Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 267/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 267/
Ședința publică din 12 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache judecător
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul-reclamant GH și de intervenienta C, ambii domiciliați în comuna, sat, județul V, împotriva deciziei civile nr.829/R din 19 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns procurator pentru intimata-reclamantă. în baza procurii generale autentificată sub nr.237/31.01.2005 de Biroul Notarului Public -a, lipsă fiind recurenții -., intimații-pârâți Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar, și intimații-intervenienți și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-a depus întâmpinare din partea intimatei-reclamante.
Curtea pune în discuție excepțiile privind netimbrarea și inadmisibilitatea recursului de față.
Procuratorul intimatei-reclamante depune la dosar procură generală și solicită admiterea excepțiilor. În principal, solicită anularea recursului ca netimbrat iar în subsidiar, în situația în care recurenții vor timbra, solicită respingerea recursului ca inadmisibil, pentru motivele arătate în întâmpinarea depusă la dosar.
După acordarea cuvântului asupra recursului și până la deliberare, s-a prezentat recurentul-pârât-reclamant -, care depune la dosar chitanța de plată a taxei judiciare de timbru, în sumă de 4 lei și timbru judiciar, în valoare de 0,15 lei.
CURTEA:
Constată că, la data de 20.04.2006, s-a înregistrat la ribunalul Vâlcea, sub nr- (nr. vechi 1693/2006), acțiunea formulată de reclamantul -., împotriva pârâtei pentru a se dispune stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, obligarea pârâtei să-i respecte dreptul de proprietate pentru suprafața de 148,79. să demoleze o bucătărie de vară, un pătul, să mute fântâna, să ridice materialele de construcție și betonul turnat, în caz contrar, să fie autorizat să efectueze lucrările pe cheltuiala pârâtei, să fie obligată pârâta să le permită să construiască un gard pe linia de hotar.
În motivare reclamantul -. arată că este proprietarul terenului curți-construcții, situat în satul, conform titlului de proprietate nr.256/50687 din 20.02.1996, titlu anulat parțial pentru suprafața de 65. prin sentința civilă nr.2346 din 9 iulie 2002, că pârâta s-a opus ca reclamantul să construiască un gard între cele două proprietăți.
La data de 1.03.2007 s-a înregistrat sub nr- trimiterea spre rejudecare a dosarului înregistrat inițial sub nr. 35/2006, în care reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul. pentru a se stabili linia de hotar dintre proprietățile părților, a fi obligat pârâtul să-i respecte dreptul de proprietate pentru un teren de 65. să demoleze gardul de la stradă și gardurile dintre cele 2 gospodării și să-i permită construirea unui gard pe linia de hotar stabilită de instanță.
În motivare, reclamanta arată că proprietatea sa se învecinează cu cea a pârâtului și că aceasta îi ocupă suprafața de 65.
La dosar s-a administrat proba cu acte și expertize tehnice, la 12, pârâtul. a depus cerere reconvențională solicitând citarea în instanță, în calitate de pârâți și a numiților, cerere completată la 19 solicitându-se autorizarea sa de a construi un gard despărțitor, desființarea bucătăriei de vară a reclamantei-pârâte, mutarea fântânii acesteia, desființarea unui pătul de către pârâtul-reclamant pe cheltuiala părții adverse.
La 77 s-a depus o cerere de intervenție în nume propriu și în interesul pârâtului. de către intervenienta, aceasta invocând aceleași drepturi ca și pârâtul., soțul său cu privire la terenul în litigiu.
Prin sentința civilă nr.1311/2006 pronunțată de Judecătoria Drăgășania fost respinsă acțiunea reclamantei, cererea reconvențională a pârâtului . și cererea de intervenție a intervenientei, iar prin decizia civilă nr.136/R pronunțată de Tribunalul Vâlcea la 30.01.2007 s-au admis recursurile părților, s-a casat în totalitate sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond, cu motivarea că instanța de fond era datoare să se pronunțe asupra cererii de grănițuire a se va ordona o nouă expertiză efectuată de un inginer topometrist care să aibă în vedere actele de proprietate ale părților și schița întocmită de expert în dos. Nr.3694/2002 al Tribunalului Vâlcea (32 dosar).
Prin încheierea de ședință din 26.09.2007 s-a dispus conexarea dosarului - la dos. Nr- și efectuarea unei noi expertize de către un expert în specialitatea topografie, având ca obiective: identificarea terenului în litigiu, delimitarea proprietăților părților, stabilirea liniei de hotar, stabilirea situației gardurilor existente și anume dacă gardurile ridicate de una dintre părți se află pe proprietatea celeilalte și stabilirea situației cu privire la ocuparea de către una dintre părți a terenului celeilalte părți.
Din întreg materialul probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt;
Reclamantului - pârât. i- fost constituit dreptul de proprietate și eliberat titlul de proprietate pentru terenul în suprafață de 878. din care suprafața de 355. categoria curți - construcții și 523. categoria arabil, cu vecinii: N-, S-, E-Dr. național, V-, acesta învecinându-se în partea de nord cu terenul pârâtei-reclamante, ce deține un proces-verbal de punere în posesie emis în anul 1992 pentru suprafața de 1090.cu vecinii. N - uliță acces, S-, E-Dr. național, V-.
Prin sentința civilă nr. 2346 pronunțată de Judecătoria Drăgășani la 9 iulie 2002, reclamantului -. i s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.256/50687, emis la 20 februarie 1996 pentru suprafața de 65 mp, sentința rămânând irevocabilă.
În urma măsurătorilor efectuate de expertul topometrist (expertiză fila 307) a rezultat că amândouă părțile dețin în realitate suprafețe mai mici decât cele pentru care li s-a constituit și reconstituit dreptul de proprietate prin actele menționate mai sus.
Astfel, suprafața deținută de reclamant este de 658,68. iar suprafața deținută de pârâtă este de 1051,44.
Având în vedere situația de fapt prezentată mai sus precum și prevederile art. 480 și 584 Cod civil, instanța de fond a apreciat că acțiunile ambelor părți sunt întemeiate parțial și în ce privește cererea privind grănițuirea, acțiunea reclamantei este întemeiată în parte și pentru capătul de cerere privind revendicarea pentru o suprafață de 13,46 mp și pentru cererea de demolare a gardului pârâtului amplasat pe terenul său.
A mai reținut instanța de fond că din probele dosarului nu rezultă că reclamanta ocupă din terenul proprietatea pârâtului și nici că ar avea amplasate construcții pe terenul acestuia, motiv pentru care, a constatat că se impune respingerea cererilor reconvenționale 12 și 19 și cererea de intervenție 77.
Prin Sentința civilă nr.3505 din 21 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Drăgășani, în dosarul -, s-a admis în parte acțiunea ( 1) formulată de reclamanta, împotriva pârâtului -., în dosarul nr.-.
S-a admis în parte acțiunea ( 1) formulată de reclamantul -., împotriva pârâtei, în dosarul nr-.
A fost respinsă cererea reconvențională (12), formulată de pârâtul -. așa cum a fost completată prin cererea de la 19 dosar și cererea de intervenție 77 formulată de intervenienta.
A fost stabilită linia de hotar dintre cele două proprietăți, conform anexei 1 din raportul de expertiză fila 315), ca fiind linia marcată cu culoare roșie, materializată de punctele: 8,29,15,18,31,23,22,251,26.
A fost obligat pârâtul. să respecte dreptul de proprietate al reclamantei pentru suprafața totală de 13,46. compusă din:
- suprafața de 13,26. materializată de punctele 15,23,31, în anexa 1 raportului de expertiză ( 315);
- suprafața de 0,20 mp, materializată de punctele 8,291,81, în anexa 1 raportului de expertiză (fila 315).
A fost obligat pârâtul. să demoleze gardul amplasat pe terenul reclamantei, între punctele 15-18, 18 - 31 și 81- 29,1conform anexei 1 raportului de expertiză (fila 315) și să permită reclamantei să construiască un gard pe linia de hotar stabilită mai sus.
A mai fost obligat pârâtul. să plătească reclamantei suma de 350 lei, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanta -., pârâtul -reclamant și intervenienta, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În recursul declarat de reclamanta-pârâtă se critică hotărârea instanței de fond, ca fiind netemeinică și nelegală, pe motiv că nu s-a ținut cont că suprafața de teren din titlul pârâtului a fost diminuată printr-o hotărâre judecătorească cu 65 mp.
De asemenea, greșit instanța de judecată nu a dispus ca în caz de refuz din partea lui, să demoleze gardul, să fie autorizată ea să efectueze această lucrare, pe cheltuiala pârâtului.
Prin recursul declarat de pârâtul-reclamant și intervenienta, se critică hotărârea instanței de fond, pentru următoarele considerente:
Hotărârea pronunțată de instanță este nulă, întrucât greșit i-a fost respinsă cererea de recuzare. Arată că judecătoarea era incompatibilă pentru motivele expuse în această cerere.
Nu există o corelare între dispozitivul sentinței civile nr.3505/12 decembrie 2007 și conținutul certificatului eliberat de pe minuta din această cauză.
Greșit instanța de judecată a soluționat cauza în 19 decembrie 2007, cu lipsă de procedură, expertiza întocmită de ing., nefiindu-le comunicată pentru aop utea analiza.
Pe fond, recurenții susțin că în soluționarea cauzei instanța nu a avut în vedere actele depuse, respectiv certificatul eliberat de instanță la 25 ianuarie 2008, cererea reconvențională din dosarul nr.35/2006, decizia civilă nr.1556/2007, declarația martorului, din același dosar, încheierile de ședință din dosarele nr.1693/2006, 35/2006, răspunsul său la interogatoriu, procesele verbale de punere în posesie.
În concluzie, având în vedere proveniența terenurilor de la cei doi autori diferiți, instanța trebuia să stabilească că el este proprietarul unei suprafețe de 905 mp. iar reclamanta are în proprietate o suprafață tot de 905 mp.
În cauză, există autoritate de lucru judecat față de decizia civilă nr.185/2003, pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
Prin decizia civilă nr.829/R din 19 iunie 2008, Tribunalul Vâlcea - Secția civilă a respins, ca nefondate, ambele recursuri.
Potrivit îndrumărilor date prin decizia de casare nr.136/R/30.01.2007, în cauză s-a dispus efectuarea unei noi expertize topo, cu stabilirea obiectivelor privind aplicarea pe teren a actelor de proprietate prezentate de părți (încheierea din 24 oct. 2007). Prin lucrarea efectuată de exp. s-au avut în vedere atât suprafețele trecute la rolul agricol al părților, cât și actul de schimb din 1937și titlul de proprietate al pârâtului -reclamant.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Cu privire la recursul declarat de recurenta-pârâtă: chiar dacă suprafața de teren stabilită prin titlul de proprietate al lui de 878 mp. a fost diminuată cu 65 mp. și i s-a eliberat în acest sens un nou proces verbal de punere în posesie, în realitate, pârâtul stăpânește o suprafață mai mică, și anume, o suprafață de 658 mp.
Cu privire la demolarea gardului, de observat că instanța l-a obligat pe pârâtul -reclamant să-i permită recurentei să construiască ea gardul pe amplasamentul stabilit de către expert.
Pentru aceste considerente, potrivit art.312 Cod proc.civ. a fost respins recursul declarat de reclamanta-pârâtă.
Cu privire la recursul declarat de și: referitor la încheierea din 19 decembrie 2007, prin care a fost respinsă cererea de recuzare a completului de judecată, tribunalul constată că susținerile recurentului în sensul că judecătorul este incompatibilă, nu sunt întemeiate.
Nu este întemeiat nici cel de-al doilea motiv de recurs. Astfel, verificând conținutul certificatului eliberat la 25 ianuarie 2008, la cererea pârâtului-reclamant, tribunalul constată că acesta este identic cu minuta din prezentul dosar și care corespunde cu dispozitivul sentinței.
Este nefondat și cel de-al treilea motiv de recurs și anume, că ar fi fost judecată cauza cu lipsă de procedură la data de 19 decembrie 2007.
Cert este că față de amplasamentul construcțiilor, edificate cu mulți ani înainte, nu se poate trasa o altă linie de hotar fără să afecteze construcțiile.
În această situație, tribunalul a constatat că recursul declarat de recurenții și este nefundat și a fost respins ca atare.
Nu este autoritate de lucru judecat și nu sunt întrunite disp. art.1201 Cod civil, întrucât cauza de față și cauza ce a format obiectul dosarului 4281/2001 au obiecte diferite.
Din practicaua deciziei civile rezultă că recurentul-pârât a invocat excepția de neconstituționalitate a Codului d e procedură civilă în ceea ce privește reglementarea căilor de atac, iar calificarea corectă ar fi apel și nu recurs.
În aceeași ședință, instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale și de suspendarea cauzei.
Împotriva deciziei pronunțate de tribunal s-a formulat recurs de către pârâtul-reclamant și intervenienta, criticând-o pentru nelegalitate, fără a invoca temeiul legal, însă criticile lor pot fi încadrate în dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, după cum urmează:
- în mod greșit a fost respinsă excepția de neconstituționalitate și, de asemenea, greșit a fost calificată calea de atac ca recurs și nu apel;
- nu s-a ținut cont de faptul că dreptul de proprietate este garantat de Constituția României, situație în care procesul trebuia judecat, iar recurenții se consideră discriminați și în final solicită admiterea recursului, iar referitor la cererea de neconstituționalitate invocată, solicită trimiterea dosarului la Curtea Constituțională, pentru soluționarea ei.
În ședința din 12 2008, curtea a pus în discuție excepția de inadmisibilitate a recursului, situație față de care, în baza dispozițiilor art.162 Cod pr.civilă, instanța se va pronunța pe această excepție pentru următoarele considerente:
Recurenții au declarat recurs împotriva deciziei civile nr.829/R din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, prin care au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de reclamanta-pârâtă, precum și de pârâtul-reclamant și intervenienta, decizie irevocabilă.
Astfel, împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative de la care nu se poate deroga.
În conformitate cu prevederile art.299 coroborate cu art.377 Cod pr.civilă, pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege.
Față de aceste dispoziții recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Această concluzie derivă din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac.
Cu alte cuvinte, decizia pronunțată de către tribunal nu mai poate fi atacată cu recurs, întrucât nu se regăsește cuprinsă în dispozițiile art.299 Cod pr.civilă, iar pe de altă parte aceasta este irevocabilă, așa cum prevăd dispozițiile art.377 alin.2 pct.4 din același cod.
Față de cele arătate mai sus, Curtea, în baza dispozițiilor legale precizate, va respinge ca indamisibil recursul declarat de părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de pârâtul-reclamant GH și de intervenienta C, ambii domiciliați în comuna, sat, județul V, împotriva deciziei civile nr.829/R din 19 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, intimați fiind: pârâții -. domiciliată în comuna, județul V, Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar, comuna, județul V, domiciliat în D, str.- -, -2,.B,.16, județul V și intervențienții: domiciliată în comuna, județul V și, domiciliată în Comuna, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
17.09.2008
Red.JD
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
