Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 45/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 45/A/2010

Ședința publică din data de 19 februarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Denisa Băldean vicepreședinte al Curții de Apel Cluj

JUDECĂTOR 2: Valentin Mitea președinte al Curții de Apel

Grefier: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul apelant PRIMARUL MUNICIPIULUI BMî mpotriva sentinței civile nr. 435/21.04.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe reclamanții, și în calitate de moștenitori ai defunctului, având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată că prin înscrisul depus la dosar și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței reclamanții intimați au depus la dosar copii legalizate după certificatul de deces privindu-l pe -, seria - nr.- și după certificatul de moștenitor nr. 10/4 februarie 2010, solicitând judecarea cauzei în lipsă ( filele 122-124 din dosar ).

Pârâtul apelant Primarul municipiului C-N a depus la dosar prin fax, înregistrată ulterior prin serviciul de registratură al instanței la data de 19 februarie 2010, o adresă prin care învederează instanței faptul că evaluarea celor trei construcții situate în str. - aparținând România nu este posibilă deoarece aceste clădiri sunt închise cu lacăte, iar intrarea principală este asigurată și cu gratii metalice, fiind astfel în imposibilitate de a efectua evaluarea.

În dovedirea susținerilor sale, pârâtul apelant anexează adresa emisă de Serviciul Public - Administrarea Local și Utilități - B M și o serie de planșe fotografice ( filele 129 - 132 din dosar ).

CURTEA

Cererea de chemare în judecată. Prin cererea introductivă înregistrată la data de 26.05.2008, sub nr-, pe rolul Tribunalului Maramureș, reclamanta a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtului Primarul Municipiului B M să emită o nouă dispoziție prin care să-i atribuie terenul în suprafață de 1082 mp. înscris în CF nr. 5591 B M nr. top. 1369/6/3 și parte din suprafața de 186 mp. teren, din top. 1369/6/2, consecutiv anulării răspunsului comunicat la 13.05.2008; obligarea pârâtului la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe fiecare zi de întârziere începând cu data introducerii acțiunii.

În motivele cererii, reclamanta a arătat că, deși există două hotărâri judecătorești irevocabile prin care primarul a fost obligat să emită dispoziția de restituire în natură a terenului, acesta a refuzat să respecte dispozițiile instanței, motivând că în lipsa unei decizii exprese și favorabile a cu privire la aplicarea măsurii și a dovezii achitării despăgubirii stabilită de unitatea deținătoare, terenul aferent construcțiilor nu poate fi restituit în natură, prin dispoziție a primarului.

În drept, a invocat art. 10 alin 5 din Legea nr. 10/2001 și art.24 din Legea nr. 554/2004.

II. Întâmpinarea. Prezent în instanță, reprezentantul pârâtului a invocat excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a lipsei plângerii prealabile, excepții respinse de instanță.

III. Judecata în prima instanță. Prin sentința civilă nr. 1147/30.06.2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului B M și, în consecință, pârâtul a fost obligat să emită o nouă dispoziție, prin care să atribuie reclamantei în natură terenul situat în B M,-, în suprafață de 1082 mp. înscris în CF nr. 5591 B M nr. top. 1369/6/3 și 1/2 parte din suprafața de 186 mp. din top. 1369/6/2.

Au fost respinse celelalte capete de cerere.

IV. Declarația de recurs. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs atât pârâtul Primarul municipiului B M, cât și reclamantul, succesorul reclamantei.

Judecata în recurs. Prin decizia civilă nr. 2184/15.10.2008 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosar nr-, au fost admise recursurile declarate de pârâtul Primarul municipiului B M și de reclamantul și a fost casată sentința atacată, fiind trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Maramureș, Secția Civilă.

Instanța de control judiciar a reținut că intenția legiuitorului a fost aceea de cenzurare a deciziei, cât și a refuzului referitor la aceasta, pe calea specială, în fața secției civile, rezultând fără echivoc din dispozițiile Legii nr. 10/2001.

În interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia IX, respectiv XX, prin admiterea recursului în interesul legii, s-a statuat că, în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin.3 din Legea nr. 10/2001, instanța de judecată (secția civilă) este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și notificarea persoanei îndreptățite, în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate. Ca atare, concluzia a fost aceea că în toate situațiile atacării actului decizie/dispoziție, indiferent de persoana ce o atacă, cât și în situația refuzului nejustificat de a răspunde de a emite decizia sau a proceda în consecință, cenzurarea se face pe cale specială prevăzută de Legea nr.10/2001, respectiv în fața Tribunalului - Secția civilă și nicidecum în fața instanței de contencios administrativ.

VI. În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului Maramureș, Secția Civilă.

Reclamantul a depus o precizare și o modificare a cuantumului despăgubirilor solicitate.

VII. Prin sentința civilă nr. 435/21.04.2009 pronunțată în dosar nr- de către Tribunalul Maramureș, Secția Civilă, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta, decedată și continuată de moștenitorul, în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului B M și, în consecință, a fost obligat pârâtul la emiterea unei dispoziții privind restituirea în natură a imobilului teren, situat în B M,-, în suprafață de 1082 mp, înscris în CF nr. 5591 B M, nr. topo 1369/6/3 și 1/2 parte din suprafața de 186 mp. din nr. top 1369/6/2.

Pârâtul a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 6220 lei RON, cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului, calculate de la data de 07.08.2007 până la data pronunțării hotărârii și în continuare câte 10 lei/zi de întârziere, până la emiterea dispoziției.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut faptul că în termen legal, petenta a solicitat pârâtului, în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a imobilului situat în B M,-, înscris în CF nr. 5591 B

Pârâtul, prin dispozițiile nr. 23 și nr. 822 din 2004 dispus în sensul restituirii în natură a unei părți a imobil, cu motivarea că diferența este în folosința E. "România ".

edificate de E. "România ".pe terenul în litigiu sunt în prezent degradate și practic ele sunt imobile abandonate.

Cu adresa din data de 14.08.2003, înregistrată la intimat sub nr.17629, F România a comunicat faptul că nu deține în patrimoniul său terenul aferent imobilului, situație în care pârâtul avea obligația să emită dispoziție pentru restituirea acestui teren în natură.

Refuzul intimatului nu are suport legal și cum revenirea petentei la conținutul notificării inițiale nu poate fi considerată ca o nouă notificare, se impune admiterea contestației în sensul anulării dispoziției contestate.

Instanța a apreciat că reclamanta a fost deposedată abuziv de terenul pentru care a formulat nenumărate cereri de restituire și că aceasta, cât și pârâtul Primarul municipiului B M au întreprins demersurile necesare pentru ca "România " B să comunice situația clădirilor edificate de către aceasta, însă cum constructoarea nu a înțeles să emită pretenții cu privire la acestea, este nedreaptă și ilogică întârzierea satisfacerii reclamantei, în sensul restituirii terenului, conform hotărârilor judecătorești menționate anterior, aspect ce presupune implicit și îngrădirea accesului la justiție.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin.5 și art. 40 din nr.HG 250/2007, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, intimatul a fost obligat cu titlu de contravaloare a lipsei de folosință.

VIII. Declarația de apel. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Primarul municipiului B M, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

În motivare, pârâtul a criticat sentința apelată, apreciind că prima instanță a încălcat dispozițiile art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, republicată, terenul înscris în CF nr. 591 B M nr. top 1369/6/3 în suprafață de 1082 mp. și parte din suprafața de 186 mp. din nr. top 1369/6/2 fiind afectat de construcții, edificate de către "România ".

realității faptul că terenul este proprietate a Statului Român, însă construcțiile nu sunt abandonate, ele fiind închiriate unei societăți comerciale, aspect ce rezultă din actele aflate la dosar.

În opinia apelantului, faptul că acele construcții au fost închiriate constituie o dovadă că ele mai sunt necesare proprietarului. În acest sens

s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția civilă și de proprietate intelectuală prin Decizia nr. 5861/20.09.2007.

Omisiunea "România " de a emite pretenții cu privire la construcții, până la data pronunțării hotărârii, este culpa exclusivă a acesteia și nu poate fi sancționat primarul pentru întârziere în realizarea dreptului pretins de reclamant, întrucât potrivit art. 11 din Legea nr. 10/2001, republicată, se pot restitui în natură numai terenurile libere de construcții.

IX. Întâmpinarea. Prin întâmpinare formulată, reclamantul intimat a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Judecata în apel. Sub aspectul stării de fapt, Curtea reține ca fiind esențiale următoarele împrejurări:

1. Prin notificarea nr. 399/09.11.2001, comunicată prin Biroul executorului judecătoresc și înregistrată la. "România " cu nr. 5522/09.11.2001, reclamanta, moștenitoare a defuncților proprietari și a solicitat restituirea în natură sau acordarea unor despăgubiri bănești în cuantum de 500 milioane lei, pentru imobilul situat administrativ în B M,-, identificat cu nr. top 1369/2 în CF nr. 4230 B M, preluat de Stat prin naționalizare, în baza Decretului nr. 119/1948 (p. 31-35 dosar C).

2. Potrivit colii funciare 4230 B M, parcela funciară cu nr. top 4230, având categoria de folosință " în intravilan" și suprafața de 742 stj. p. (2669 mp.) avea ca proprietari tabulari, la data naționalizării, pe soții și, în părți egale (B9).

La data de 1 martie 1950, imobilul este transcris în CF nr. 5591 B M, cu nr. top 1369/6, " în intravilan" cu suprafața de 2165 mp. coala funciară nr. 4230 fiind sistată (p. 41-44 dosar C).

3. Conform Deciziei nr. 479 din 14 septembrie 1974, dată de Comitetul executiv al Consiliului Popular al Județului M (p. 40 dosar C), imobilul înscris în CF nr. 5591 B M, cu nr. top 1369/6 în natură C, clădiri și grădină, situat în- se transmite din administrarea operativă a Întreprinderii județene de gospodărire comunală și locativă B M în administrarea directă a Întreprinderii județene cinematografică MBM.

4. Memoriul tehnic explicativ depus în copie la dosarul instanței de apel (p. 46-48) relevă faptul că suprafața determinată de 504 mp. din topograficul inițial 1369/2, a fost atribuită prin schimb, în folosință veșnică, terțului, iar deferența de 2165 mp. identificată prin nr. top nou 1369/6 a fost trecută în administrarea operativă a Întreprinderii

Totodată, sunt evidențiate "două case", construite pe parcela cu nr. top 1369/6, și care nu sunt înscrise în cartea funciară.

5. Prin Decizia nr. 68 din 07 august 2003, "România " restituie reclamantei, în deplină proprietate, clădirea din-, BM( fost sediu administrativ al Filialei M), și suprafața construită de 365 mp. stipulând în cuprinsul art. 2 al deciziei că terenul în suprafață de 2261 mp. este proprietate de stat, astfel că dispoziția de restituire urmează a fi emisă de Primăria municipiului BM( p. 36-37 dosar C).

6. În executarea deciziei de restituire nr. 68/2003, se încheie la data de 25 august 2003 procesul verbal de predare-primire, potrivit căruia este predat reclamantei imobilul clădire compus din 9 încăperi, 2 holuri de acces, 1 grup sanitar"în starea în care se află".

Se reține în cuprinsul procesului verbal faptul că "în incinta curții, filiala cinematografică M, în perioada 1975-1979, construit pe bază de proiecte din fonduri proprii două clădiri și anexe boxe garaje + magazii, care nu fac obiectul retrocedării".

Totodată, terenul aferent acestor clădiri și calea de acces, în suprafață totală de 752 mp. nu ar putea fi restituit în natură.

Procesul verbal de predare-primire a fost semnat de reclamantă, fără obiecțiuni (p. 38-39 dosar C).

7. Prin notificarea nr. 84 din 1 septembrie 2003, înregistrată la Primarul municipiului B M cu nr. -/2003, reclamanta solicită restituirea în natură a suprafeței de teren aferentă construcției ce a făcut obiectul deciziei nr. 68 din 7 august 2003 și acordarea unor despăgubiri bănești pentru diferența de teren până la suprafața inițială naționalizată, aceea de 2669 mp. (p. 25-29, dosar C).

8. Prin Dispoziția nr. 23 din 12.01.2004, dată de Primarul municipiului B M, se aprobă restituirea în natură, în favoarea reclamantei, a imobilului teren în suprafață de 897 mp. reînscris în CF nr. 5591 B M, cu nr. top 1369/7 și a terenului în suprafață de 186 mp. identificat cu nr. top 1369/8, în indiviziune cu Statul Român, în cote egale (p. 20 dosar C).

9. Constatându-se, ulterior, existența unei erori de numerotare a parcelelor rezultate prin dezmembrarea topograficului 1369/6, Primarul municipiului BMe mite dispoziția nr. 822 din 29 martie 2004, care modifică cuprinsul art. 1 al dispoziției inițiale, în sensul că restituirea în natură operează cu privire la următoarele parcele:

- nr. top 1369/6/1, în suprafață de 897 mp. teren liber aferent casei;

- nr. top 1369/6/2, 186 mp. în indiviziune cu Statul Român, în cote egale, reprezentând servitute de trecere la clădirile deținute de "România " - Filiala M (p. 16-17, dosar C).

Curtea reține că în cuprinsul referatului care fundamentează dispoziția de restituire în natură a imobilului teren (p. 22-23 dosar), se constată că suprafața de 1082 mp. din tabelul celor 2165 mp. aparținând parcelei funciare cu nr. top 1369/2, proprietatea Statului Român, este ocupată de două clădiri și anexe, construite de "România ", astfel că nu poate fi restituită în natură.

Dispoziția nr. 23/2004, astfel cum a fost ea modificată prin dispoziția nr. 822/2004, nu a fost atacată de reclamantă, în procedura reglementată prin art. 26 din Legea nr. 10/2001, republicată.

10. La data de 6 septembrie 2005, reclamanta notifică Primăria municipiului B M, prin executorul judecătoresc, solicitând restituirea suprafeței de 1082 mp. teren, identificată în CF nr. 5591 B M, cu nr. top 1369/6/3 și a cotei de parte din parcela în suprafață de 186 mp. identificată cu nr. top nou 1369/6/2, cu motivarea că toate construcțiile existente pe acest teren, deținute de "România " nu mai sunt necesare acesteia, fiind închiriate în ultimii an, astfel că primesc incidență dispozițiile art. 10 alin. 32din Legea nr. 10/2001.

11. Prin dispoziția nr. 2195 din 8 august 2006, Primarul municipiului BMr espinge notificarea reclamantei, înregistrată cu nr. 19710/07.09.2005, constatând că nu a fost depusă la termenul prevăzut de Legea nr. 10/2001, respectiv până la dat de 14.02.2002.

12. Dispoziția nr. 2195/2006 nu este atacată de reclamantă, prin sentința civilă nr. 800/29 iunie 2007 Tribunalului Maramureș, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 283/A/15 septembrie 2006 Curții de Apel Cluj și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1465/16.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind obligat Primarul municipiului B M să emită "o nouă dispoziție în condițiile legii".

Considerentele care fundamentează soluția de anulare a dispoziției nr. 2195/2006 relevă omisiunea pârâtei de a se pronunța cu privire la terenul în suprafață de 1082 mp. prin notificarea formulată în anul 2005 reclamanta reiterând cererea inițială de restituire a tuturor terenurilor abuziv preluate, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001.

13. Prin răspunsul înregistrat cu nr. 11450 din 5 mai 2008, Primarul municipiului BMc omunică reclamantei că unitatea deținătoare a construcțiilor edificate pe terenul în litigiu este "România ", singura în măsură să stabilească despăgubirea aferentă acestor construcții și să aprecieze cu privire la oportunitatea aplicării măsurii.

Or, în lipsa unei decizii exprese și favorabile cu privire la aplicarea măsurii și a dovezii referitoare la achitarea despăgubirii, "terenul aferent construcțiilor nu poate fi restituit în natură prin dispoziția Primarului" (p. 6 dosar nr-).

14. Observă Curtea că prin hotărârea judecătorească mai sus evocată (sentința civilă nr. 800/2007 a Tribunalului Maramureș ), învestită cu puterea lucrului judecat, Primarul municipiului BMa fost obligat să se pronunțe, prin dispoziție motivată, cu privire la întregul imobil care a făcut obiectul notificării inițiale, înregistrată în anul 2001, în condițiile în care reclamanta a pretins măsuri reparatorii cu privire la imobilul situat în B M,-, identificat cu nr. top 1369/2 în CF nr. 4230 B M și a obținut restituirea casei care a aparținut autorilor săi, a terenului aferent acestuia, în suprafață de 897 mp. și a cotei de parte dintr-o parcelă de 186 mp. reprezentând calea de acces.

Pentru diferență, estimată a fi de 1082 mp. reclamantei nu i-au fost acordate măsuri reparatorii, în natură sau prin echivalent.

Răspunsul Primarului municipiului B M nu are valoarea unei decizii motivate, în înțelesul art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, justificând prezenta acțiune civilă în justiție prin care se solicită instanței ca în mod direct să se pronunțe cu privire la cererea de restituire în natură a parcelei de 1082 mp. teren și, pe cale de consecință, a căii de acces în suprafață de 186 mp. prin aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, republicată.

În drept, potrivit art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, republicată, se restituie în natură și terenurile pe care, ulterior preluării abuzive, s-au edificat construcții autorizate care nu mai sunt necesare unității deținătoare, dacă persoana îndreptățită achită acesteia o despăgubire reprezentând valoarea de piață a construcției respective, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare.

Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, precizează în cuprinsul art. 10.5 că despăgubirea aferentă construcției se stabilește de "unitatea deținătoare" pe baza unei expertize extrajudiciare dispuse de aceasta. aplicării acestei măsuri revine exclusiv unității deținătoare.

În ipoteza textului de lege mai sus evocat, unitatea deținătoare a construcției este și unitatea deținătoare a terenului, în accepțiunea pe care legiuitorul o dă noțiunii de "unitate deținătoare", nefiind reglementată situația în care cel care deține construcția nu are asupra terenului aferent un titlu de natură să-i confere dreptul de dispoziție juridică, materializat printr-o decizie de restituire în natură.

, însă, și în această situație, despăgubirea aferentă construcției urmează a fi stabilită de unitatea deținătoare a construcției, creditor al obligației de plată a valorii de piață a acesteia, orice identificare a unui alt titular conducând la o îmbogățire fără just temei.

aplicării măsurii, cu referire la măsura restituirii terenului aferent construcției, aparține însă exclusiv unității care are evidențiat acest teren în patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat, iar nu celei care deține construcția, cum eronat susține pârâtul.

Aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, republicată, invocate expres de reclamantă în susținerea cererii sale introductive obligă, așadar, instanțele de judecată la stabilirea regimului juridic al construcțiilor care există pe terenul pretins de reclamantă, la stabilirea regimului juridic al terenului aferent acestora, inclusiv a suprafeței exacte și a limitelor în care ar putea fi restituit în natură, la determinarea căii de acces în litigiu și a suprafeței acesteia.

Restituirea terenului fiind legal condiționată de dovada achitării despăgubirii aferente construcțiilor, stabilită de unitatea deținătoare, revine instanțelor obligația de a pretinde reclamantei să facă dovada acestei plăți, în raport cu unitatea deținătoare, a cărei identitate a fost, în prealabil, cu certitudine stabilită.

Toate aceste împrejurări de fapt nu au fost cercetate și lămurite de prima instanță, care printr-o evidentă lipsă de implicare în cercetarea judecătorească a admis acțiunea reclamantei în absența probelor absolut necesare în cauză, pronunțând o hotărâre care nesocotește dispozițiile alin. 5 al art. 10 al Legii nr. 10/2001, referitoare la obligația de despăgubire.

Pentru cele ce preced, în baza art.279 alin 1 teza I proc.civ.Curtea va desființa hotărârea primei instanțe și va trimite cauza la același tribunal pentru a fi judecată în fond, în scopul unei temeinice stabiliri aaî mprejurărilor de fapt, prin administrarea tuturor probelor necesare și utile. Se asigură, astfel, un acces efectiv al părților la justiție, prin înlăturarea riscului ca acestea să fie private de un grad de jurisdicție și în imposibilitatea realizării dreptului pretins într-un cadru procesual corect stabilit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI BMî mpotriva sentinței civile nr. 435 din 21 aprilie 2009 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, pe care o desființează, trimițând cauza pentru rejudecare în primă instanță la același Tribunal.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - -

Red.DB/dact.MM

5ex./12.04.2010

Jud.fond:

Președinte:Denisa Băldean
Judecători:Denisa Băldean, Valentin Mitea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 45/2010. Curtea de Apel Cluj