Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 286/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 286
Ședința publică de la 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Grefier - -
Pe rol, judecarea acțiunii civile formulată de reclamanta (decedată) și continuată de moștenitorul acesteia în contradictoriu cu pârâții, S PRIN LICHIDATOR G, având ca obiect legea 10/2001, ca urmare a casării deciziei civile nr. 2950 din 22 noiembrie 2005 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr. 2816/2004, prin decizia civilă nr. 8411 din 20 octombrie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns avocat, reprezentând pe reclamantul, lipsind pârâții, S prin lichidator G,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că a fost depusă de către expertul completarea raportului de expertiză.
Avocat, pentru reclamant, a solicitat amânarea cauzei pentru a obține de la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară date ce urmează a fi puse la dispoziția expertului, privind terenurile individualizate deținute de fiecare din cei patru pârâți, terenuri cu privire la care expertul a precizat în raportul de expertiză întocmit că nu dispune de elementele necesare în vederea individualizării, singurele acte fiind facturile în temeiul cărora au fost înstrăinate terenurile respective. Totodată, să se obțină date referitoare și la cel de-al cincilea teren, de la Parohie. În acest mod expertul ar putea exprima un punct de vedere.
Instanța a respins cererea, considerând că nu este utilă cauzei proba cu înscrisul respectiv.
Considerând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra acțiunii.
Avocat, pentru reclamant, a susținut oral motivele acțiunii formulate în scris, arătând că imobilele au fost preluate în baza Legii 119/1948 și terenurile au fost preluate de către Stat fără titlu, acestea fiind în prezent libere. Terenurile au făcut obiectul unor vânzări succesive, încheiate cu rea-credință, întrucât pârâții avea cunoștință de demersurile reclamantei, respectiv numeroasele notificări adresate acestor unități. A solicitat admiterea acțiunii și restituirea în natură a suprafeței de teren de 7000. amplasată în vecinătatea drumului național C-S, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
Prin cererea înregistrată la nr.6036/2002 la Tribunalul O l t, reclamanta, a chemat în judecată pe pârâții SC SA S, SC S, SC SRL reprezentată prin -S, și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună restituirea morii țărănești din com. jud.O, împreună cu toate instalațiile aferente; restituirea clădirii din cărămidă acoperită cu tablă împreună cu suprafața de 320.; restituirea casei de locuit cu 4 camere din zidărie, acoperită cu tablă, în suprafață de 100.; restituirea șopronului din zidărie acoperit cu tablă, în suprafață de 80. restituirea magaziei din scândură, în suprafață de 7.000. împrejmuit cu gard, deținut de SC SA, toate fiind situate în com.; obligarea pârâtei SC SA la plata contravalorii casei de locuit cu 5 camere din zidărie în suprafață de 150. cu obligarea părților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că moara țărănească, clădirea, cele 2 case, șopronul, magazia și terenul, situate în com. jud.O, au aparținut soțului său, în prezent decedat, acesta dobândindu-le în calitate de unic moștenitor de la tatăl său,.
Imobilele și terenul pe care le solicită reclamanta au fost naționalizate în mod abuziv și au ajuns, în urma unor transferuri succesive, în folosința și respectiv proprietatea pârâților.
Prin sentința civilă nr.1083 din 17 decembrie 2002, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr.6036/2002, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că imobilele revendicate, au fost incluse în patrimoniul pârâtei SC SA-societate comercială complet privatizată; fiind privatizată și fără nici un aport de capital care să aparțină Statului Român, SC SA nu mai avea nici o obligație, față de actele mai mult sau mai puțin abuzive ale statului, în cauză fiind incidente dispoz.art.27 din Lg.10/2001.
Conform acestor dispoziții, imobilele preluate de stat cu titlu valabil, și evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate cu respectarea dispozițiilor legale, persoana îndreptățită are dreptul doar la măsuri reparatorii prin echivalent, cererea urmând să fie adresată unității publice care a efectuat privatizarea.
Susținerea formulată de reclamantă că bunurile proprietatea reclamantei au fost înstrăinate de pârâta SC SA, către ceilalți pârâți, cu rea credință și cu încălcarea dispoz.Lg.10/2001, este lipsită de suport real probator, deoarece vânzătorul SC SA era proprietar legal prin cumpărarea imobilelor cu privire la care reclamanta solicită restituirea, astfel încât putea transmite prin vânzare valabilă proprietatea imobilelor.
Reclamanta a formulat apel împotriva acestei sentințe, pe care o consideră netemeinică și nelegală, solicitând schimbarea ei și pe fond admiterea acțiunii iar în subsidiar rejudecarea cauzei.
Apelanta a criticat sentința pentru aprecierea greșită a probelor administrate în cauză, susținând că a formulat în termen notificare, în răspunsul pârâtei recunoscându-se depunerea notificării, înaintată la APAPS și Prefectura O, apelanta luând la cunoștință de înstrăinarea unor imobile către pârâtă.
A mai criticat sentința și pentru promovarea de către instanță a susținerilor pârâtei, conform cărora bunurile solicitate de reclamantă nu mai există în natură, fără să fie administrate probe în acest sens, soluția adoptată nefiind bazată pe probe.
De asemenea, apelanta a criticat sentința pentru că instanța în mod greșit a apreciat preluarea imobilelor sale cu titlu valabil deși a făcut dovada preluării fără titlu, cât și pentru reținerea bunei credințe a pârâtei la cumpărarea imobilelor, cu toate că avea cunoștință de cererea sa de a i se restitui în natură, întrucât le-a solicitat și în baza Lg.112/1995.
Prin decizia civilă 633/26 martie 2004 Curții de APEL CRAIOVAs -a admis apelul, s-a anulat sentința atacată și s-a reținut cauza spre rejudecare și stabilirea situației juridice a imobilului.
Prin decizia nr.2950/22 noiembrie 2005 Curții de APEL CRAIOVA - Secția civilă s-a admis în parte acțiunea reclamantei (decedată), acțiune continuată de către moștenitorul acesteia, și s-a constatat că persoana îndreptățită are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobile ca: suprafața de 7000 mp. teren pe raza localității, jud.O, clădire - moară în suprafață de 320 mp. casă de locuit în suprafață de 100 mp. magazie în suprafață de 100 mp. șopron în suprafață de 80 mp. construcții situate pe terenul de mai sus.
În motivarea hotărârii sale, instanța de apel a avut în vedere expertiza, ce a constatat că în prezent nu mai există utilajele de morărit inventariate la naționalizare, moara fiind în patrimoniul pârâtei SC SA până în anul 1999, când a fost vândută celorlalți pârâți.
După descrierea morii de către expertul a cărui concluzie, coroborată și cu certificatul Camerei de Comerț și Industrie din 4 1947, s-a reținut caracterizarea morii ca fiind sistematică. Definită astfel, moara intra sub incidența art.50 din Legea nr.119/1948 în funcție de existența unor valțuri și de capacitatea de măciniș, numindu-se "țărănească", deoarece funcționa în mediul rural.
S-a apreciat de către instanță că moara a fost preluată cu titlu valabil, adică respectând legea în vigoare la acea dată și că nu se poate restitui în natură, conform art.29 din Legea nr.10/2001, deoarece a făcut obiectul privatizării în condițiile legii, astfel că se cuvin despăgubiri, corespunzătoare valorii de piață a imobilului.
În privința instalațiilor aferente morii, se arată că, deși s-a probat existența lor în patrimoniul defunctului, nu s-a dispus asupra lor chiar dacă aceste anexe nu mai există.
S-a mai ținut cont de raportul expertului G, care a constatat că în timp ce clădirea morii există în integralitatea sa, fiindu-i executate planșee din beton armat, în schimb șopronul și magazia au fost demolate, iar din casa de locuit s-a demolat o parte, respectiv în limita suprafeței de 27,40 mp.
S-a considerat că nu se impune restituirea întrucât, anterior intrării în vigoare a Legii nr.10/2001, casa de locuit a fost înstrăinată de deținătoarea pârâtă SC SA, iar actul de vânzare cumpărare nu a fost atacat.
Totodată, s-a reținut că pentru cele două construcții demolate se impun măsuri reparatorii prin echivalent, conform art.1 alin.2 din Legea nr.10/2001.
În privința terenului de 7000 mp. ce a fost preluat împreună cu moara, s-a ținut seama că a fost înstrăinat de deținătoare ce nu-l mai posedă, iar actele de vânzare nu au fost pretinse ca fiind nule.
S-a invocat temeiul art.2 lit.h și a, art.3,4 și 10 din Legea nr. 10/2001, în raport de care se cuvin persoanei îndreptățite măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva susmenționatei decizii, pronunțate în apel, a fost declarat recurs de către reclamantul care, invocând punctul 9 al art.304 Cod pr.civilă, a susținut că Legea nr.10/2001 permite restituirea în natură a bunurilor preluate fără titlu valabil de către stat.
În contextul prevederilor art.2 alin.2 din Legea nr.10/2001, în cazul imobilelor preluate fără titlu, recurentul a considerat că persoana îndreptățită nu a pierdut niciodată dreptul de proprietate, pe care, însă, nu și l-a putut exercita, astfel că restituirea în natură este condiționată doar de constatarea prealabilă a calității sale de proprietar, nefiind obligat să atace actele de înstrăinare ce vizau asemenea bunuri. Că este așa, susține același recurent, condiția este determinată de faptul că actul juridic de preluare a fost inapt de a produce efectul translativ de proprietate asupra imobilelor în favoarea statului. Consideră că, în speță, statul nu a dobândit decât posesia, nu și dreptul de proprietate.
Recurentul apreciază că în conjunctura dată nu este necesar să conteste în justiție titlul statului. O astfel de interpretare, apreciază același recurent, trebuie făcută ca atare, deoarece legiuitorul, când a dorit ca restituirea să fie condiționată de desființarea prealabilă a titlului statului, a prevăzut-o expres, cum este cazul reglementat de art.2 alin.2 lit.c în situația imobilelor donate.
În speță, s-a considerat că nu sunt aplicabile dispozițiile art.50 din Legea nr.10/2001 căci textul se referă doar la categoria actelor de înstrăinare, deci translative de proprietate, astfel că în cazul imobilelor preluate fără titlu legal (art.2 alin.1 lit.h din lege) este vorba de inexistența titlului vânzătorului.
În situația dată, recurentul a menționat că nu poate fi vorba despre ocrotirea subdobânditorului de bună-credință, ci de vânzarea bunului altuia, așa încât nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuși.
Cât privește buna-credință, recurentul a arătat că toate actele de înstrăinare au fost făcute la o dată ulterioară notificărilor și demersurilor făcute încă din data de 4 martie 1993.
Prin decizia nr.8411 din 20 octombrie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de contestator împotriva deciziei civile nr.2950 din 22 noiembrie 2005 Curții de APEL CRAIOVA, s-a casat această decizie și s-a trimis cauza spre rejudecarea fondului la aceeași instanță.
S-a reținut că, din probele administrate, a rezultat că o parte din imobilele proprietatea autorului reclamantului, preluate de stat în temeiul Legii nr.119/1948 există, iar o altă parte din construcții nu mai ființează, expertul G constatând că anexele casei (șopron, magazie) au fost demolate, casa cu 4 camere este parțial demolată, dar nu face nici o referire la casa de locuit cu 5 camere.
Privitor la moară, s-a conchis că, ulterior preluării, au dispărut unele instalații, dar expertul nu distinge, în acest sens.
Niciunul din experți nu au stabilit deținătorul actual al imobilelor solicitate în temeiul Legii nr.10/2001 și nu s-a lămurit susținerea intimaților că imobilele în litigiu au făcut obiectul privatizării încă din anul 1999, în beneficiul SC SA care, în condițiile falimentului, le-a înstrăinat celorlalți pârâți împreună cu terenul, vândut pe bucăți, în baza unor înscrisuri denumite "facturi".
În vederea clarificării acestor împrejurări, instanța de recurs a apreciat necesar să se completeze probatoriul, conform art.312 alin.3 teza a II-
În rejudecare, pentru lămurirea aspectelor menționate în decizia de casare, s-au solicitat relații la Primăria și s-a dispus efectuarea unei expertize topo, expertiză construcții și expertiză pentru verificarea situației instalațiilor și a utilajelor de morărit.
Din analiza materialului probator efectuat în cauză, se rețin următoarele:
Prin procesul verbal din 13 iunie 1948, de la autorul reclamantului - - s-a preluat o moară, cu suprafața construită de 320 mp. o casă de locuit cu 4 camere, o casă cu 5 camere, o magazie, un șopron și suprafața de teren de 7000 mp, în temeiul Legii 119/1948.
Reclamantul a făcut dovada calității sale de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001, a dreptului de proprietate al autorului său asupra imobilelor în litigiu și a preluării abuzive a acestora de stat, condiții cerute de dispozițiile art.1 și 3 din lege.
Aceste norme consacră principiul restituirii în natură a bunurilor, principiu ce nu-și găsește aplicabilitatea în cauză față de situația actuală a imobilelor, deținute de mai multe persoane fizice și juridice.
Imobilele au fost evidențiate în patrimoniul pârâtei SC SA, societate privatizată prin cumpărarea de acțiuni, conform contractelor nr.39/1997 și nr.5/1999, iar ulterior, au fost înstrăinate mai multor persoane juridice și fizice, potrivit înscrisurilor depuse la dosar.
Astfel, moara a fost vândută prin licitație publică Societății Comerciale " " S, prin contractul de vânzare cumpărare nr.2167/21.11.2000, o parte din clădiri s-au dobândit prin contractul nr.337/9.02.1999 de SC SRL, iar construcția denumită " clădire covoare" a fost cumpărată de, prin contractul din 3.07.1997 (fila 36 din dosar).
Din terenul de 7000 mp. suprafața de 5535,29 mp. a făcut obiectul contractelor de vânzare cumpărare încheiate de SC SA. După cum urmează: 1136,36 mp. a fost cumpărată de SC SRL prin contractul nr.4436/2002; 2167 mp. s-au vândut SC SRL ( ) prin contractul nr.2884/1997; 1862,56 mp. au fost dobândiți de SC " " în baza contractului nr.4528/2002; 340 mp. au fost cumpărați de prin contractul nr.4529/2002 și 30 mp. de, prin contractul nr.4843/1998.
Pentru diferența până la 7000 mp. se reține din adresa nr.1569/7.10.2002 a Primăriei, că prin titlul de proprietate nr- eliberat de Comisia Județeană O, s-a constituit dreptul de proprietate în baza Legilor fondului funciar, în favoarea Parohiei nr.2 " și ", în limita suprafeței de 1679 mp. care ulterior a fost transmisă, prin contractul de schimb nr.669/2002, soților și.
Conform dispozițiilor art.29 din Legea nr.10/2001 ( ale cărui modificări aduse prin Legea nr.247/2005 au fost declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale nr.829/2008), pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.
Moara a cărei restituire a solicitat-o reclamantul, la data naționalizării avea 2 valțuri du-autz, o capacitate de măciniș de peste 10000 kg/2400, așa cum reținut în expertiza de la fond expertul, ținând seama de caracteristicile consemnate în procesul verbal de preluare din 13 iunie 1948, ceea ce o încadrează în categoria sistematice, potrivit art.50 din Legea nr.119/1948.
Prin urmare, preluarea morii s-a făcut cu titlu valabil, respectându-se dispozițiile legale în vigoare la data preluării, iar ulterior a fost evidențiată în patrimoniul SC SA - societate privatizată legal, situație în care nu poate fi restituită în natură potrivit art.29 alin.1 din Legea nr.10/2001, reclamantul fiind îndreptățit la despăgubiri.
Prin cererea introductivă s-a solicitat și restituirea în natură a instalațiilor și utilajelor aflate în dotarea morii la data preluării.
În raportul de expertiză întocmit de expert în rejudecare, depus la filele 23 și următoarele din dosar, s-a reținut că în prezent în clădirea care a avut destinația de moară nu mai există instalații, utilaje sau piese specifice morăritului, nici din cele inventariate la naționalizare, nici din cele introduse ulterior.
Art.6 alin.2 din Legea nr.10/2001 condiționează acordarea măsurilor reparatorii pentru utilajele și instalațiile preluate de stat sau de alte persoane juridice odată cu imobilul, de existența acestora în natură, exceptând de la incidența legii situațiile în care acestea au fost înlocuite, casate, sau distruse.
Prin urmare, în cauză nu se poate dispune acordarea măsurilor reparatorii, cerințele din art.6 alin.2 nefiind îndeplinite.
Nu poate forma obiectul restituirii în natură nici terenul de 7000 mp. atâta timp cât actele de înstrăinare încheiate între SC SA în procesul reorganizării nu au fost contestate în conformitate cu dispozițiile art.45 din lege, iar o parte din suprafață a fost atribuită prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legilor fondului funciar, reclamantul fiind îndreptățit la despăgubiri.
Aceeași soluție se impune și pentru gardul împrejmuitor al terenului.
Privitor la construcțiile preluate abuziv odată cu moara, expertul, în lucrarea efectuată în rejudecare, filele 83 și următoarele, a constatat că din cele 4 clădiri, este în ființă casa cu 5 camere, în care funcționează un atelier de vulcanizare, în timp ce casa cu 4 camere, șopronul și magazia au fost demolate.
Reclamantul a solicitat măsuri reparatorii în echivalent pentru construcția existentă, astfel încât, ținând seama că celelalte 3 construcții, a căror restituire în natură s-a cerut au fost demolate, urmează a se constata că pentru toate cele 4 clădiri, reclamantul este îndreptățit la măsuri prin echivalent.
În consecință, pentru considerentele arătate, urmează să se admită în parte acțiunea și să se constate că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii în echivalent pentru toate imobilele a căror restituire a solicitat-o ( cu excepția instalațiilor și utilajelor de morărit).
Privitor la contravaloarea bunurilor, se rețin următoarele:
Terenul a fost evaluat de expertul (filele 112 și următoarele din dosar nr.2816/2004) la 15.600,70 lei/mp. rezultând o valoare totală de 109.204,90 lei pentru cei 7000 mp.; casa cu 4 camere, șopronul și magazia au fost evaluate de expert G la suma de 394.374,90 lei, iar valoarea casei cu 5 camere s-a stabilit prin expertiza în limita sumei de 106,037,70 lei, contravaloarea totală a construcțiilor fiind de 500.412,60 lei; valoarea gardului împrejmuitor al terenului a fost stabilită în rejudecare, prin expertiza, la suma de 4.431 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta decedată și continuată de moștenitorul acesteia în contradictoriu cu pârâții, S PRIN LICHIDATOR G,.
Constată că reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru următoarele imobile: teren în suprafață de 7000 mp. în valoare de 109.204,90 lei; un gard împrejmuitor în valoare de 4431 lei; o clădire Moară țărănească în suprafață de 320 mp. o casă de locuit cu 4 camere, în suprafață de 100 mp. o casă de locuit cu 5 camere, în suprafață de 150 mp, un șopron în suprafață de 80 mp. o magazie în suprafață de 100 mp. construcții în valoare totală de 500.412,60 lei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 22 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - - |
Grefier, - - |
Red.-
Tehn.14 ex
8.10.2008
|
Data: 09 OCTOMBRIE 2008
CURTEA DE APEL CRAIOVA
DOSAR NR-
CĂTRE
CONSILIUL LOCAL
În cauza mai sus rubricată, respectiv acțiunea civilă formulată de reclamanta decedată și continuată de moștenitorul acesteia în contradictoriu cu pârâții SC, SC SA S PRIN LICHIDATOR G, SC SRL, având ca obiect legea 10/2001, vă înaintăm alăturat comunicarea deciziei civile nr. 286/22.09.2008 emisă pe numele lui, cu ultimul domiciliu cunoscut în "S, str. -, nr. 19, jud. O", pentru a fi afișată la ușa instituției dvs.
Vă solicităm să ne restituiți dovada de primire și procesul-verbal de predare, completat corespunzător.
Președinte,
-
Grefier,
-
2 ex./
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
