Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 163/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 163/
Ședința publică din 12 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache judecător
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de contestatorii G, și, domiciliați în Pitești, str.-, -4,.A,.15, județul A, împotriva sentinței civile nr.33 din 12 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică ,a răspuns apelanta-contestatoare G asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale fără nr.depusă la dosar la fila 18, lipsă fiind apelantele-contestatoare, și intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice A, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Primarul mun.Pitești și Municipiul Pitești.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorul apelantei-contestatoare arată că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării depusă la dosar de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul apelantei-contestatoare G solicită admiterea apelului așa cum a fost motivat în scris și schimbarea sentinței de fond în sensul admiterii plângerii așa cum a fost formulată și restituirea în natură a suprafeței de teren pe un alt amplasament, cu cheltuieli de judecată. Se arată că Tribunalul Argeș nu a respectat dispozițiile deciziei de casare și nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român și nici cu privire la terenul în suprafață de 61,50 mp. Precizează că la data exproprierii nu au fost avute în vedere îmbunătățirile făcute de contestatori la imobilul casă, astfel că sumele de bani primite la acea dată nu reprezintă valoarea reală a imobilului.
CURTEA:
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 12 decembrie 2005, pe rolul Tribunalului Argeș, contestatoarele G, și au solicitat, în contradictoriu cu Municipiul Pitești și Primarul Municipiului Pitești, să se pronunțe o hotărâre prin care să se desființeze dispoziția nr. 3646/29.11.2005, pentru greșita respingere a cererii de restituire în natură a terenului în suprafață de 61,50. precum și aceea de plată a despăgubirilor bănești pentru imobilul casă ce a fost demolat.
La termenul de judecată din data de 23 noiembrie 2006, contestatoarele au formulat cerere de chemare în judecată a Statului Român prin Ministerul Finanțelor, acesta din urmă invocând în cauză excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr.140 din 3 mai 2007 fost admisă cererea contestatoarelor și anulată dispoziția nr. 3646/29.11.2005, în sensul că au fost obligați pârâții la plata sumei de 24.494 Euro cu titlu de despăgubiri.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de fond a reținut că terenul trecut în proprietatea statului este afectat de amenajări de utilitate publică, iar construcția situată pe acesta a fost demolată, astfel că singura modalitate de restituire este aceea de plată în echivalent.
Împotriva sentinței au formulat apel intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Municipiul Pitești și Primarul Municipiului Pitești, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr.349/08.10.2007, Curtea de APEL PITEȘTIa admis apelurile intimaților, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de APEL PITEȘTIa reținut că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată în apărarea sa de intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Or, nelămurind aspectul privitor la calitatea procesual pasivă a Statului Român, tribunalul nu a soluționat în fond cauza, întrucât nu a argumentat soluția de admitere a acțiunii și față de acest intimat atunci când a anulat dispoziția Primarului Municipiului Pitești și a obligat în solidar intimații la plata despăgubirilor bănești.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. 3423/109/08.12.2007.
Analizând cu prioritate, potrivit dispozițiilor art.137 proc.civ. excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, invocată prin întâmpinare de către intimat, instanța a constatat că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.28 alin.3 din Legea nr.10/2001, republicată, calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice poate fi atrasă doar în situația în care unitatea deținătoare nu a fost identificată, ceea ce nu este cazul în speța de față, întrucât contestatorii au notificat, potrivit legii, Primăria Municipiului Pitești, iar prin dispoziția nr.3646/29.11.2005 le-a fost soluționată notificarea.
Împotriva acestei dispoziții, persoanele îndreptățite au deschisă calea contestației, în condițiile art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, republicată, calitatea procesuală pasivă aparținând numai entității investite cu soluționarea notificării.
Prin sentința civilă nr.33 din 12 februarie 2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă a espins acțiunea formulată de contestatoare împotriva dispoziției nr.3646/29.11.2005.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 3646/29.11.2006 a fost respinsă notificarea prin care contestatorii au solicitat restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 61,50. situat în Pitești,- bis și acordarea de despăgubiri bănești pentru întreg imobil-teren și construcție - situat în aceeași locație.
S-a reținut că terenul este afectat de amenajări de utilitate publică, respectiv Parcul Central al Municipiului Pitești, iar în ceea ce privește acordarea de despăgubiri bănești, fiind vorba de expropriere, această măsură reparatorie excede prevederilor legale.
S-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent constând în titluri de despăgubire pentru imobilul teren în suprafață de 61,50. și pentru construcțiile, în prezent, demolate în suprafață de 66,52.
Contestatorii au calitatea de persoane îndreptățite la reconstituire, în sensul cerut de dispozițiile art.3 din Legea nr.10/2001, contestatoarea G în calitate de coproprietar al imobilului în litigiu, iar contestatoarele și în calitate de descendente de gradul I, fiind moștenitoarele defunctului G, coproprietar al imobilului.
Contestatoarele au făcut dovada dreptului de proprietate cu contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.4684/13.09.1971, la notariatul de Stat Județean A și cu certificatul de rol fiscal înregistrat sub nr. 26078/18.03.1998.
Prin decretul nr. 120/1978(42), contestatoarea G și G (autorul contestatoarelor și ) au fost expropriați cu teren în suprafață de 62. și construcții corp A, în suprafață de 29,92. și corp B în suprafață de 36,60. cu plata despăgubirilor bănești în sumă de 18.564 lei.
În prezent construcțiile sunt demolate, iar terenul în suprafață de 61,65. așa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic judiciar (68-69), este situat în zona parcului central din Municipiul Pitești fiind afectat de amenajări de utilitate publică, respectiv parcare, trotuar, alee de acces pietonală și spațiu.
Deci terenul în suprafață de 61,65. solicitat a fi restituit în natură, nu poate fi considerat "liber" în sensul Legii nr. 10/2001.
În conformitate cu dispozițiile art.11 alin.3 din Legea nr.10/2001, republicată, terenurile afectate de amenajări de utilitate publică, nu pot fi restituite în natură, acordându-se măsuri reparatorii în echivalent.
Cererea de acordare a despăgubirilor bănești pentru imobilul-teren și construcție este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Dispoziția nr. 3646/29.11.2005 a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005.
Legea specială reparatorie, în forma republicată și modificată, reglementează doar două categorii de măsuri reparatorii în echivalent: compensarea cu alte bunuri sau servicii și respectiv, despăgubiri acordate în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005 și a Normelor metodologice de aplicare a titlului VII, aprobate prin HG nr.1095/2005.
Legea nouă se aplică imediat situațiilor obiective care iau naștere sub imperiul ei. Dreptul subiectiv reclamat își are fundamentul direct și imediat în preluarea abuzivă a imobilului, pentru care s-au solicitat măsuri reparatorii în echivalent, adică într-un raport juridic trecut. Efectele viitoare ale acestui raport sunt imperativ stabilite de legea nouă - Legea nr.247/2005, existentă la momentul emiterii dispoziției de restituire, de imediată aplicare.
Întrucât în planul dreptului intertemporal, dispozițiile cuprinse în legea în vigoare la data soluționării notificării, de imediată aplicare din momentul intrării lor în vigoare, sunt imperative, iar, după intensitatea și puterea lor, obligatorii, rezultă că legea veche rămâne fără aplicare.
Pentru considerentele mai sus arătate, tribunalul în baza art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001 a respins contestația ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței instanței de fond, în termen legal, au declarat apel contestatorii G, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive, în esență:
- instanța nu a respectat îndrumările deciziei de casare nr.249/A/2007 a Curții de APEL PITEȘTI, privind excepția lipsei calității procesuale pasive a statului, în sensul că nu s-a pronunțat în acest sens;
- pe de altă parte, instanța s-a pronunțat pe excepție și nu a intrat în cercetarea fondului, deoarece a precizat că legea veche rămâne fără aplicare și că se aplică Legea nr.247/2005, însă, deși Tribunalul Argeș este competent material să judece acțiunea în baza disp.art.26 din Legea nr.10/2001, se presupune de către apelanții contestatori că trebuia urmată procedura specială din Legea nr.247/2005, sens în care competentă material era Judecătoria Pitești;
- motivul pentru care s-a respins acțiunea a fost acela că instanța a abrogat dispozițiile Legii nr.10/2001, deși apelanții erau persoane îndreptățite în sensul acestei legi, au făcut dovada dreptului de proprietate, situație în care instanța trebuia să dispună restituirea în natură a terenului de 61,50 sau pe un alt amplasament;
- deși din concluziile raportului de expertiză tehnică au fost stabilite despăgubirile bănești la valoarea actuală de piață, instanța a refuzat acordarea acestora și, de asemenea, nu s-au avut în vedere nici îmbunătățirile făcute de apelanții-contestatori la data exproprierii și se consideră de către apelanți că instanța era singura abilitată legal să acorde aceste despăgubiri.
Examinând actele și lucrările dosarului și sentința apelantă prin prisma motivelor de apel invocate de apelanții contestatori, curtea va constata că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, în ceea ce privește prima critică, aceasta este nefondată și nu se poate susține că nu au fost respectate dispozițiile art.315 Cod pr.civilă, raportat la decizia de casare nr.349/A/2007 a Curții de APEL PITEȘTI, atâta vreme cât instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român - prin Ministerul Finanțelor, situație care rezultă fără echivoc din considerentele sentinței apelante. În plus, apelanții-contestatori nici au interes să invoce această critică.
Referitor la cea de-a doua critică și aceasta este nefondată și în mod legal instanța de fond a constatat, față de data emiterii deciziei, respectiv 29.11.2005, că se aplică Legea nr.247/2005, iar această situație nu înseamnă că pronunțarea s-a făcut pe excepție, cum în mod eronat se susține de către apelanți.
De asemenea, solicitând prin contestație restituirea terenului în natură, este evident că Tribunalul Argeș era competent material să se pronunțe și nu Judecătoria Pitești, chiar dacă s-a constatat incidența Legea nr.247/2005.
Așa cum s-a precizat mai sus, cum decizia contestată a fost emisă de către intimat după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, această decizie urmează o competență specială de soluționare, sens în care instanțele de drept comun nu mai pot acorda aceste măsuri reparatorii.
Cele precizate sunt confirmate și prin decizia în interesul Legii nr.52 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 4 iunie 2007, obligatorie pentru instanțe în baza dispozițiilor art.329 alin.3 Cod pr.civilă, potrivit cu care numai deciziile emise anterior intrării în vigoare a Legii nr.247/2005 pot fi supuse controlului judecătoresc de către instanțe și se pot acorda despăgubiri în cuantumul prevăzut de lege.
Nici a treia critică nu este fondată și anume aceea prin care se pretinde că instanța trebuia să dispună restituirea în natură a terenului de 61,50 sau atribuirea unui alt teren echivalent, întrucât așa cum a rezultat în mod clar din concluziile raportului de expertiză efectuat la instanța de fond (fila 69 dosar), terenul respectiv nu poate fi restituit în natură, deoarece este afectat de amenajări de utilitate publică, respectiv de parcul central al municipiului Pitești, care face parte din domeniul public.
Cererea de a se atribui respectiva suprafață de teren în echivalent, respectiv pe un alt amplasament, nu a fost formulată de către apelanții-contestatori în fața instanței de fond, situație față de care, raportat la disp.art.294 alin.1 Cod pr.civilă, este o cerere nouă inadmisibilă în apel.
În fine, nefondată este și ultima critică și anume, aceea prin care se susține de către apelanții-contestatori că instanța de fond era cea abilitată legal să acorde despăgubiri civile la valoarea de piață, despăgubiri care au fost stabilite în raportul de expertiză efectuat la prima instanță.
Așa cum rezultă din criticile anterioare, apelanții-contestatori sunt în eroare, căci instanța de judecată nu contestă dreptul acestora privind acordarea de măsuri reparatorii stabilite de lege, însă urmează ca aceștia să parcurgă procedura specială.
Astfel, stabilirea cuantumului despăgubirilor în echivalent, după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, se face după parcurgerea procedurii reglementate de Titlul VII din acest act normativ, iar după întocmirea raportului de evaluare, Comisia Centrală va proceda la emiterea deciziei ce reprezintă titlul de despăgubire care poate fi atacat în justiție ulterior de către apelanții-contestatori, în condițiile în care sunt nemulțumiți de acest cuantum potrivit Legii nr.554/2004, în contradictoriu cu statul.
Față de cele arătate mai sus, curtea, în baza art.296 Cod pr.civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții-contestatori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de contestatorii G, și, domiciliați în Pitești, str.-, -4,.A,.15, județul A, împotriva sentinței civile nr.33 din 12 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații: STATUL ROMÂN - prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A cu sediul în Pitești,-, județul A, STATUL R - prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B, sector 5,-, PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI, județul A și MUNICIPIUL PITEȘTI, județul
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - ecția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
17.09.2008
Red.
EM/9 ex.
Jud.fond.
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei
