Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 124/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ Nr.124

Ședința publică din 15 mai 2008

PREȘEDINTE: Florin Șuiu

JUDECĂTOR: G -

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta - - împotriva sentinței civile nr.2829/PI/18.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta Primăria T - Comisia pentru Aplicarea Legii nr.10/2001 reprezentată prin Primarul Municipiului T, având ca obiect Legea nr.10/2001.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea reclamantei apelante și consilier juridic în reprezentarea pârâtei intimate.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că prin registratura instanței, la data de 14.05.2008, pârâta intimată a depus întâmpinare.

Instanța procedează la comunicarea întâmpinării cu reprezentanta apelantei.

Reprezentanta intimatei depune copia adresei nr.-/1.11.2007 la care se face referire în întâmpinare.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în susținerea apelului.

Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii; susține că reclamanta este unitatea deținătoare în sensul Legii nr.10/2001 a imobilului în litigiu. Precizează că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate potrivit motivelor expuse pe larg în întâmpinare. Depune delegație de reprezentare.

CURTEA

Deliberând, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Timiș reclamanta - - a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria T - Comisia pentru Aplicarea Legii nr.10/2001, reprezentată prin Primarul Municipiului T, să se constate că reclamanta are calitatea de persoană juridică deținătoare și de persoană juridică obligată să soluționeze notificarea privind imobilul din T-, înscris în CF col. 96 T, nr. top 290, CF ind. 38036, situat în T-; să oblige pârâta, în calitate de persoană notificată prin notificarea nr. 131/13.02.2002 a persoanei îndreptățite să trimită reclamantei spre soluționare notificarea menționată și documentația aferentă, înștiințând persoana îndreptățită despre măsura luată (art.28 alin.(2) din Legea nr.10/2001).

În motivare a invocat că persoana îndreptățită ( ) a notificat Primăria T în sensul restituirii imobilului din T-.

Or, acest imobilul are ca unitate deținătoare în sensul Legii nr.10/2001 pe reclamantă, astfel că ea trebuie să soluționeze notificarea persoanei îndreptățite.

Prin sentința civilă nr.2829/PI/18.12.2007 instanța a respins ca neîntemeiată cererea reclamantei.

Pentru a dispune astfel, față de probele administrate și de dispozițiile legale reținute a fi incidente, instanța a avut în vedere că prin dispoziția nr.655/18.03.2004 Primarul municipiului Tar espins contestația formulată de notificatoarea de restituire în natură a imobilului în speță pe motiv că aceasta nu a făcut dovada calității de persoană îndreptățită.

Împotriva acestei dispoziții s-a formulat contestație care, prin sentința civilă nr.947/2005 a Tribunalului Timișa fost respinsă ca nefondată, de asemenea și cererea de intervenție în interes propriu formulată de către - SRL

Apelul formulat împotriva acestei sentințe de către reclamanta a fost admis prin decizia civilă nr. 171/2006 a Curții de APEL TIMIȘOARA, sentința a fost schimbată în parte în sensul că a fost admisă contestația reclamantei, a fost recunoscută calitatea acesteia de persoană îndreptățită, a fost obligat pârâtul Primarul Municipiului T să soluționeze pe fond notificarea reclamantei și a fost respins apelul formulat de intervenienta în interes propriu, ca neîntemeiat.

Recursurile formulate de Primarul Municipiului T și intervenienta în interes propriu - SRL au fost respinse prin decizia civilă nr. 2389/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Astfel, cum instanța a obligat Primarul Municipiului T să soluționeze pe fond cererea de restituire, aceasta s-a adresat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților în vederea emiterii unui punct de vedere motivat cu privire la afirmata calitate de unitate deținătoare a reclamantei.

Din coroborarea dispozițiilor art.28 alin.1, art.29 alin.3 din Legea nr.10/2001 rezultă că Primăria T, dacă va constata că nu are calitatea de unitate deținătoare (dată fiind situația privatizării - SRL înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001) poate trimite notificarea instituției publice care a efectuat privatizarea.

În consecință, instanța a dispus conform celor mai sus arătate.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând schimbarea ei în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

În motivare a invocat că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererilor formulate, neobservând că Primăria Municipiului T nu are competența de a se pronunța asupra notificării, unitate deținătoare fiind reclamanta, conform evidențelor de carte funciară.

Pe cale de întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea apelului, invocând legalitatea hotărârii primei instanțe și făcând referire la răspunsul dat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Examinând apelul prin prisma criticilor formulate și în baza dispozițiilor art.295 alin.1 Cod procedură civilă, văzând probele administrate și dispozițiile legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:

Prin decizia civilă nr. 2389/15.03.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- au fost respinse recursurile declarate de pârâtul Primarul Municipiului T și de intervenienta - SRL împotriva deciziei civile nr. 171/23.06.2006 a Curții de APEL TIMIȘOARA.

În consecință, fiind recunoscută calitatea de persoană îndreptățită în sensul art.4 alin.3 din Legea nr.10/2001 a reclamantei, la restituirea imobilului înscris în CF nr.96 T, nr.top.290, a fost obligat Primarul Municipiului T la soluționarea în fond a notificării vizând restituirea imobilului formulată de reclamantă (filele 62-66 dosar fond).

Pe de altă parte, imobilul înscris în CF col.96 T, CF ind.38036 T apartamentele 1, 8, 13, 17, se găsește în administrarea operativă a reclamantei (fila 13 dosar fond) căreia i-a fost predat de Primăria Municipiului T (fila 24 dosar fond) și care îl și folosește ca sediu (fila 30 dosar fond) și în al cărei patrimoniu este evidențiat (fila 47 dosar fond).

În consecință, reclamanta este unitatea deținătoare în sensul Legii nr.10/2001 a imobilului sus-menționat.

Această calitate nu a fost contestată de pârâtă. Dimpotrivă, aceasta s-a adresat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților solicitând a i se comunica entitatea competentă în soluționarea notificării (filele 79-80 dosar fond). Se observă, astfel, că pârâta nu doar că nu contestă reclamantei calitatea de persoană deținătoare ci își și afirmă propria lipsă de calitate în acest sens.

Potrivit dispozițiilor art.22 alin.1 din Legea nr.10/2001, republicată, notificarea se adresează unității deținătoare. Se observă, astfel, că legea nu condiționează dovedirea de către persoana ce solicită restituirea a calității de proprietar a unității deținătoare.

În cazul în care unitatea notificată nu deține imobilul - obiect al notificării (situația în cauza de față) - este obligată să direcționeze notificarea la entitatea investită cu soluționarea (art.27 alin.5 din Legea nr.10/2001 republicată, art.27.1 din nr.HG250/2007 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001).

Este adevărat că prin decizia civilă nr. 171/23.05.2006 Curtea de APEL TIMIȘOARAa obligat Primarul Municipiului T să soluționeze pe fond notificarea reclamantei. Din examinarea considerentelor deciziei rezultă, însă, că notificarea vizând imobilul a fost respinsă cu motivarea că petenta nu a făcut dovada de persoană îndreptățită și că nu a completat în acest sens dosarul administrativ (filele 61, 66 dosar fond) fără a se preocupa de aspecte vizând deținătorul imobilului (fila 62 verso dosar fond).

Chiar pârâta recunoaște în cuprinsul corespondenței purtate cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților () că nu poate soluționa în fond notificarea și se arată de acord să o trimită la destinatarul pe care îl va indica. În consecință, pârâta nu poate invoca hotărârea judecătorească sus-menționată pentru a tergiversa soluționarea notificării.

În cauza de față, instanța apreciază că notificarea urmează a fi înaintată reclamantei. Această soluție se impune în primul rând pentru că, dacă faptul privatizării reclamantei ar fi putut fi, teoretic, necunoscut pârâtei, calitatea acesteia de unitate deținătoare este cunoscută de aceasta din urmă inclusiv din conținutul extrasului de carte funciară și cel al procesului-verbal de predare-primire a imobilului (fila 24 dosar fond).

Se observă că persoană îndreptățită a notificat Primăria T în sensul restituirii imobilului la 13.02.2002, iar dispoziția de respingere a fost dată la 18.03.2004 (fila 66 dosar fond); pe de altă parte, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut irevocabil decizia Curții de APEL TIMIȘOARA sus-menționată prin hotărârea dată la 15.03.2007, iar pârâta s-a adresat Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la 19.09.2007 (fila 78 dosar), la peste șase luni de la data pronunțării deciziei sus-menționate.

Or, această atitudine a pârâtei contravine necesității soluționării cu celeritate a cererilor formulate în baza Legii nr.10/2001, principiu edictat prin Normele metodologice de aplicare a legii.

Cum pârâta cunoștea care este unitatea deținătoare a imobilului, era datoare să înainteze acesteia notificarea persoanei îndreptățite.

Reclamanta a invocat că este privatizată, capitalul său fiind integral privat anterior intrării în vigoare a Legii nr.10/2001 și a depus dovezi în acest sens (filele 22, 23, 30-34, 71-76 dosar fond).

Este adevărat că, potrivit dispozițiilor art.29 alin.1, 2 din Legea nr.10/2001, măsurile reparatorii pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate se propun de către instituția publică ce a efectuat privatizarea.

Se observă, însă, că această dispoziție a fost edictată în favoarea unității deținătoare care a fost privatizată conform celor mai sus arătate: dacă această unitate este notificată în sensul restituirii imobilului și nu este de acord cu cererea de restituire în natură, atunci ea nu poate fi obligată în acest sens, ci instituția publică implicată în privatizare va fi cea care va propune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.

Unitatea deținătoare are, însă, posibilitatea de a restitui în natură imobilul ce face obiectul notificării (cu consecințele corespunzătoare asupra patrimoniului său), sau să facă aplicarea dispozițiilor art.29 mai sus arătate și să trimită notificarea instituției implicate în privatizare.

În consecință, pârâta nu poate justifica tergiversarea soluționării notificării persoanei îndreptățite, reclamanta având aptitudinea de a se pronunța asupra acestei notificări.

Pentru aceste considerente, instanța va reține că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă este întemeiată, - - având calitatea de persoană juridică deținătoare obligată să soluționeze notificarea vizând imobilul în litigiu, pârâta fiind ținută să trimită reclamantei notificarea și documentația aferentă, înștiințând persoana îndreptățită despre măsura luată.

În consecință, în baza dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, instanța va admite apelul declarat de reclamanta - - împotriva sentinței civile nr.2829/PI din 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, va schimba în tot sentința în sensul că va admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Primăria T - Comisia pentru Aplicarea Legii nr.10/2001 reprezentată prin Primarul Municipiului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanta - -, cu sediul în T,-, împotriva sentinței civile nr.2829/PI din 18.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

Schimbă în tot sentința în sensul că admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta Primăria T - Comisia pentru Aplicarea Legii nr.10/2001 reprezentată prin Primarul Municipiului T, cu sediul în T, Bd.- nr.1.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - G - - -

Red./22.05.2008

Tehnored. /4 ex./27.05.2008

Prima instanță: C

Președinte:Florin Șuiu
Judecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 124/2008. Curtea de Apel Timisoara