Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 15/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5388/2006)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 15
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
Grefier - -
La ordine fiind judecarea apelului civil declarat de apelanta împotriva sentinței civile nr.935 din 12.04.2006 pronunțată de Tribunalul Iași, în contradictoriu cu intimații PRIMARUL MUNICIPILUI și MUNICIPIUL I, având ca obiect legea 10/2001;
La apelul nominal din ședința publică se prezintă avocat pentru apelanta, lipsă intimații - intimații MUNICIPIUL și PRIMARUL MUNICIPILUI I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina - în stadiul procesual al apelului - se află la al șaselea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, s-a acordat termen pentru eventuale obiecțiuni la raportul de expertiză.
Avocat, pentru apelanta, depun e la dosar chitanța de consemnare a sumei de 1166 lei noi reprezentând diferență onorariu expert. Precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Apelul fiind în stare de judecată, s-a dat cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru apelanta, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL;
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr.935 din 12.04.2006 a Tribunalului Iașis -a respins acțiunea formulată de reclamanta prin mandatar, în contradictoriu cu pârâții Municipiul I și Primarul Municipiului
Pentru a hotărî astfel, se rețin următoarele:
Reclamanta prin notificarea nr.695 N/9.08.2001 a solicitat restituirea imobilului construcție și teren în suprafață de 2700. din I, B-dul. - nr.87, în natură sau prin echivalent bănesc.
Legea 10/2001 impune o singură condiție pentru a putea fi considerată persoană îndreptățită și anume ca solicitantul - persoană fizică - să facă dovada că el sau autorul său la data preluării imobilului erau titularii dreptului de proprietate.
În speță reclamanta a depus la dosarul aferent notificării Primarului acte prin care face dovada că are calitatea de persoană îndreptățită conform dispozițiilor art.3 alin.1 lit. a și art.4 alin.2 din Legea 10/2001. Ea a făcut dovada acestei calități prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1406/25.12.1954 și certificatul de moștenitor nr.89/27.06.2003.
Prin dispoziția contestată s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 500,05. Ulterior, după măsurători exacte s-a constatat că terenul liber (care poate fi restituit în natură) este de 335,63. În plus, instanța nu-i poate înrăutăți situația reclamantei în prezenta contestație.
Pentru diferența imposibil de restituit în natură s-a dispus restituirea prin echivalent în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de către stat - Legea 247/2005.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de a obliga Primarul Municipiului I să-i atribuie în compensare un teren echivalent ca valoare sau alte bunuri sau servicii, unitatea deținătoare are posibilitatea de a face acest lucru dar nu poate fi obligată la aceasta. În plus, nu s-a făcut dovada că deține astfel de teren, bunuri sau servicii care ar putea fi oferite în schimbul imobilului imposibil de restituit în natură.
Cu privire la solicitarea reclamantei de acordarea măsurilor reparatorii sub forma despăgubirilor bănești, această măsură este exclusă în condițiile noii Legi 247/2005 care a modificat Legea 10/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta pentru următoarele motive:
- în mod nelegal instanța de fond a reținut că reclamanta prin contestația formulată tinde la înrăutățirea situației sale.
Probele administrate în cauză atestă cu certitudine că a operat o punere în posesie a reclamantei doar cu privire la suprafața de 313. identificată în parcela nr.(1) (1636/1), aceasta fiind suprafața reală de teren liberă de construcții cu care nu a putut fi pusă în posesie întrucât diferența de teren este identificată în parcela cadastrală 1(1639) ce este ocupată de o persoană juridică.
Reclamanta se află în imposibilitate de a intra în posesia suprafeței de teren retrocedate, însăși Primarul municipiului I recunoscând această situație.
Hotărârea este nelegală deoarece instanța de fond nu a dat eficiență dispozițiilor art.26 al.1 din Legea 10/2001, concluzionând greșit că unitatea deținătoare nu poate fi obligată să ofere în compensare.
Prin lege se instituie obligația unității deținătoare de a oferi bunuri sau servicii în compensare.
Atât timp cât unitatea deținătoare nu a făcut dovada că nu poate oferi aceste bunuri sau servicii în compensare, soluția instanței este nelegală.
În apel s-a administrat proba cu expertiză și proba cu înscrisuri.
Apelul este nefondat.
Astfel prin dispoziția contestată Primarul municipiului I i-a restituit în natură reclamantei suprafața de 500.
Împrejurarea că reclamanta nu poate intra în posesia acestei suprafețe de teren nu este de natură a desființa dispoziția Primarului municipiului I pentru că așa cum a reținut instanța de fond, s-ar crea reclamantei o situație mai grea.
Reclamanta are deschisă calea unei acțiuni în justiție în situația în care, după punerea în posesie terțe persoane i-ar ocupa terenul.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de a fi obligat Primarul municipiului I de a-i oferi teren în compensare pentru suprafața de teren nerestituită în natură, aceasta în mod corect nu a fost primită de instanță.
Prin expertiza efectuată în apel s-a concluzionat că pe teritoriul municipiului I s-ar afla suprafețe de teren libere, ce ar putea fi date în compensare reclamantei.
Raportul de expertiză întocmit nu este de natură a face aplicarea art.26 din Legea 10/2001.
Potrivit art.26 din Legea 10/2001 unitatea deținătoare are obligația pentru imobilele imposibil de restituit în natură să ofere în compensare bunuri sau servicii, sau să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale.
Legiuitorul lasă la latitudinea entității deținătoare măsurile reparatorii prin echivalent ce pot fi propuse persoanei îndreptățite, care a propus reclamantei măsuri reparatorii prin echivalent potrivit Titlului VII din Legea 247/2005.
Așa fiind dispozițiile art.26 din Legea 10/2001 au fost respectate prin emiterea dispoziției, motiv pentru care criticile sub acest aspect nu sunt îndreptățite.
Soluția instanței de fond fiind corectă, criticile formulate sunt nefondate, iar apelul urmează a fi respins.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr.935 din 12.04.2006 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
18.II.2009.-
2 ex.-
Președinte:Elena GheorghiuJudecători:Elena Gheorghiu, Georgeta Pavelescu
