Speta Legea 10/2001. Decizia 46/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 46/A/2010
Ședința publică din data de 19 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Denisa Băldean vicepreședinte al Curții de APEL CLUJ
JUDECĂTOR 2: Valentin Mitea președinte al Curții de APEL CLUJ
Grefier: - -
-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr.320 din 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- privind și pe pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, având ca obiect plângere la Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de apel reclamanții apelanți au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nefiind formulate cereri în probațiune ori excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 320 din 19 mai 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea civilă înaintată de reclamantul, precum și cererea de intervenție formulată de împotriva pârâtului Primarul municipiului C-N, având ca obiect anularea dispoziției nr. 397/29.01.2009 a Primarului și obligarea acestuia la emiterea unei noi dispoziții în sensul restituirii în favoarea reclamantului a suprafeței de 944 mp. din imobilul teren înscris în CF nr. 1995 C-N, nr. top 16460/2.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în esență, următoarele:
Potrivit CF nr. 1995 C nr. top 1995, în această carte funciară s-a aflat înscris imobilul constând din casă din lemn acoperită cu scândură, cu 1 cameră, 1 bucătărie, curte și grădină în suprafață de 293 stj.p. (1054 mp.), asupra lui fiind proprietari, și
HGDin suprafața 1054 mp. a fost expropriată, în baza Decretului nr. 118/1975, suprafața de 110 mp. în vreme ce restul de 944 mp. au trecut în proprietatea Statului Român în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974, urmare a încheierii între proprietarii tabulari sus-arătați și reclamantul, respectiv intervenienta, a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8113/05 noiembrie 1977.
Reclamantul și intervenienta au cumpărat, prin contractul încheiat, imobilul construcție, fără însă ca vânzarea să vizeze și terenul deoarece erau în vigoare prevederile art. 30 din Legea nr. 58/1974, în raport de care erau interzise înstrăinările de terenuri între vii, statul preluând dreptul de proprietate asupra terenului aferent unei construcții înstrăinate.
Faptul că terenul în litigiu nu a constituit obiectul contractului de vânzare-cumpărare rezultă și din cuprinsul acestui contract, reclamantul și soția sa dobândind doar un drept de folosință asupra cotei de 54/2318 din teren.
Așa fiind, trebuie considerat că terenul nu a fost preluat abuziv de la reclamant și intervenientă, astfel că aceștia nu pot solicita restituirea în natură conform Legii nr. 10/2001, un asemenea drept având însă foștii proprietari tabulari, și
HGÎn consecință, reclamantul și intervenienta nu au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel și, solicitând desființarea ei, cu consecința anulării dispoziției nr. 397/29.01.2009 a Primarului municipiului C-N și obligarea acestuia la emiterea unei noi dispoziții prin care să se dispună restituirea în natură a suprafeței de teren de 944 mp. teren înscris în CF nr. 1995 C-N nr. top 16460/2.
În motivarea apelului s-a arătat că sentința este nelegală și netemeinică deoarece:
1. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8113/1977 de notariatul de Stat Județean C vânzătorii le-au înstrăinat actualilor apelanți întregul imobil de sub din CF nr. 1995 C, care se află în proprietatea lor, apelanților rămânându-le dreptul de proprietate asupra construcției și un drept de folosință asupra unei părți din teren, în vreme ce Statul Român a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului. Așa fiind, rezultă că apelanții sunt cei de la care statul a preluat ternul, deci ei sunt și aceia care au calitatea de persoane îndreptățite la redobândirea terenului în baza Legii nr. 10/2001.
2. Apelanții au făcut dovada dreptului lor de proprietate prin înscrierile existente în cartea funciară, precum și prin contractul lor de vânzare-cumpărare încheiat cu proprietarii tabulari, astfel că în mod nejustificat le-a fost respinsă notificarea și li s-a refuzat restituirea în natură a suprafeței de 944 mp. teren, mai ales că acest teren este liber de orice fel de construcții.
Mai mult, la data de 25 noiembrie 1970 actualii apelanți au încheiat cu proprietarii tabulari contract de vânzare-cumpărare asupra imobilului având nr. top 16460 din CF nr. 1995 C-N, în cuprinsul acestuia menționându-se în mod clar că se vinde și suprafața de 14 ari teren (1400 mp.).
Primarul municipiului C-N a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat ( 7).
Cu privire la acest apel, Curtea are în vedere următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptățite, în sensul acestei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, "persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora".
Rezultă din aceste prevederi ale Legii nr. 10/2001 că, în acord cu vocația ei reparatorie exprimată, cu valoare de principiu, în art. 1, au dreptul la a obține măsuri reparatorii, fiind considerate persoane îndreptățite, persoanele fizice care au avut, la data preluării abuzive, calitatea de proprietare ale imobilului preluat de către stat. Prin urmare, doar calitatea de fost proprietar este cea care conferă vocație la obținerea de măsuri reparatorii, orice altă ipostază legală nefiind îngăduită.
Această concluzie se află, de altfel, afirmată și în cuprinsul prevederilor art. 1.4 lit. C alin. 3 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin nr.HG 250/2007, potrivit cărora în ipostaza în care, ulterior înstrăinării, construcția proprietatea dobânditorului a fost preluată și mai apoi demolată, dobânditorul nu are dreptul (vocația) de a obține titlul de proprietate aferent construcției cumpărate, regimul juridic al acestei categorii de terenuri rămâne supus Legii nr. 10/2001 în favoarea proprietarului terenului la data trecerii în proprietatea statului, acesta fiind persoană îndreptățită la măsuri reparatorii.
În cauza de față este de avut în vedere că, așa cum și prima instanță a reținut, proprietari tabulari ai imobilului teren în suprafață de 293 stj.p. înscris în CF nr. 1995 C sub nr. top 16460 au fost la data preluării de către stat, și G, dreptul lor fiind înscris sub B + 3, 4, 5, 6 ( 6 dosar Tribunal).
Împrejurarea că între acești proprietari tabulari și actualii apelanți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 8113/05.11.1977 de Notariatul de Stat Județean C ( 68 dosar Tribunal), nu poate conduce la concluzia că apelanții ar fi dobândit, prin efectul acestui contract, și dreptul de proprietate asupra terenului, căci din examinarea clauzelor contractului rezultă cu claritate că ceea ce a făcut obiectul înstrăinării a fost doar construcția. De altfel, doar dobândirea proprietății asupra construcției apărea ca posibilă, câtă vreme prin efectul prevederilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 transmiterea prin acte între vii a dreptului de proprietate asupra terenurilor era interzisă, iar încheierea unui contract de vânzare-cumpărare precum cel din prezentul litigiu atrăgea dobândirea de către stat a terenului direct de la vânzător, fără ca în prealabil să mai treacă prin patrimoniul cumpărătorului.
De altfel, apelanții nu au fost nici înscriși în cartea funciară ca proprietari ai terenului în litigiu, fiind de văzut și că nici încheierea, în anul 1970, unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată ( 5 dosar apel) nu poate trimite la o altă concluzie, acesta nefiind a transmite proprietatea câtă vreme nu a fost încheiat în formă autentică și nu a fost urmat de înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al apelanților de astăzi.
Astfel fiind, se va respinge apelul ca nefondat, în baza prevederilor art. 296.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 320 din 19 mai 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.VM/dact.MM
5ex./08.04.2010
Jud.fond:
Președinte:Denisa BăldeanJudecători:Denisa Băldean, Valentin Mitea
