Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 49/2008. Curtea de Apel Bacau

ROMANIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr- Decizia civilă nr. 49/2008

ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008

PREȘEDINTE: Liliana Ciobanu JUDECĂTOR 2: Daniela Părău

- - - JUDECĂTOR 3: Daniela Marcu

- - - grefier

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

La ordine a venit spre soluționare apelurile civile declarate de contestator ISRAEL prin procurator și pârâta SC SRL R, împotriva sentinței civile nr. 710 din 24.07.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din 10 martie 2008 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceiași zi.

CURTEA

- deliberând -

Asupra apelurilor civile de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 710 din 24 iulie 2007 Tribunalului Neamț pronunțată în dosarul nr- s-a admis în parte contestația, formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de contestatorul, prin procurator în contradictoriu cu intimata SC SRL R, s-a anulat în parte decizia de respingere a notificării nr. 2/21 decembrie 2006 emisă de intimată, numai în ceea ce privește constatarea calității de persoană îndreptățită a contestatorului și cererea privind imobilele construcții - 3 apartament, în prezent demolate, situate în-, municipiul R, jud. N și s-a constatat calitatea de persoană îndreptățită în temeiul Legii nr. 10/2001 a contestatorului de a solicita prin notificare retrocedarea imobilelor expropiate prin Decretul nr. 92/1950, avute în proprietate de bunicul său, fiind obligată intimata, ca în temeiul art.16 alin.2 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, să înainteze întreaga documentație privind cererea contestatorului de restituire a imobilelor construcții - 3 apartamente, demolate, pentru care restituirea nu mai este posibilă, Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin cererea introductivă, s-a formulat de contestator, contestație împotriva deciziei nr. 2 din 21 decembrie 2001 emisă de intimată, prin care s-a respins notificarea nr. 88/2002, înregistrată sub nr. 8319 din 13 februarie 2002, întrucât nu a fost dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilul solicitat, nu a fost făcută dovada calității de moștenitor și nu au fost depuse actele de stare civilă.

S-a reținut că, s-a făcut dovada deplină de către contestator a calității de persoană îndreptățită în accepțiunea prevederilor art.4 alin.2 raportat la art.3 alin.1 din Legea nr. 10/2001, cu modificările ulterioare și că a dovedit preluarea abuzivă de către Statul Român prin Decretul nr. 92/1950 doar pentru construcție ( 3 apartamente) situată la adresa menționată, mențiunile din tabelul anexă la decret nefiind complete, sub aspectul dovedirii dreptului de proprietate asupra terenului aferent de 1000 mp teren.

S-a apreciat că, în conformitate cu dispozițiile art.16 alin. 2 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, cererea contestatorului de restituire a imobilelor, construcții este admisibilă și întrucât imobilele nu mai există în materialitatea lor îl îndreptățesc pe contestator să obțină despăgubiri, urmând ca întreaga documentație să fie înaintată Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor.

Împotriva acestei sentinței au declarat apel ambele părți, apelurile fiind declarate în termen, motivate și scutite de plata taxei de timbru conform art.55 din Legea nr. 10/2001.

În motivarea apelului, reclamantul arată, în esență, că hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât din înscrisurile depuse la dosar a făcut dovada că imobilele - construcții erau amplasate pe un teren în suprafață de 1650 mp din care construcțiile ocupau 429, 83 mp, așa cum rezultă din schița imobilelor - construcții și teren, schiță ce nu a fost contestată.

Susține că a dovedit existența și întinderea dreptului de proprietate cu privire la teren și a dovedit că autorul său a fost proprietarul terenului, nefăcându-se probe contrare cu privire la cele susținute, arătând că este îndreptățit să primească în natură suprafața de 1000 mp teren.

În motivarea recursului, pârâtul arată, în esență că decizi contestată era corectă întrucât contestatorul nu a depus la sediul său actele care să ateste calitatea de moștenitor după defunctul și "astfel încât nu a dovedit nici calitatea de moștenitor și nici dreptul de proprietate al defuncților asupra imobilului solicitat.

Examinând cauza sub aspectul motivelor de apel invocate, Curtea de Apel reține următoarele:

Apelantul-reclamant este nemulțumit de faptul că nu s-a dispus retrocedarea suprafeței de 1000 mp teren situat în R,-.

La dosar apelantul a depus o schiță a imobilului din- - schiță în care se precizează suprafața de 1650 mp inclusiv clădiri și faptul că, suprafața de 387,83 mp sunt clădiri.

În schița menționată nu se face vorbire de proprietarul imobilului din-, imobil compus din clădiri și teren.

Conform copiei anexei la Decretul pentru naționalizarea unor imobile din județul R (fila 42 dosar fond) la poziția 44 este nominalizat numitul - 3 apartamente la rubrica "numele și prenumele proprietarilor și adresa imobilului naționalizat".

Din aceste acte depuse, nu rezultă că la momentul naționalizării, a fost trecut în proprietatea statului și vreo suprafață de teren care să fi aparținut autorului apelantului, din actul menționat rezultând că au fost naționalizate doar 3 apartamente.

Schița depusă de apelant la dosar, deși individualizează imobilul din- nu face dovada cu privire la dreptul de proprietate al autorului apelantului cu privire la suprafața de 1000 mp teren solicitat a fi retrocedat.

Conform art.24 din Legea nr. 10/2001, în absența unor probe contrare existente și după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.

În cauză deși schița imobilului nu a fost contestată, așa cum a susținut apelantul aceasta nu constituie act normativ sau de autoritate prin care

s-a dispus măsura preluării abuzive sau prin care s-a pus în executare măsura preluării abuzive pentru a se putea stabili în baza ei existența și întinderea dreptului de proprietate.

De aceea se va aprecia că, în absența altor probe din care să rezulte dreptul de proprietate al autorilor apelantului cu privire la suprafața de 1000 mp, soluția primei instanțe este corectă, apelul formulat de reclamant nefiind fondat.

Referitor la apelul formulat de pârâtă se va aprecia că nu este fondat, întrucât deși a susținut că reclamantul nu a depus acte de stare civilă pentru a dovedi calitatea de moștenitor a foștilor proprietari și nici acte din care să rezulte dreptul de proprietate al autorilor săi asupra bunurilor solicitate a fi retrocedate prin notificare, nu a făcut dovada că ar fi solicitat reclamantului să depună actele menționate, soluționând notificarea în lipsa acestora.

La dosarul de fond, contestatorul a depus acte de stare civilă din care rezultă calitatea sa de moștenitor al foștilor proprietari precum și copie a anexei la decretul de naționalizare din care rezultă că de la autorii săi s-au naționalizat 3 apartamente, astfel încât se va considera că în mod corect instanța de fond a apreciat că este îndreptățit contestatorul a primi despăgubiri pentru construcțiile, în prezent demolate.

În considerarea celor reținute anterior Curtea de Apel, în baza art.296 Cod procedură civilă, va respinge cele două apeluri ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

- DECIDE -

Respinge ca nefondate apelurile civile declarate de contestator ISRAEL prin procurator, domiciliată în R, str. T,.19,.9, jud. N și pârâta SC SRL R, cu sediul în loc. R,-, jud. N, împotriva sentinței civile nr. 710 din 24.07.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi 17.03.2008.

Președinte, Judecător, Grefier,

- - - - - -

red.sent.

red.DP/18.03

tehn.DM/ex.5

18/20.03.2008

Președinte:Liliana Ciobanu
Judecători:Liliana Ciobanu, Daniela Părău, Daniela Marcu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 49/2008. Curtea de Apel Bacau