Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 250/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.250/

Ședința publică din 27 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim

Judecător: - ---

Grefier: -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de intimații MUNICIPIUL și PRIMARIA MUNICIPIULUI, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.174 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind contestatoarea, cu domiciliul ales la familia, în Pitești,-, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier-juridic, pentru apelanții-intimați, lipsă fiind intimata-contestatoare.

Procedura, legal îndeplinită.

Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:

Reprezentanta apelanților-intimați Municipiul Pitești și Primăria Municipiului Pitești arată că nu are cereri de formulat în cauză, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului asupra apelului.

Curtea, în raport de această precizare, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Consilier-juridic solicită admiterea apelului, așa cum a fost motivat în scris, în sensul respingerii contestației și menținerii ca temeinică și legală a Dispoziției nr.3580/2007.

CURTEA:

Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului de față;

Constată că, prin sentința civilă nr.174/16 septembrie 2008, Tribunalul Argeș, admițând cererea formulată de contestatoarea, a anulat, în parte, dispoziția nr.3580/4 iulie 2007 dată de intimatul Primarul Municipiului Pitești pentru Municipiul Pitești, stabilind că acesteia i se cuvin despăgubiri pentru suprafața de 910 mp. teren.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în fapt că, potrivit probelor cauzei, fosta proprietate a contestatoarei a avut suprafața de 1.500 mp. aflându-se în Pitești, str.- județul A și, prin Ordinul nr.86 din 22 aprilie 2003 al Prefectului acestui județ, în temeiul Legii nr.18/1991, i-a fost atribuită în natură suprafața de 590 mp.

Prin dispoziția atacată, s-a dispus acordarea de despăgubiri pentru 210 mp. ce s-a constatat a fi fost afectați de detalii de sistematizare.

Intimatul a ajuns la această întindere luând în calcul pe cea de 800 mp. înscrisă în actul de expropriere, apreciind că nu există acte de preluare a vreunei diferențe până la 1.500 mp.

Tribunalul, în schimb, a considerat că petenta este îndreptățită la primirea despăgubirilor pentru întreaga sa proprietate, așa cum apare ea înscrisă în titlul cu care își dovedește dreptul, cu atât mai mult cu cât nu există acte din care să rezulte că diferența de teren ar fi fost preluată de la un alt proprietar.

Împotriva sentinței, în termen, a declarat apel Municipiul Pitești prin Primar și secretar, criticând-o pentru netemeinicie, în sinteză după cum urmează:

Instanța nu și-a motivat din punct de vedere juridic soluția mulțumindu-se la a indica situația de fapt rezultând din probele administrate, respectiv expertiza și înscrisurile administrate.

Instanța însă a ignorat faptul că, prin Decretul de expropriere nr.556/1970 din proprietatea acesteia la stat nu a trecut decât 800 mp. teren și 27,65 mp. construcție. Din totalul acestora, scăzându-se suprafața restituită în natură, respectiv cei 590 mp. nu mai rămânea de acordat despăgubiri decât pentru 210 mp. pentru care a fost emisă dispoziția atacată.

Când a stabilit suprafața de 1.500 prima instanță nu a avut în vedere vreo dovadă, dimpotrivă exproprierea a luat în calcul întreaga suprafață deținută, la acea dată, de către proprietar.

Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor formulate, constată apelul ca nefiind fondat pentru cele ce se vor arăta:

În ceea ce privește nemotivarea în drept a hotărârii, o asemenea greșeală prima instanță de fond nu a săvârșit. Astfel, se arată că, în mod contrar celor stabilite prin dispoziția atacată, din actul de proprietate exhibat de către petentă - respectiv cel prin care statul i-a dat, în schimbul fostei sale proprietăți de 5.000 mp. o suprafață de numai 1.500 mp. - rezultă că aceasta a fost întinderea proprietății preluate de către stat. Totodată, același tribunal arată că diferența între cei 800 mp. avuți în vedere la emiterea decretului de expropriere și cei 1.500 mp. cât fosta proprietate a avut, nu a fost preluată de către stat de la un alt proprietar, așa încât, nu se dovedește că ea s-ar fi redus între aceste două momente.

În ceea ce privește lipsa de temeinicie a hotărârii, nici această critică nu este fondată.

Așa cum prima instanță a arătat și cum rezultă din înscrisul aflat la fila 20 dosarului primei instanțe de fond, în mod netăgăduit, fosta proprietate a contestatoarei a avut 0,15 ha. învecinându-se la nord cu localitatea Pitești, la sud cu un drum, la est cu proprietatea și la vest cu proprietatea.

Această întindere a fost dobândită în anul 1960, în schimbul celei de 0,5 ha. deținută mai înainte de către G, soțul contestatoarei, în prezent decedat.

Este real, în cuprinsul procesului verbal de evaluare a proprietății în vederea stabiliri despăgubirilor este trecută la punctul 1a o suprafață de 800 mp. ca fiind a terenului.

Din copia planșei descriptive a aceleiași proprietăți întocmită tot cu prilejul exproprierii, rezultă, însă, că inițial suprafața măsurată a fost o alta și, direct pe plan, a fost modificată în cea de 800 mp. fără ca scriitura inițială să mai poată fi citită (fila 12).

De o parte și de alta a acestei suprafețe sunt trecute proprietăți de stat.

Câtă vreme nu există vreo dovadă că, până la data exproprierii, o parte a terenului ar fi fost înstrăinată de către proprietar, singura concluzie care se impune este aceea că terenul a fost declarat a avea 800 mp. date fiind dispozițiile legale în vigoare în acea vreme potrivit cărora gospodăriile private nu puteau avea o suprafață mai mare de 800 mp. diferența trecând ope legis la stat.

Și instanța de fond a constatat că nu se fac probe din partea intimatului Municipiul Pitești din care să rezulte că, pentru diferența între cei 827,65 mp. avuți în vedere la aplicarea Legilor nr.18/1991 și respectiv nr.10/2001 și cei 1.500 mp. evidențiați ca suprafață a gospodăriei în perioada 1959-1962 în rolul agricol al lui St.G (fila 18), s-ar fi reconstituit drept de proprietate vreunei alte persoane care să-l fi dobândit de la familia.

În aceste condiții, neîntemeiate se constată criticile aduse, motiv pentru care în temeiul art.296 Cod procedură civilă, apelul urmează ca fiind respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de MUNICIPIUL P și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI, prin Primar și Secretar, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.174 din 16 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind contestatoarea, la familia, domiciliată în Pitești,-, județul

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

, -,

Grefier,

Red.-/2.12.2008

GM/4 ex.

Jud.fond:

Președinte:Mariana Stan
Judecători:Mariana Stan, Corina Pincu Ifrim

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 250/2008. Curtea de Apel Pitesti