și în aceste condiții restituirea prin echivalent se realizează în baza dispozițiilor art. 8 alin (1) din Legea nr. 10/2001, republicat.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.13/15.01.2008, a luat act de renunțarea la judecată a contestatorului împotriva Deciziei nr.22/15.01.2007 emisă de intimata B, a admis în parte contestația și a anulat în parte Decizia nr.24/15.01.2007 emisă de aceeași intimată, obligând-o pe aceasta să facă propuneri de restituire prin echivalent, despăgubiri pentru terenul situat în pct. " ", astfel cum a fost identificat prin expertiza întocmită în cauză, obligând intimata la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru pronunța această sentință, tribunalul reținut, în ceea ce privește Decizia nr.24/15.01.2007, că sunt îndeplinite cerințele art.11 al.3,5 și 6 din Legea nr.10/2001 republicată, referitor la terenul situat în pct. " ", ocupat integral de lacul de acumulare G Lotrului și, pentru care trebuie să se acorde măsuri reperatorii prin echivalent.
Împotriva acestei sentințe formulat apel în termen legal, intimata B invocând excepția necompetenței materiale a Tribunalului Vâlcea de a soluționa în fond cauza, față de prevederile art.26 al.3 din Legea nr.10/2001 coroborat cu dispozițiile nr.250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001.
Pe fondul cauzei, intimata arătat, în esență, că imobilele ce fac obiectul notificărilor sunt situate în extravilanul localității și deci nu fac obiectul Legii nr.10/2001, iar instanța a făcut apreciere greșită probelor administrate în cauză, neținând cont de înscrisurile depuse la dosar și de concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză.
Examinând cu prioritate excepția necompetenței materiale a tribunalului d a soluționa în fond cauza, potrivit art.137 și 158 Cod procedură civilă, Curtea constată că aceasta este fondată potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare.
Potrivit art.26 al.3 din Legea nr.10/2001 republicată, decizia motivată, de respingere notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărei circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității investite cu soluționarea notificării.
Potrivit Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, aprobată prin nr.250/2007, unitatea deținătoare este, fie entitatea cu personalitate juridică care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun ce face obiectul legii, fie entitatea cu personalitate juridică care are înregistrat în patrimoniul său bunul care face obiectul legii.
Or, în cauza de față unitatea deținătoare care are personalitate juridică și care are în patrimoniul său bunul ce face obiectul legii este intimata, care a și emis deciziile contestate în cauza de față, sediul intimatei fiind în
În aceste condiții, instanța competentă să soluționeze cauza în fond este tribunalul în a cărei circumscripție se află sediul unității deținătoare, respectiv Tribunalul Municipiului
Potrivit art.159 pct.3 Cod procedură civilă, necompetența este de ordine publică când pricina este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
În consecință, Curtea, în baza art.297 al.2 rap. la art.158 și 159 Cod procedură civilă va admite apelul de față, va desființa sentința și va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Municipiului B - Secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D CIDE
Admite apelul civil declarat de intimata, cu sediul în B,-, sector 2, împotriva sentinței civile nr.13 din data de 15.01.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimat fiind contestatorul, domiciliat în B, sat, nr.21, județul
Desființează sentința și declină competența de soluționare a cauzei către Tribunalul Municipiului B - Secția civilă.
Definitivă. Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi 14.05.2008, la Curtea de Apel Pitești - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/16.05.2008
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan