Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 111/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 111

Ședința publică de la 2 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu

JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu

GREFIER - - -

La ordine a venit spre pronunțare apelul civil declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr.1818/13.12.2006 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- ( număr format vechi 2602/2006 ).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată.

CURTEA

- deliberând -

Asupra apelului de față reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1818/13.12.2006 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2602/2006 s- respins contestația formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea formulată la Tribunalul Bacău la nr. 2602 din 02.05.2006 reclamanții, și au contestat în contradictoriu cu Primarul Municipiului B dispoziția nr. 586/27.03.2006.

În motivarea cererii reclamanții precizează că prin dispoziția sus menționată s-a admis doar în parte notificarea formulată, în sensul că s-au restituit numai 454 mp teren, restul de 719 mp fiind ocupat de și, conform sentinței civile nr. 8692/2000 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 3715/2000. Principala culpă în imposibilitatea restituirii terenului revine pârâtei care a acceptat ca unor terțe persoane să li se admită acțiunea în uzucapiune.

Acțiunea în uzucapiune a fost formulată în condițiile în care titularii primiseră din partea statului teren atribuit prin Ordinul Prefectului în suprafață de 100 mp, deci se cunoștea foarte bine aspectul că aceștia nu puteau beneficia de suprafață mai mare de teren decât cea atribuită prin Ordinul Prefectului.

La data de 01.01.1990 terenul era liber de construcții, iar hotărârea judecătorească prezentată nu le este opozabilă.

În susținerea cererii s-a depus la dosar copie de pe dispoziția nr. 586/27.03.2006, schița proprietății, sentința civilă nr. 2511/2003 pronunțată de Judecătoria Bacău.

Pârâta a înaintat documentația care a stat la baza emiterii dispoziției contestate.

În cauză a fost efectuată o expertiză topo-cadastru de către expertul Tranc, a fost administrată proba testimonială cu un martor.

La termenul din 13.09.2006 s-a dispus conexarea la prezenta cauză dosarului nr. 3001/2006 al Tribunalului Bacău, existând identitate de părți, obiect și cauză.

Din actele și lucrările dosarului reține următoarele:

Autorii reclamanților au fost proprietarii imobilului situat în B,-, compus din casă formată din 3 camere, baie, bucătărie, holuri, debara, grajd, locuințe de serviciu și teren aferent în suprafață de 1173 mp.

Acest imobil a fost trecut în proprietatea statului prin sentința civilă nr. 250 din 1 martie 1960 pronunțată de Tribunalul Popular al orașului B, în baza Decretului nr. 111/1951, fiind preluat în administrația și folosința prin decizia nr. 290/1 iunie 1962.

Prin sentința civilă nr. 2551/2003 invocată, se constată nulitatea acestei decizii.

Conform procesului verbal încheiat la 25.04.2005, prin hotărârea AGA, a fost restituit imobilul construcții către reclamanți.

Prin dispoziția nr. 586/2703.2006 s-a restituit și suprafața de 454 mp.

Din totalul suprafeței de 1173 mp (- 1133 mp existentă) - restul suprafeței de 679 mp a fost dobândit prin acțiune în constatare uzucapiune de către și ( conform sentinței civile nr. 8692/2000 pronunțată de Judecătoria Bacău ).

Rezultă deci că în prezent Primăria Municipiului nu mai deține nici o suprafață din terenul ce a aparținut autorilor reclamanților, aceștia fiind îndreptățiți la despăgubiri, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Față de cele precizate, văzând și dispozițiile art. 26 alin.3 din Legea nr. 10/2001 republicată, instanța respins contestația ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe au promovat apel contestatorii, și, apel declarat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr-.

A fost criticată soluția primei instanțe sub următoarele aspecte:

- sentința este motivată sumar și neconvingător;

- nu au fost respectate dispozițiile Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, care stabilesc prevalenta retrocedării în natură;

- atât dispoziția de retrocedare imobilului, emisă de primărie, cât și judecata pe fond au fost pronuntate cu mare întârziere;

- uzucapiunea obținută de familia nu este de natură să asigure stabilitatea raporturilor de proprietate cu respectarea legii.

În susținerea apelului a fost administrată proba cu înscrisuri.

La termenul din 19.11.2007 cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 244 pct. 1 Cod pr. civilă, ulterior, la 05.10.2009 fiind repusă pe rol.

Examinând cererea de apel prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor art. 296 și următoarele Cod pr. civilă, Curtea constată caracterul ei nefondat pentru următoarele considerente:

Este adevărat că prima instanță a motivat pe scurt hotărârea, dar ea examinat totuși în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse, sub acest aspect hotărârea pronunțată răspunzând exigențelor art. 6 din CEDO. Atâta timp cât instanța a examinat efectiv mijloacele, argumentele și ofertele de dovezi ale părților, se va respinge susținerea apelanților conform cu care hotărârea primei instanțe ar fi motivată sumar și necorespunzător.

Se mai invocă de către recurenți faptul că atât dispoziția primarului cât și hotărârea primei instanțe ar fi fost pronunțate cu încălcarea principiului celerității.

În ce privește dispoziția nr. 586/2006 a Primarului municipiului B, în primul rând recurenții nu au criticat la prima instanță emiterea acesteia cu întârziere; trecându-se peste acest aspect, nimic nu împiedica părțile să considere lipsa răspunsului ca un refuz al restituirii și să se adreseze în acest sens cu o cerere instanței care să soluționeze pe fond cererea lor.

Referitor la criticile aduse termenului de soluționare a cauzei în fața primei instanțe, sunt incidente dispozițiile art. 295 Cod pr. civilă conform cu care " instanța de apel va verifica .stabilireasituației de fapt și aplicarea legiide către prima instanță", deci critica excede cadrului procesual. Dar, trecând mai departe, Curtea constată că prima instanță a soluționat cauza la al 5-lea termen de judecată, interval în care a administrat și proba cu expertiză, deci hotărârea răspunde sub acest aspect cerințelor CEDO privind judecarea într-un termen rezonabil.

În ce priveste criticile ce vizează modul de soluționare a cererii privind retrocedarea în natură a suprafeței de 719 mp se rețin următoarele:

Autorii apelanților-reclamanți au avut în proprietate o casă și un imobil în suprafață de 1173 mp, care au trecut în proprietatea statului prin sentința civilă nr. 250/01.03.1960 ( fila 30 dosar fond).

Din întreaga suprafață de 1173 mp s-a restituit acestora 454 mp prin decizia contestată 586/2006, rămânând doar o suprafață de 719 mp.

În realitate, la fața locului, expertul a găsit doar 1133 mp, deci s- pus problema situației juridice doar a suprafeței de 679 mp ( 1133-454 mp restituită apelanților ).

Prin sentința civilă nr. 8692/25.10.2000 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 3715/2000 ( fila 161 dosar fond) s-a admis acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului B, s-a constatat că reclamanții au dobândit prin efectul uzucapiunii de 30 de ani dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 598,08 mp teren intravilan în municipiului B, cu vecinii - Gh. și, Gh. Și Întreprinderea de exploatare a pajiștilor, str. -. Sentința a rămas definitivă. În plus, prin Ordinul Prefectului nr. 4/14.01.1994 ( filele 159-160), acestora li s- atribuit în proprietate, în condițiile art. 35 din Legea nr. 18/1991 - o suprafață de 100 mp, ajungând la o suprafață de 698,08 mp ( 598,08+100).

Așadar, această suprafață de 698 mp ( pe teren doar 679 mp cum expertul Tranc constatat - vezi fila 170 dosar fond) nu aparține intimatului Primarul municipiului B, ci unor terți - persoane fizice.

În acest context, reținându-se că o restituire în natură a diferenței de teren nu mai este posibilă, întrucât trebuie respectate drepturile dobândite de terți cu privire la acest imobil, soluția de aplicare a prevederilor Titlului VII din Legea nr. 247/2005 îmbrățișata de intimatul Primarul municipiului B prin decizia contestată apare ca fiind legală și temeinică.

Mai fac recurenții o serie de aprecieri asupra sentinței civile nr. 8692/29.10.2000 a Judecătoriei Bacău, dar instanța le va înlătura, având în vedere efectele procesuale ale hotărârii judecătorești, respectiv acestea constituie din punct de vedere probator, înscris autentic și dezinvestesc instanța de soluționarea cauzei. De altfel, o altă instanță de judecată nu este investită să facă aprecieri asupra a ceea s- hotărât de către o altă instanță în mod definitiv și irevocabil.

Pentru considerentele sus-arătate, în baza dispozițiilor legale menționate, va fi respins ca nefondat apelul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul civil declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr.1818/13.12.2006 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 2602/2006.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 02.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

red.sent.

red.dec. /12.11.

tehnored./7 ex./13.11.

Președinte:Sorina Ciobanu
Judecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 111/2009. Curtea de Apel Bacau