Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 143/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 143/A/2009
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carla Maria Cojocaru
JUDECĂTOR 2: Anca Neamțiu președinte secție
Grefier -
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de intimatul Primarul municipiului Sibiu împotriva sentinței civile nr. 639/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Întrucât d-nul judecător, unul din titularii completului apel, și-a încetat activitatea prin pensionare, completul de judecată a fost constituit prin includerea judecătorului aflat în lista de permanență, în persoana doamnei judecător - -.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este scutit de la plata taxei judiciare și s-au depus note din partea intimatului contestator prin mandatar cu procură - fax, e-mail și original. Se mai arată că apelantul intimat solicită judecarea în lipsă.
Instanța, față de actele dosarului și nemaifiind cereri formulate, închide faza probatorie, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin contestația înregistrată la Tribunalul Sibiu secția civilă contestatorul a solicitat în contradictoriu cu intimatul Primarul municipiului Sibiu:
- anularea în parte a dispoziției nr. 1349/20.06.2005 emisă de intimat;
- obligarea intimatului să emită dispoziție de restituire în natură a celor 8 apartamente înstrăinate chiriașilor după 14.02.2001 și menținerea propunerii de acordare de despăgubiri pentru apartamentul înstrăinat înainte de 14.02.2001.
-//-
În motivarea contestației, se arată că imobilul în litigiu este situat în Sibiu,- și are 9 apartamente din care 8 au fost vândute de Statul român după 14.02.2001 când a intrat în vigoare Legea 10/2001 care interzicea sub sancțiunea nulității absolute orice înstrăinare.
Contestația a fost precizată în sensul că s-a solicitat restituirea în natură numai pentru apartamentele rămase în proprietatea statului.
În drept s-au invocat prev. art. 24 din Legea 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 639/20.07.2009 Tribunalul Sibiu - secția civilă a admis contestația formulată și precizată de contestatorul și în consecință a anulat în parte Dispoziția nr. 1349/20.06.2005 emisă de intimat și l-a obligat să emită o nouă dispoziție prin care să se dispună restituirea în natură către contestator a următoarelor imobile:
- apartamentul situat în Sibiu- înscris în CF 955 sub Sibiu, nr. top 1213/3, 1214/3 compus din 2 camere, dependințe și cotă indiviză de 8,89% din părți indivize;
- apartamentul situat în Sibiu- înscris în CF 955 Sibiu, sub, nr. top 1312, 1314 situat la parter și compus din două camere, o bucătărie, două holuri, baie, și pivniță;
- apartamentul situat în Sibiu- înscris în CF 955 Sibiu sub, nr. top 1213, 1214, compus din o cameră, bucătărie, baie și magazie și
- spațiul cu destinație depozit situat în Sibiu- înscris în CF 955 Sibiu, nr. top 1213, 1214 sub, compus din șase încăperi și două magazii.
A fost obligat intimatul să formuleze propunere de acordare de despăgubiri pentru partea nerestituită în natură din cota de din imobilul situat în Sibiu- înscris în CF 955 nr. top 1213, 1214 construcții și teren în favoarea persoanei îndreptățite și să înainteze dosarul Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor.
A fost obligat intimatul să plătească 2750 lei cheltuieli de judecată către contestator.
În considerentele sentinței, s-a reținut că acest dosar a fost suspendat până la soluționarea irevocabilă a celor 8 acțiuni formulate de contestator prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare cumpărare încheiate de stat cu foștii chiriași pentru apartamentele din litigiu. Dintre acestea au fost respinse irevocabil 6 acțiuni; prin decizia civilă 524/2007 Curtea de APEL ALBA IULIAa constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare pentru apartamentul înscris în CF 955 Sibiu nr. top 1213, 1214 reînscris în CF 45823 Sibiu nr. top 1213/3, 1214/3.
În cauză a fost efectuată o expertiză tehnică care a concluzionat că imobilul în litigiu este situat în Sibiu,- cu acces și din-, este înscris în CF 955 Sibiu nr. top 1213 și 1214, fiind alcătuit din construcții și teren de 720 mp. Dintre cele 12 apartamente, 10 au fost vândute chiriașilor iar 2 și spațiul cu destinație depozit au rămas în proprietatea Statului român și administrarea SC Sibiu.
-//-
Așa cum s-a reținut, dintre cele 10 apartamente vândute, pentru unul s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare.
Instanța a reținut că față de situația imobilului contestația este întemeiată, contestatorul are calitatea de persoană îndreptățită - iar forma și depunerea notificării în termen au fost soluționate în cadrul unui alt litigiu (sentința civilă 118/2003 a Tribunalului Sibiu ). Față de disp. art. 1 și 7 din Legea 10/2001 și situația concretă a imobilului, tribunalul a apreciat că se justifică restituirea în natură a apartamentelor rămase sau readuse în proprietatea statului și să fie formulată de propunere de acordare a despăgubirilor pentru partea nerestituită din cota de din imobil. Din despăgubirile calculate la valoarea de circulație a cotei de din imobil urmează a fi scăzută valoarea apartamentelor restituite integral. Acesta despăgubiri se vor stabili și acorda de Comisia centrală la valoarea de piață.
Cheltuielile de judecată acordate reprezintă onorariu de expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Primarul municipiului Sibiu solicitând schimbarea în parte a sentinței în sensul obligării Primarului la emiterea dispoziției de restituire în natură doar pentru cota de din cele două apartamente și un spațiu cu altă destinație aflate în proprietatea Statului român situate în Sibiu,-.
În expunerea motivelor de apel intimatul susține că din cuprinsul certificatului de moștenitor eliberat de Judecătoria la 14.06.1974 rezultă că are calitatea de moștenitor al fostului proprietar tabular, tatăl său, în cotă de părți. Prin contestația formulată împotriva Dispoziției nr. 1349/2005 emisă de intimatul apelant contestatorul arată expres că îi revine cota de din întregul imobil. Chiar și instanța prin sentința atacată a reținut faptul că în faza administrativă contestatorul a făcut dovada calității de moștenitor doar pentru cota de .
Cu toate acestea instanța a acordat despăgubiri pentru cota de din imobil și a obligat la restituirea în natură a cotei de 1/1 din cele două apartamente și un spațiu cu altă destinație.
Se mai susține că nu sunt aplicabile prevederile art. 4 alin 4 din Legea 10/2001 republicată referitoare la dreptul de acrescământ, întrucât pentru cealaltă cotă de din imobil a formulat notificare în temeiul Legii 10/2001 sora contestatorului în calitate de moștenitoare a tatălui lor.
În drept s-a invocat art. 299 și urm. Cod pr. civ., art. 21 alin 4 teza finală, art. 4 alin 2 și 4 din Legea 10/2001 republicată.
Intimatul reclamant a depus întâmpinare în care se solicită menținerea sentinței civile atacate și sunt criticate susținerile apelantului referitoare la acordarea cotei de din apartamentele restituite în natură, care ar fi lipsite de logică.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, din oficiu și prin prisma motivelor de apel, Curtea reține următoarele:
Așa cum legal și temeinic a reținut instanța de fond, contestatorului îi revine din imobilul în litigiu cota de părți, după cum a solicitat și a dovedit cu certificatul de moștenitor.
-//-
(continuarea deciziei civile 143/A/2009 dată în dosar -)
Raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză a constatat că imobilul în litigiu este compus din 12 apartamente și un spațiu cu altă destinație, astfel că restituirea în natură a unei părți din imobil (trei apartamente și un spațiu cu altă destinație) se încadrează în această cotă de care se cuvine contestatorului.
Așadar, potrivit cererii și actelor depuse de contestator, acestuia i se cuvine cota de din imobilul în litigiu, care este format din 12 apartamente și un spațiu cu altă destinație.
Instanța de fond a dispus, potrivit art. 1 și 7 din Legea 10/2001, restituirea în favoarea contestatorului a unei jumătăți din imobil, în două modalități: în natură - 2 apartamente și spațiu depozit și sub forma de despăgubiri pentru diferență, respectiv până la acoperirea cotei de părți din imobil. Altfel spus, restituirea cotei cuvenite contestatorului de părți, s-a făcut în două forme: în natură și despăgubiri.
Cota de 1/1 părți menționată în dispozitivul hotărârii judecătorești atacate, se referă la apartamentele restituite în natură, și nu la restituirea integrală a imobilul preluat de stat.
Concluzionând, motivele de apel invocate de intimat sunt rezultatul unei lecturi superficiale a dispozitivului sentinței pronunțate de tribunal, și vor fi respinse ca nefondate.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, Curtea va respinge ca nefondat apelul intimatului, în temeiul art. 296 cod procedură civilă, menținând sentința atacată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge apelul declarat de intimatul Primarul municipiului Sibiu împotriva sentinței civile 639/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.
Tehn. 4 ex/11.11.2009
-
Președinte:Carla Maria CojocaruJudecători:Carla Maria Cojocaru, Anca Neamțiu
