Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 74/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 74
Ședința publică din data de 2 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTOR 2: Mioara Iolanda Grecu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T, cu sediul în Târgoviște,--3, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței civile nr.2153 pronunțată la 11 decembrie 2008 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantele, domiciliată în Târgoviște,-, Cod poștal -, Județ D și, domiciliată în Târgoviște, B-dul -, -. 3,. 4, Cod poștal -, Județ
Apel scutit de taxă de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimatele-reclamante și - prin procurator potrivit procurii autentificată sub nr. 1886/29.05.2008 la Biroul Notarului Public, lipsind apelanta-pârâtă Primăria municipiului Târgoviște.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că apelanta-pârâtă Primăria municipiului Târgoviște a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimate.
Procuratorul intimatelor, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Procuratorul intimatelor, având cuvântul, arată că potrivit art. 22 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, otificarea va cuprinde denumirea și adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptățite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum și valoarea estimată a acestuia.
- arată că imobilul în litigiu a fost preluat de organele de stat prin acte de dispoziție, iar notificările și contestația vizau același de teren, diferența de suprafață fiind dată de faptul că, la data preluării, terenul nu a fost măsurat cu instrumente adecvate.
În luna ianuarie 2008, contestatoarele au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în certificatul de moștenitor din 1991, de la suprafața de 487,50 mp la 689,31 mp, motivat de faptul că nu s-au făcut măsurători exacte.
Solicită respingerea apelului ca nefondat întrucât contestatoarele au făcut dovada proprietății asupra terenului de 590 mp, precum și dovada preluării abuzive a acestuia.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, reclamantele și -, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Târgoviște, au formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 9223 din 6.05.2008 prin care pârâta le-a respins notificările nr.75/2001 și nr.76/2001, solicitând anularea dispoziției menționate și restituirea în natură sau în echivalent a terenului în suprafață de 590 mp situat în Târgoviște,- ( actualmente-) considerând-o nelegală și netemeinică.
În motivarea acțiunii, contestatorii au arătat că terenul a aparținut părinților lor, și, decedați în anul 1970 și respectiv 1996, moștenitoare fiind ele, în calitate de fiice, că au depus la Primăria municipiului Târgoviște, toate actele doveditoare, respectiv actele de vânzare-cumpărare ale terenului, certificatul de moștenitor și actele de stare civilă prin care au dovedit că părinții lor au deținut suprafața de 1276 mp teren la adresa de mai sus, iar în prezent dețin numai 689 mp (conform certificatelor de atestare fiscală eliberate de Primăria Târgoviște) diferența de circa 590 mp, fiind preluată în mod abuziv de către stat unde au fost construite blocuri de locuințe confort IV ( bloc nr.8 și bloc 9, str. - ), că solicitarea de restituire a terenului a fost respinsă, motivându-se că nu au făcut dovada modului de preluare a terenului de către stat și că nu au putut dovedi modul de preluare a terenului deoarece nu a existat nici o decizie administrativă de preluare, preluarea făcându-se în mod abuziv.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Primăria municipiului Târgoviște a solicitat respingerea cererii formulate de către reclamanți, motivat de faptul că în baza Legii nr.10/2001 reclamantele au formulat notificările nr.75 și nr.76/2001, solicitând entității competente restituirea în natură sau în echivalent a imobilului-teren în suprafață de 390 mp, situat în Târgoviște,-, că prin acțiunea formulată reclamantele solicită restituirea în natură sau în echivalent a unui teren în suprafață de 590 mp, iar prin notificările nr.75 și nr.76/2001, suprafața notificată este de 390 mp teren, astfel încât, instanța urmează să constate că obiectul prezentei cauze nu-l poate constitui decât suprafața de 390 mp ce a fost notificată și nicidecum cea precizată în cererea de chemare în judecată.
Aceeași intimată a susținut că notificările formulate în baza Legii nr.10/2001 de către reclamante au fost conexate și soluționate prin emiterea Dispoziției primarului nr.9223/6.05.2008, act administrativ prin care s-a respins notificările nr.75 și nr.76/2001, întrucât nu s-a făcut dovada modului de preluare a imobilului de către stat pentru a putea permite încadrarea preluării ca fiind abuzivă, cerință prevăzută de art.2 din Legea nr.10/2001, incidența "preluării abuzive" nefiind prezumată, entitatea investită având obligația ca în baza probelor administrate sa aprecieze situația respectivă ca încadrându-se în cazurile enumerate la art.2 din Legea nr.10/2001 și întrucât nu au fost produse probe în acest sens, se poate concluziona și în sensul că terenul a ieșit în mod legal din patrimonial autorilor reclamantelor prin înstrăinarea lui unei terțe persoane și, astfel, bunul solicitat nu face obiectul Legii nr.10/2001, domeniul de aplicare al acesteia, fiind stabilit numai la acele preluări abuzive produse în intervalul 6.03.1954-22.12.1989.
Prin notele de ședință depuse de către contestatoare, acestea au menționat că prin intermediul celor două notificări au solicitat restituirea în natură sau prin echivalent (în situația în care restituirea în natură nu mai este posibilă) a terenului în suprafață de 390 mp, situat în Târgoviște,- (actualmente-), că la momentul formulării contestației la instanța de fond au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în natură sau prin echivalent a terenului în suprafață de 590 mp, situat în Târgoviște,-, că notificările, cât și contestația la instanță au în vedere același teren, diferența de suprafață fiind dată de faptul că nu au măsurat cu instrumente adecvate suprafața ce ne-a fost preluată de stat și nici cea rămasă în proprietate, iar la data de 14.01.2008 au solicitat Primăriei municipiului Târgoviște eliberarea Certificatelor de atestare fiscală în care este cuprins imobilul din care a fost expropriată suprafața solicitată prin prezenta cerere, iar, la momentul eliberării au observat că, după expropriere le mai rămăsese în proprietate doar suprafața de 689,31 mp (465,88 potrivit Certificatului nr. 16 și 223,43 potrivit Certificatului nr.15), motiv pentru care au solicitat și Biroul Notarului Public îndreptarea erorii materiale strecurată, tot ca urmare a lipsei măsurătorilor exacte, în certificatul de moștenitor din 1991 de la suprafața de 487,50 mp, la 689,31 mp și că, printr-un simplu calcul aritmetic, dacă se scade din suprafața de 1.276 mp, cât au deținut autorii lor, suprafața de 689,31 mp, teren ce le-a mai rămas, rezultă suprafața de 590 mp ce le-a fost preluată abuziv de către stat.
În final, contestatoarele au mai precizat că aceste aspecte le-au cunoscut la data formulării contestației, necunoscându-le la data adresării notificărilor, ceea ce a determinat solicitarea lor de retrocedare a unei suprafețe de 590 mp (adică diferența dintre suprafața deținută în proprietate de autorii noștri și cea rămasă după expropriere), că martorii audiați în cauză, vecini cu imobilul din care a fost expropriată partea de teren ce face obiectul cererii au arătat instanței că niciodată autorii lor nu au înstrăinat vreo porțiune din terenul pe care l-au avut în proprietate, singura modificare a limitelor terenului fiind făcută ca urmare a preluării abuzive de către stat, acesta fiind motivul pentru care suprafața menționată în notificări nu corespunde cu cea din contestație, diferența fiind dată de lipsa unor măsurători exacte a suprafeței preluate (ar fi fost, de altfel, și imposibil de realizat acest lucru, dat fiind faptul că pe terenul ce le-a fost preluat s-au construit blocuri de locuințe, blocuri care se află în proxima vecinătate a terenului ce le-a mai rămas).
Prin sentința nr.2153 pronunțată la 11 decembrie 2008, Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea, a anulat dispoziția nr.9223/6.05.2008 emisă de Primăria municipiului Târgoviște și a constatat că reclamantele sunt îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul de 590 mp, situat în Târgoviște,- (actualmente-), jud. D, ce fac obiectul notificărilor nr. 75/2001 și nr.76/2001.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin dispoziția nr.9223/6.05.2008 emisă de Primăria municipiului Târgoviște, s-au respins notificările nr. 75/2001 și nr.76/2001 formulate de către contestatoarele și - prin care acestea au solicitat, în calitate de moștenitore ale defuncților săi părinți, și, decedați în anul 1970, respectiv 1996, restituirea în natură sau în echivalent a terenului în suprafață de 390 mp, situat în Târgoviște,- (actualmente-), întrucât nu s-a făcut dovada modului de preluare a imobilului de către stat.
S-a mai reținut că, prin prezenta contestație, contestatoarele au solicitat anularea dispoziției nr.9223/6.05.2008 emisă de Primăria municipiului Târgoviște, solicitând acordarea de despăgubiri prin echivalent pentru imobilul teren de 590 mp, situat în Târgoviște,- (actualmente-), astfel cum au precizat prin notele de ședință și în ședința publică din data de 4.12.2008.
Tribunalul a reținut că, pentru repararea abuzurilor săvârșite în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, legiuitorul a adoptat, printre altele, Legea nr. 10/2001 care stabilește principiul restituirii în natură a imobilelor-terenuri, cu sau fără construcții. Prin excepție, legea prevede stabilirea unor măsuri reparatorii prin echivalent.
S-a mai arătat că, în concepția Legii nr. 10/2001, în noțiunea imobilelor preluate în mod abuziv intră atât cele trecute cu titlu, cât și cele preluate fără titlu valabil de către stat.În speță, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că autorii reclamanților, și, au deținut în proprietate, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 65/31 din 18.01.1957, o suprafață de 880 mp, situată în Târgoviște,- bis, iar conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat în iulie 1951, suprafața de 396 mp situată în Târgoviște,-, județ D, deci, în total, suprafața de 1.276 mp.
Din relațiile înaintate de către intimată, reiese că în urma informațiilor primite de la Biroul cadastru Imobiliar și a identificării terenului ce face obiectul prezentului dosar, fostul amplasament este ocupat în prezent de blocurile nr.8 și 9 din str. 10 - (fosta -), căi de acces pietonale, fapt ce rezultă și din susținerile reclamantelor din cererea de chemare în judecată.
Totodată, tribunalul a reținut că în motivarea soluției de respingere a notificării formulate de către reclamante, Primăria municipiului Târgoviște a apreciat greșit că nu s-a făcut dovada preluării imobilului teren de către Statul Român, având în vedere, pe de o parte, dispozițiile art. 1 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, conform cărora dovada preluării imobilului de către stat este chiar faptul deținerii lui fără nici un titlu.
Pe de altă parte, s-a arătat că, în conformitate cu art. 1 lit. e din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, sarcina probei proprietății și a deținerii legale a acesteia la momentul deposedării abuzive revine persoanei care se pretinde a fi îndreptățită, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. a și ale art. 22 din lege.
În cazul în care pentru imobilul respectiv nu se poate face dovada formală a preluării de către stat, soluționarea notificării se va face în funcție și de acest element, faptul că imobilul se regăsește în patrimoniul statului constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă, deci, fără titlu.
Reținând că imobilul teren revendicat se regăsește în patrimoniul statului, tribunalul a constatat că, în speță, operează prezumția relativă menționată privitoare la preluarea abuzivă a imobilului și constată că s-a făcut dovada că imobilul a fost preluat abuziv de către stat.
Tribunalul a considerat că, în lipsa altor dovezi din care să rezulte că terenul în litigiu a ieșit din patrimoniul autorilor contestatoarelor înainte de a fi preluat de către stat, contestatoarele au făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului pentru care solicită măsuri reparatorii, respectiv dovada deținerii proprietății de către ascendenții reclamantelor la momentul preluării abuzive de către stat.
S-a mai arătat că reiese fără dubiu că imobilul în litigiu a fost preluat de stat fără niciun titlu, astfel că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 2. alin. 1 lit. h din Legea nr. 10/2001.
Față de aceste considerente, tribunalul a constatat că nu mai subzistă motivul pentru care au fost respinse notificările nr. 75/2001 și nr.76/2001 de către pârâtă, motiv pentru care se va anula dispoziția nr.9223/6.05.2008 emisă de către pârâtă și se va constata că reclamantele sunt îndreptățite la măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 590 mp, situat în Târgoviște,- (actualmente-), jud. D.
Tribunalul a mai reținut că, deși contestatoarele au solicitat prin notificare doar suprafața de 390 mp, nu poate fi primită susținerea intimatei în sensul că față de această împrejurare se impune acordarea de despăgubiri doar pentru suprafața ce a făcut obiectul notificării, câtă vreme, pe de o parte, dispozițiile alineatului 2 al art. 22 din Legea nr. 10/2001 republicată (notificarea va cuprinde denumirea și adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptățite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum și valoarea estimata a acestuia) nu prevăd obligația părților de a determina suprafața imobilului solicitat, iar pe de altă parte, din coroborarea probelor administrate rezultă, așa cum s-a reținut mai sus, că autorii reclamantelor au avut în proprietate imobilele teren în suprafață de 1.276 mp, or, așa cum rezultă din certificatele de atestare fiscală nr. 15 și 16 eliberate de către pârâtă, contestatoarele au în proprietate, în prezent, doar suprafața de 689, 31 mp, diferența de 590 mp fiind preluată de către stat.
Cu privire la despăgubirile ce vor fi acordate, tribunalul a reținut că Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, prevede în art. 1 alin 2 și în art.10 alin.1 și 2, că, în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent, constând în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
instanța că legea specială la care fac referire aceste texte de lege, este cuprinsă în Titlul VII din Legea nr. 247/2005 și reglementează sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001, republicată, a despăgubirilor propuse prin decizie motivată a conducătorului instituției publice implicate în privatizare sau, după caz, prin ordinul Ministrului Finanțelor Publice în temeiul art.32 alin.3 din Legea nr. 10/2001 și a despăgubirilor acordate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată și a Legii nr. 1/2000, astfel că, măsurile reparatorii prin echivalent se vor stabili în condițiile acestei legi.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta Primăria municipiului Târgoviște care a arătat că în mod greșit au fost acordate măsuri reparatorii pentru o suprafață mult mai mare decât cea solicitată de petente în notificările adresate apelantei.
Astfel, a arătat apelanta că Tribunalul Dâmbovița a făcut o greșită apreciere a materialului probator, cât timp petentele au notificat în baza Legii nr. 10/2001 doar suprafața de 390 mp, și nicidecum suprafața de 950 mp pentru care s-a pronunțat instanța de fond.
Intimatele au depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, având în vedere că prin cele două notificări au solicitat restituirea în natură sau prin echilavent a terenului situat în Târgoviște,-, dar la momentul formulării contestației au precizat că suprafața terenului este de 590 mp, întrucât diferența de suprafață a rezultat din măsurarea efectivă, cu instrumente adecvate, a terenului preluat de către stat și a celui rămas în proprietate.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel formulate, raportat la actele și lucrările dosarului și la textele legale incidente în cauză, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Instanța de fond a apreciat în mod corect situația de fapt dedusă judecății, constatând că din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că autorii reclamanților, și, au deținut în proprietate potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 65/31 din 18.01.1957 (fila 6 din dosar) o suprafață de 880 mp, situată în Târgoviște,- bis, iar conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat în iulie 1951, suprafața de 396 mp, situată în Târgoviște,- județ D, deci, în total, suprafața de 1.276 mp.
Din relațiile înaintate de către intimată, reiese că în urma informațiilor primite de la Biroul Cadastru Imobiliar și a identificării terenului ce face obiectul prezentului dosar, fostul amplasament este ocupat în prezent de blocurile nr.8 și 9 din str. 10 - (fosta -), căi de acces pietonale, astfel încât, în mod corect a apreciat Tribunalul Dâmbovița că imobilul-teren revendicat se regăsește în patrimoniul statului și că operează prezumția relativă prevăzută de art. 3 lit. a și art. 22 din Legea nr. 10/2001, privitoare la preluarea abuzivă a imobilului și constatat că s-a făcut dovada că imobilul a fost preluat abuziv de către stat.
În ceea ce privește susținerile apelantei, în sensul că în mod greșit instanța de fond a acordat măsuri reparatorii pentru suprafața de 590 mp teren, câtă vreme contestatoarele au solicitat prin notificare doar suprafața de 390 mp, se observă că dispozițiile alineatului 2 al art. 22 din Legea nr. 10/2001, republicată, potrivit căruia " notificarea va cuprinde denumirea și adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptățite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum și valoarea estimată a acestuia", nu prevăd obligația părților de a determina suprafața imobilului solicitat, ci doar a identifica acest imobil prin indicarea adresei, sau orice altă modalitate în care poate fi aflat amplasamentul imobilului.
Pe de altă parte, așa cum s-a arătat mai sus, din coroborarea probelor administrate, rezultă că autorii reclamantelor au avut în proprietate terenul în suprafață de 1.276 mp, or, așa cum rezultă din certificatele de atestare fiscală nr. 15 și 16 eliberate de către pârâtă, contestatoarele au în proprietate, în prezent, doar suprafața de 689, 31 mp, diferența de 590 mp fiind preluată de către stat, iar apelanta nu a făcut dovada că, anterior preluării abuzive, autorii părților ar fi înstrăinat vreo suprafață de teren din proprietatea sus-menționată.
Ca atare, câtă vreme notificarea a cuprins identificarea adresei la care s-a situat imobilul supus procedurilor speciale prevăzute de Legea nr. 10/2001, iar cererea de chemare în judecată a avut ca obiect contestația împotriva Dispoziției nr. 9223/2008 a Primarului municipiului Târgoviște și solicitarea de restituire a întregului teren în suprafață de 590 mp, raportat la dispozițiile exprese prevăzute de art. 22 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, Curtea de Apel constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins în conformitate cu dispozițiile art. 296.pr.civilă.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 274.pr.civilă, dar și a principiului disponibilității părților, principiu ce guvernează procesul civil, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T, cu sediul în Târgoviște,--3, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței civile nr.2153 pronunțată la 11 decembrie 2008 de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu reclamantele, domiciliată în Târgoviște,-, Cod poștal -, Județ D și, domiciliată în Târgoviște, B-dul -, -. 3,. 4, Cod poștal -, Județ
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
fiind în concediu de odihnă
se semnează de
Președintele instanței,
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.PJ
5 ex/23.04.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Mioara Iolanda Grecu
