Jurisprudenta Legea 10/2001.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
D E CI ZIA NR.224
Ședința publică din 7 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Maria David
JUDECĂTOR 2: Aurelia Popa
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de intimata Primăria Municipiului P prin reprezentant legal, cu sediul în P,--4, județul P, împotriva sentinței civile nr.1870 din data de 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu contestatorii, prin mandatar Segal și Segal, toți cu domiciliul ales la avocat -B, nr.48, Bl.4,.E,.139, sector 6.
Cerere de apel scutită de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta intimată Primăria Municipiului P prin consilier juridic,conform delegației depusă la dosar fila 22,lipsind intimații contestatori, prin mandatar Segal și Segal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință,după care,
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus prin Serviciul Registratură,sub nr.10413 din data de 3 septembrie 2008,întâmpinare formulată de intimații contestatori.
Se comunică un exemplar al întâmpinării formulată de intimații contestatori reprezentantului apelantei intimate.
Consilier juridic pentru apelanta intimată arată că nu mai are alte cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Instanța ia act de declarația reprezentantului apelantei intimate,în sensul că nu mai are alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Consilier juridic pentru apelanta intimată, având cuvântul solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
Arată că tribunalul nu s-a conformat dispozițiilor deciziei de casare privind analizarea tuturor actelor depuse de contestatori, acte ce nu sunt suficiente pentru a se ajunge la concluzia că aceștia au deținut imobilul.
Mai arată că iși menține poziția cu privire la faptul că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate și a preluării imobilului în mod abuziv. Astfel, s-a avut în vedere schița de plan pe care a apreciat-o ca fiind dovada dreptului de proprietate
Unul dintre motivele de apel se întemeiază pe faptul că,așa cum rezultă din verificarea actelor de stare civilă, defunctul nu era cetățean român.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la nr- reclamanții, și, au chemat în judecată Primaria P- prin Primar, au solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună anularea Dispoziției nr.6474/12.03.2007 emisă de Primarul Mun.P, prin care s-a respins restituirea imobilului situat in- și constatarea dreptului lor la măsuri reparatorii prev.de Legea 10/2001, constând în restituirea în natură a imobilului, sau, în cazul în care a fost vândut, la despăgubiri
În motivarea contestației, contestatorii au arătat că imobilul solicitat fost construit în anul 1938 și a fost cumpărat de, tatăl lui și și, ulterior, la intrarea fiicei sale, născută, în căsătorie cu, în anul 1947, a fost constituit dotă, iar prin adresa nr.4937/2002 a Consiliului Local P- Serviciul Fond Imobiliar s-a arătat că imobilul din str.-.-, nr.116, nu mai figurează în proprietatea Consiliului Local, ci este proprietatea personală a foștilor chiriași, cărora le-a fost vândut.
Contestatorii au precizat că intimata nu a respectat prevederile art.25 alin.2 din Legea 10/2001, în sensul că nu li s-a comunicat nici o invitație scrisă în scopul susținerii cererii lor și eventual a depunerii actelor aferente notificării, iar intimata nu i-a atenționat prin adresa oficială în sensul că documentația depusă la dosar ar fi insuficientă, cu atât mai mult cu cât asemenea acte se obțin cu mare dificultate din partea instituțiilor abilitate.
La data de 04.05.2007 intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, motivându-se că prezenții contestatori au fost invitați în scris prin mandatari conform adresei nr.420/05.10.2006, că aceștia nu au depus la dosar niciun act care să ateste dreptul de proprietate al autorului lor, asupra imobilului revendicat și nici nu au făcut dovada că imobilul revendicat a trecut abuziv în proprietatea statului.
În cauză s-a administrat proba cu acte.
După administrarea probatoriilor cu înscrisuri, Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr. 1497/23.11.2007 a admis contestația formulată de contestatorii, Și, prin mandatar Segal, în contradictoriu cu intimata Primaria P - Prin Primar.
A fost anulată Dispoziția nr.6474/12.03.2007 emisă de intimată și s-a constatat dreptul contestatoarelor, în calitate de moștenitoare ale defuncților și, de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea 10/2001, constând în despăgubiri pentru imobilul situat în P, str.-.- nr.116, despăgubiri ce vor fi calculate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
Tribunalul Prahova a reținut că în adeverința nr.-/26.07.1995 s-a menționat faptul că asupra imobilului situat în P, str.-.- nr.116, figura ca proprietar numitul, parte indiviză din acest imobil fiind vândută
familiei și, în baza deciziei nr.463/1973, de către stat.
De asemenea, s-a arătat că potrivit art.2 alin.1 lit.h din Legea 10/2001 prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării.
Din probele administrate în cauză a rezultat că defunctul, autorul contestatoarelor, a deținut în proprietate imobilul teren și construcții situat in P, str.-.- nr.116, jud.P, iar după plecarea acestuia în statul Israel, imobilul a trecut în proprietatea statului, parte indiviză din acesta fiind vândut familiei.
S-a reținut că imobilul a aparținut defunctului, fapt ce rezulta din aceea că a figurat în evidențele primăriei în calitate de proprietar al imobilului, iar în schița de plan depusă la fila 88 dosar, apare înscris, numele acestuia fiind tăiat și înlocuit cu.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Primăria Mun. P, pe care a criticat-o ca nelegală și netemeinică cu motivarea că la termenul din 29.06.2007 reclamanții au depus note scrise și un set de acte printre care și un certificat de deces, din care rezultă că la data de 03.04.2007 contestatoarea a decedat, și, chiar dacă era reprezentată prin mandatar, se impunea introducerea în cauză a moștenitorilor acestei contestatoare și stabilirea opțiunii acesteia cu privire la mandatul dat de defunctă numitei Segal.
Intimata apelantă a arătat că la termenul la care instanța de fond a rămas în pronunțare, procedura legală de citare nu era îndeplinită și că se impune, în temeiul art. 297 alin l cod pr. civila, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru introducerea în cauză a moștenitorilor contestatoarei și exprimarea expresă a opțiunii acestora cu privire la mandatul dat de autoarea lor.
În subsidiar, apelanta- intimata solicitat schimbarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată, întrucât contestatorii prin actele depuse la dosar nu au făcut dovada dreptului de proprietate al autorului lor asupra imobilului revendicat și nici nu s-a făcut dovada preluării abuzive a imobilului revendicat in proprietatea statului.
Intimata a considerat că, în mod nelegal, instanța a constatat dreptul contestatorilor la măsuri reparatorii în baza Legii nr.10/2001, în lipsa unor acte care să ateste dreptul de proprietate al autorului acestora asupra imobilului situat în P, str.-. -, nr. 116.
Prin decizia nr. 105/01.04.2008, Curtea de Apel P, admis apelul formulat de intimata Primăria Mun. P prin reprezentantul legal, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal.
S-a arătat că din actul depus la fila nr.25, dosar apel, rezultă că a decedat la data de 03.04.2007 în Haifa, statul Israel, ramânând ca moștenitoare Segal - în calitate de fiică - căreia îi revine în întregime averea succesorală.
În decizia de control judiciar s-a constatat că fiica defunctei, care avea mandat de la contestatoare- mama sa- să o reprezinte în proces, nu fost
citată în această calitate, fiind unanim recunoscut că, dacă o parte dintr-o cauză decedează pe parcursul judecății, se vor introduce în cauză moștenitorii acesteia, un mandatar cum este cazul în speță, nu echivalează cu calitatea de moștenitor, chiar dacă este fiica contestatoarei decedate.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr-.
În cauză a fost citată în calitate de moștenitoare a defunctei - Segal, tocmai pentru îndeplinirea procedurii de citare cu aceasta și respectarea dispozițiilor art. 297 alin.l cod pr. civilă, precum și dispozițiilor deciziei de casare.
În urma analizării întregului material probator, s-a pronunțat sentința civilă nr. 1870 din 24 iunie 2008, prin care s-a admis contestația, s-a anulat dispoziția nr. 6474 din 12 martie 2007, emisă de intimată și s-a constatat dreptul contestatorilor, în calitate de moștenitori ai defuncților și, respectiv, de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, constând în despăgubiri.
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că, autorul contestatorilor a fost proprietarul imobilului situat în P, str. -. -, nr. 116, jud. P, acesta decedând în anul 1960 și a avut ca moștenitori pe -decedată, -decedat, -decedată, având ca moștenitori pe contestatoarea, -decedat, -decedată, având ca unică moștenitoare pe Segal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Primăria Municipiului P, aducând critici de nelegalitate și netemeinicie.
Se susține prin motivele de apel că restituirea bunului preluat abuziv, fie în natură, fie prin echivalent, este condiționată de dovada dreptului de proprietate asupra bunului respectiv la momentul deposedării abuzive și că, în speță, contestatorii nu au făcut dovada în sensul că autorul lor era proprietarul imobilului în litigiu.
Instanța a reținut că actele doveditoare depuse în acest sens la dosar, atestă o situație de fapt și nu un drept de proprietate.
S-a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și, pe fond, respingerea contestației.
Din partea contestatorului s-a depus la dosar întâmpinare prin care se solicită respingerea apelului ca nefondat, întrucât în cauză s-au administrat probe care au condus la dovedirea dreptului de proprietate, pentru imobilele în litigiu.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor depuse la dosar și a dispozițiilor legale incidente cauzei, Curtea, constată:
Apelanta-intimată,prin dispoziția nr. 6474 din 12 martie 2007, a respins notificarea contestatorului, privind restituirea în natură a imobilului situat în P, str.-. -, nr. 116 ( )jud. P, cu motivarea că la dosar nu au fost depuse acte care să dovedească dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat și că nici nu s-a făcut dovada preluării abuzive a imobilului.
Referitor la situația juridică a imobilului în litigiu, situat în str. -. -, nr. 116, jud. P, instanța fondului a invocat, în mod corect, adeverința nr. 02415 din 26 iulie 1996 ( fila 67), emisă de Primăria Municipiului P, din cuprinsul
căreia rezultă cert că defunctul, autorul contestatorilor, figura ca proprietar al imobilului în cauză.
Acest înscris coroborat cu înscrisul emis la data de 16 noiembrie 2007, de aceeași autoritate administrativă, conduce indubitabil la concluzia că imobilul în litigiu a avut ca proprietar pe, autorul contestatorilor.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 10/2001, modificată, actele doveditoare al dreptului de proprietate sunt cele care atestă această calitate, și după caz, înscrisurile care descriu construcția demolată și orice alte înscrisuri.
Față de textul de lege mai sus amintit este cert că acele înscrisuri depuse la dosar ( susmenționate ), precum și schița de plan depusă la fila 88, toate atestă calitatea de proprietar al lui pentru imobilele în litigiu.
Referitor la preluarea abuzivă a imobilului, acest aspect este recunoscut prin Hotărârea nr. 250, emisă de Consiliul Județean P la data de 28 noiembrie 1996, din cuprinsul căreia rezultă fără putință de tăgadă că imobilul a trecut în proprietatea statului, în baza Decretului nr. 92/1950 ( fila 69 dosar fond ).
Având în vedere cele mai sus arătate este cert că imobilul în litigiu a fost preluat abuziv în perioada 06 martie 1945-22 decembrie 1989 și a aparținut proprietarului.
Ca urmare, fiind incidente dispozițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, în mod corect, instanța a admis contestația, dispunând acordarea de măsuri reparatorii.
Față de cele sus arătate, Curtea, în baza art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelurile ca nefondate și va păstra ca legală și temeinică sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de intimata Primăria Municipiului P prin reprezentant legal, cu sediul în P,--4, județul P, împotriva sentinței civile nr.1870 din data de 24 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu contestatorii, prin mandatar Segal și Segal, toți cu domiciliul ales la avocat -B, nr.48, Bl.4,.E,.139, sector 6.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 7 octombrie 2008.
Președinte, Judecător,
- -
Grefier,
- -
red.
tehnoredactat
7 ex./17.10.2008
dosar fond - Tribunalul Prahova
judecător fond:
Președinte:Maria DavidJudecători:Maria David, Aurelia Popa
