Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 167/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/c/
DECIZIA CIVILĂ NR. 167/2008 -
Ședința publică din 4 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI A, PRIMARUL MUNICIPIULUI A și COMISIA LOCALĂ A PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001 toți cu sediul în A,-, județul A în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în C N,-, județul C, prin mandatar domiciliat în A, Calea, nr. 3. - 10-1,. 2,. 52, județul A, și cu intimata pârâtă domiciliată în, nr. 170, județul A, împotriva sentinței civile nr. 54 din 7 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: plângere în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă pentru intimatul reclamant - lipsă, mandatarul, în baza procurii speciale autentificată sub nr. 1112 din 23.10.2007 la. din A, lipsă fiind apelanții pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI A, PRIMARUL MUNICIPIULUI A, COMISIA LOCALĂ A PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001 și intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că apelul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, intimata pârâtă a depus cerere prin care solicită a-i fi comunicate motivele de apel în vederea formulării întâmpinării, după care:
Mandatarul intimatului reclamant depune la dosar concluzii scrise. Arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a cererii formulată de intimata pârâtă.
Având în vedere că la dosar nu au fost depuse motivele de apel, instanța respinge cererea intimatei pârâte și nefiind alte probe ori cereri de formulat, acordă cuvântul asupra apelului.
Mandatarul intimatului reclamant solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 54 din 7 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâta; s-a admis acțiunea precizată, formulată de reclamantul, prin mandatar, în contradictoriu cu pârâții Instituția Primarului Municipiului A, Comisia Locală A de aplicare a Legii nr. 10/2001 și și în consecință s-a dispus anularea Dispoziției Primarului Municipiului A nr. 3569/07.08.2002, de respingere a notificării reclamantului; pârâtul Primarul Municipiului Aaf ost obligat să procedeze la emiterea unei dispoziții de admitere a notificării reclamantului și de restituire în natură sau acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, în măsura în care restituirea în natură nu este posibilă, pentru cota de 19/40 părți din imobilul înscris inițial în nr. 4810 A, nr. top. 974 și transcris în nr. 37362 A, situat administrativ în localitatea A, nr. 10, preluat de Statul Român cu titlu de naționalizare în baza Decretului nr. 92/1950, condiționat de restituirea despăgubirilor încasate în baza Legii nr. 112/1995; s-a dispus anularea Dispoziției Primarului Municipiului A cu nr. 3571/07.08.2002 emisă în favoarea pârâtei și rectificarea colii nr. 64482 A și nr. 37362 A, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform copiei colii nr. 4810 A, imobilul cu nr. top. 947, în natură casa de locuit cu terenul aferent situată în A, nr. 10, constituit proprietatea numiților în cotă de 1/2 părți (înscrierea de sub B 14), în cota de 1/4 părți (sub B 9 și B 11), căsătorită cu, în cota de 1/4 părți (sub B 15 și B 18). Conform înscrierii de sub B 21, numita a înstrăinat cota de 1/10 părți din cota sa de proprietate în favoarea lui.
În baza Decretului nr. 92/1950, Statul Român a preluat imobilul cu titlu de naționalizare, iar ulterior acesta a fost defalcat pe apartamente și transcris în col. nr. 37362
Conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 55/2002, după defunctul, decedat la data de 28.01.1950, are calitatea de moștenitor - frate, după defunctul, decedat la data de 28.01.1969, are calitatea de moștenitoare numita - soție supraviețuitoare, iar după defuncta, decedată la data de 5.11.1989, are calitatea de moștenitor reclamantul - nepot de frate predecedat.
Prin notificarea nr. 725/9.08.2001 adresată Primăriei Municipiului A, reclamantul a solicitat în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a cotei de 3/8 părți din imobilul situat în A, nr. 10, înscris în nr. 4810
Constatând că pentru imobilul în litigiu a formulat notificare și pârâta, iar aceasta în calitate de legatar universal a defuncților și înlătură de la moștenire pe moștenitorii legali nerezervatari, prin Dispoziția nr. 3569/7.08.2002 emisă de Primarul Municipiului A, a fost respinsă notificarea reclamantului.
Instanța reține că prin decizia civilă nr. 943/2001 dată de Tribunalul Arad, a fost admisă acțiunea formulată de numita împotriva Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Local G și, stabilindu-se că după defuncta, decedată la data de 5.11.1989, are calitatea de legatar universal numitul (soțul pârâtei ) în baza testamentului olograf întocmit la data de 15.04.1989.
Urmare a notificării adresate de pârâta în temeiul Legii nr. 10/2001, prin Dispoziția Primarului Municipiului A nr. 3571/7.08.2002, s-a dispus restituirea în natură a cotei de 29/80 părți din apartamentele nr. 9, 14-15, 17, 18, 19, 24 din imobilul situat în A, nr. 10, condiționat de restituirea sumei de 188.872.199 reprezentând despăgubirea primită în temeiul Legii nr. 112/1995 de către și și s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent pentru cota parte ce nu s-a putut restitui în natură.
În temeiul acestei dispoziții pârâta și-a întabulat în nr. 64482 A dreptul de proprietate asupra apartamentelor nr. 14-15, 18, 19 si 24 din imobilul în litigiu.
Conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6.03.1945-22.12.1989 se restituie în natură, în condițiile legii.
Prin art. 2 lit. a din Legea nr. 10/2001 se consideră ca fiind preluate abuziv imobilele naționalizate prin Decretul nr. 92/1950, prin Legea nr. 119/1948, precum și prin alte acte normative de naționalizare.
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite la masuri reparatorii persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării abuzive a acestora. De prevederile legii beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite (art. 4 alin. 2), iar de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de lege, profita ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire (art. 4 alin. 4).
Pentru a beneficia de dispozițiile Legii nr. 10/2001, persoanele solicitante trebuie să facă dovada calității lor de moștenitori ai proprietarilor imobilului.
Așadar, o primă obligație care-i incumbă moștenitorului pentru a putea succeda, este aceea ca el să dovedească propria sa calitate, fie că ne aflăm în prezența unei succesiuni legale, fie în prezența unei succesiuni testamentare.
Prin aceasta, el dovedește aptitudinea sa de a succede, și vocația lui succesorală. Vocația succesorală constă, la rândul ei, în faptul de a fi chemat sau de a fi îndreptățit la moștenirea unei persoane.
Din punct de vedere probator, dovada calității de moștenitor se poate face conform dispozițiilor art. 23.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 aprobate prin nr.HG 250/2007, prin certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor, acte de stare civilă care atesta rudenia sau filiația cu titularul inițial al dreptului de proprietate, testament însoțit de certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor.
În speță, instanța reține că prin sentința civilă nr. 1615/2004 pronunțată de Judecătoria Oradea, devenită irevocabilă prin decizia civila nr. 668/R/2006 a Curții de Apel Cluj, s-a constatat nulitatea actului intitulat "testament", încheiat de defuncta în favoarea numitului (soțul pârâtei ), reținându-se că acesta nu a fost semnat de defuncta.
Soțul pârâtei nu are așadar calitatea de legatar universal al defunctei, legatul constatat nul este lipsit de eficacitate juridica, fiind desființat retroactiv.
În consecință pârâta nu putea beneficia de prevederile Legii nr. 10/2001, soțul său neavând calitatea de moștenitor testamentar al persoanelor fizice îndreptățite (art. 4 alin. 2 din lege), Dispoziția Primarului Municipiului A nr. 3571/7.08.2002 emisă în favoarea acesteia fiind nelegală, urmare a anulării acesteia instanța dispunând în baza art. 36 din Legea nr. 7/1996 rectificarea colilor nr. 64482 A și nr. 37362 A în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei, înscris în baza dispoziției anulate.
Instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului de a ataca aceasta dispoziție, invocată de pârâtă, întrucât reclamantul își justifică în prezenta cauză calitatea procesuală și interesul prin invocarea calității de moștenitor legal al foștilor proprietari asupra imobilului restituit pârâtei. Acestuia nu i se poate îngrădi accesul liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție, prin negarea dreptului de a ataca în justiție dispoziția de restituire în natură emisă în favoarea pârâtei.
Instanța consideră că ambele cereri, atât acțiunea în nulitatea dispoziției emisă în favoarea pârâtei, cât și contestația împotriva dispoziției prin care s-a refuzat restituirea bunului în favoarea reclamantului, trebuie soluționate împreună, de aceeași instanță, jurisdicția de fond pornind de la tribunal - secția civilă, scopul interpretării constând în rezolvarea cu celeritate și într-un termen rezonabil a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv sau de acordare a altor măsuri reparatorii prevăzute de lege.
Mai mult, cererea în anularea dispoziției emisă în favoarea pârâtei, fiind o cerere incidentală, este în căderea instanței competente să soluționeze cererea principală, conform art. 17 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește susținerile pârâților în sensul că nu există temei legal pentru anularea dispoziției nr. 3571/2002, întrucât reclamantul nu a atacat decizia civilă nr. 943/2001 a Tribunalului Arad, instanța a reținut că reclamantul în calitate de moștenitor legal al defunctei nu a fost parte în dosarul în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 943/2001 a Tribunalului Arad, prin care s-a constatat calitatea de moștenitor testamentar a soțului pârâtei, deși calitatea reclamantului de moștenitor legal era cunoscută, acesta încasând despăgubiri bănești în temeiul Legii nr. 112/1995. Așadar, aceasta hotărâre nu îi este opozabilă și oricum reclamantul nu ar fi putut uza de nici o cale ordinară sau extraordinară pentru aoa taca, nefiind parte în proces.
Mai mult, nu i se poate cere reclamantului, după parcurgerea unei proceduri judiciare prin care s-a constatat nulitatea testamentului întocmit în favoarea soțului pârâtei, să urmeze o nouă etapă judiciară, ceea ce presupune imposibilitatea valorificării dreptului subiectiv invocat în viitorul apropiat.
Având în vedere că în speță reclamantul a făcut dovada calității sale de moștenitor după defuncții și, cu certificatul de calitate de moștenitor nr. 55/2002 și cu actele de stare civilă depuse la dosar, instanța a constatat că acesta este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, conform art. 4 din Legea nr. 10/2001 republicată, pentru cota parte din imobil ce a aparținut antecesorilor săi, care este de 19/40 părți: respectiv 10/40 cota parte de proprietate a defunctului, înscrisă în nr. 4819 A sub B 9 și 11, iar 9/40 cota parte de proprietate a defunctei, înscrisă în nr. 4819 A sub B 15 și 18.
Tribunalul a apreciat fără relevanță susținerile pârâtei în sensul că defuncta a avut mai mulți frați, întrucât în condițiile în care aceștia nu au formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, de cotele lor profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite, care au depus în termen cererea de restituire (art. 4 alin. 4 din lege).
În aceste condiții, în temeiul dispozițiilor art. 1, 2 lit. a, 4 alin. 2 si 26 din Legea nr. 10/2001, instanța a dispus anularea Dispoziției Primarului Municipiului nr. 3569/7.08.2002 de respingere a notificării și a obligat pe pârâtul Primarul Municipiului A să procedeze la emiterea unei dispoziții de admitere a notificării reclamantului și restituire în natură sau acordare de masuri reparatorii prin echivalent, în măsura în care restituirea în natură nu este posibilă (o parte din apartamente fiind vândute în baza Legii nr. 112/1995, iar reclamantul nu a atacat contractele de vânzare-cumpărare), pentru cota de 19/40 părți din imobilul, înscris în nr. 4819 A, nr. top. 974 și transcris în nr. 37362 A, condiționat de restituirea despăgubirilor actualizate încasate în temeiul Legii nr. 112/1995.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului A, instanța a constatat că reclamantul și-a precizat acțiunea solicitând a se judeca cu Instituția Primarului Municipiului A, excepția invocată rămânând fără obiect.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, au declarat apel Primarul Municipiului A și Primăria Municipiului A, arătând că, printr-un memoriu separat vor depune motivele pe care înțeleg să le invoce în calea de atac, motive ce nu au mai fost însă depuse, cu toate că în cauză s-au acordat două termene de judecată.
În ședința publică din 4 noiembrie 2008, mandatarul reclamantului a solicitat respingerea apelului civil de față, fără cheltuieli de judecată.
Verificând din oficiu sentința atacată, potrivit art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 3569 din 7 august 2002 emisă de Primarul Municipiului A, a fost respinsă cererea reclamantului intimat, având ca obiect restituirea în natură a imobilului situat în municipiul A, nr. 10.
Din referatul întocmit de Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 A, reiese că, prin notificarea nr. 564 din 13 iulie 2001, intimata a solicitat restituirea în natură a cotei de 29/80 părți din același imobil situat în A, nr. 10, că, aceasta are calitatea de moștenitor (legatar universal) după foștii proprietari tabulari și, în baza deciziei civile nr. 943 din 27 iunie 2001 Tribunalului Arad, calitate în care aceasta înlătură de la moștenire pe succesorii legali nerezervatari, iar în consecință, s-a apreciat că petentul nu are calitatea de moștenitor după foștii proprietari ai imobilului din litigiu.
Prin sentința civilă nr. 1615 din 12 martie 2004 Judecătoriei Oradea, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtelor și, în sensul că s-a constatat nulitatea actului denumit "testament", datat la 15 aprilie 1979.
Este vorba de testamentul olograf invocat de pârâtele din acea cauză, ca fiind actul prin care antecesorul lor a fost desemnat în calitate de legatar universal al defunctei, al cărui moștenitor legal era reclamantul, în calitate de nepot de frate predecedat.
Hotărârea de mai sus a fost confirmată prin decizia civilă nr. 713 din 18 iunie 2004 Tribunalului Bihor și a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 668 din 10 martie 2006 Curții de Apel Cluj, depusă la dosarul primei instanțe.
În condițiile în care testamentul ce a stat la baza emiterii dispoziției nr. 3571 din 7 august 2002 de restituire a cotei părți din imobilul în litigiu în favoarea intimatei a fost constatat nul, în mod corect a dispus Tribunalul Bihor anularea actului de restituire, deoarece pârâta nu putea beneficia de prevederile Legii nr. 10/2001, soțul acesteia neavând calitatea de moștenitor testamentar al foștilor proprietari.
Această calitate a fost dovedită însă de către reclamantul intimat, cu certificatul de calitate de moștenitor nr. 55/2002 și cu actele de stare civilă depuse la dosar, ceea ce-i conferă calitatea de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, republicată.
În fața primei instanțe reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu cu Instituția Primarului Municipiului A, motiv pentru care tribunalul a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Primăria Municipiului A, a rămas fără obiect.
Așa fiind, apelul declarat de Primăria Municipiului A este lipsit de interes, față de precizarea făcută de reclamant, acțiunea fiind de altfel admisă în contradictoriu cu restul pârâților ce au fost chemați în judecată.
Față de aceste considerente și cum motive de ordine publică nu există, Curtea de APEL ORADEA, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul civil de față, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat apelul civil declarat de pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI A, PRIMARUL MUNICIPIULUI A și COMISIA LOCALĂ A PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001 toți cu sediul în A,-, județul A în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în C N,-, județul C, prin mandatar domiciliat în A, Calea, nr. 3. - 10-1,. 2,. 52, județul A, și cu intimata pârâtă domiciliată în, nr. 170, județul A, împotriva sentinței civile nr. 54 din 7 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
red.
în concept la 27.11.2008
jud.fond.
dact.
8 ex./28.11.2008
- 6 com./
- PRIMĂRIA MUNICIPIULUI A,
- PRIMARUL MUNICIPIULUI A,
- COMISIA LOCALĂ A PENTRU APLICAREA LEGII NR. 10/2001 - A,-,
județul
- - C N,-, județul C,
- - A, Calea, nr. 3. - 10-1,. 2,. 52, județul A,
- -, nr. 170, județul
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Bocșe Elena, Chivari Alexandrina
