Jurisprudenta Legea 10/2001. Încheierea 83/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE NR. 83/
Ședința publică din 25 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paulina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul civil formulat de apelanta reclamantă, domiciliată în C,-, în contradictoriu cu intimatul pârât ORAȘUL PRIN PRIMAR, cu sediul în,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1119 din 9.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul pârât Orașul prin Primar reprezentat de d-na cons.jur. potrivit delegației nr. 26839/15.01.2009, lipsind apelanta reclamantă.
Procedura este legal îndeplinită, în conf. cu disp. art. 87 și urm. Cod pr. civilă.
Grefierul de ședință învederează instanței că, la 24.03.2009 apelanta reclamantă a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită să se ia act că renunță la apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 1119/9.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța pune în discuție cererea apelantei reclamante de renunțare la apelul formulat.
Având cuvântul pentru intimatul pârât, reprezentantul acestuia solicită să se ia act de cererea de renunțare la apel.
Instanța rămâne în pronunțare asupra cererii de renunțare la apelul formulat.
CURTEA
Asupra cererii de apel;
Prin cererea adresată Tribunalului Constanța, înregistrată sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Orașul prin Primar, pentru a se dispune prin hotărâre judecătorească, în principal, obligarea pârâtului la restituirea în natură a terenului în suprafață de 1076. situat în intravilanul orașului, lotul de casă nr. 19, județul C sau, în subsidiar, obligarea pârâtului la restituirea unei suprafețe de teren, în compensare, în intravilanul orașului, la valoarea suprafeței mai sus indicată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 1723 din 9.10.2007 pronunțată de Tribunalul Constanțaa fost obligat Primarul orașului să se pronunțe prin dispoziție motivată asupra notificării înregistrată sub nr. 1216/ 13.09.2001 la., având ca obiect restituirea în natură a suprafeței de teren de 1076. iar această dispoziție nici până în prezent nu a fost emisă.
Terenul a cărui restituire se solicită a aparținut autoarei conform certificatului de moștenitor nr. 131/1979. Autoarea sa a deținut acest teren în baza procesului-verbal nr. 736/31.05.1938 prin care a cumpărat de la Primăria lotul de casă nr. 19 cu suma de 2400 de lei.
În ședința publică din 20.06.2008 reclamanta și-a modificat cererea de chemare în judecată în sensul că solicită obligarea pârâtei la măsuri reparatorii în condițiile actului normativ special.
Soluționând cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat sentința civilă nr. 1119 din 9.10.2008 prin care a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Orașul prin Primar, astfel cum a fost precizată.
A obligat pârâtul să acorde reclamantei în compensare, alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri, în condițiile Titlului VII al legii nr. 247/2005, pentru terenul în suprafață de 1065. situat în intravilanul orașului, lotul de casă nr. 19, județul
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta, cu notificarea nr. 1216/13.09.2001 a solicitat unității deținătoare, Primăria orașului, restituirea în natură sau prin echivalent a suprafeței de 1076. teren intravilan, situat în localitatea, reprezentând lotul de teren nr. 19 ce a fost proprietatea mamei sale.
Prin procesul-verbal nr. 736/1938 a dobândit în baza deciziei nr. 6/1938 a Primăriei comunei dreptul de proprietate asupra lotului în suprafață de 1000. plus 76. loc de casă, pentru suma de 2400 lei.
Cu certificatul de moștenitor nr. 134/1971 reclamanta a făcut dovada că este moștenitoarea tatălui său G, iar cu certificatul de moștenitor nr. 131/1979, că este unica moștenitoare, în calitate de fiică, a mamei sale.
Din adresa Primăriei orașului nr. 601/19.09.2008 rezultă că terenul în suprafață de 1076. lotul 19, str. -, a fost expropriat. Deși nu se indică decretul de expropriere, împrejurarea că imobilul ce a aparținut autoarei reclamantei nu se mai află în posesia acesteia, ci în cea a statului, că acesta a dispus asupra terenului prin acte de concesiune, naște o prezumție relativă de preluare abuzivă, devenind aplicabile disp.art. 1 din Legea 10/2001.
Constatând că în prezent imobilul ce a aparținut autoarei reclamantei nu poate fi restituit în natură, instanța a admis cererea reclamantei, modificată, și a obligat pârâtul să acorde reclamantei măsurile reparatorii prevăzute de legea specială de reparație.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta.
A susținut apelanta că instanța de fond nu a soluționat cererea în mod eficient, raportându-se la capătul subsidiar prin care a solicitat ca în situația în care nu este posibilă restituirea în natură a imobilului teren, să fie obligat pârâtul la restituirea unei alte suprafețe de teren în compensare, în intravilanul orașului, conform disp.art. 29 al.4 din legea 10/2001.
faptul că primul capăt de cerere va fi respins, solicitat obligarea pârâtei la teren în compensare, adică și-a susținut capătul de cerere subsidiar. În acest context, instanța de fond a solicitat pârâtului să depună la dosar decizia motivată, documentația terenului deținut de autoarea sa dar și listele cu terenurile pe care pârâta le poate da în compensare și documentația aferentă acestora, tocmai pentru a putea soluționa în mod corect și eficient cererea dedusă judecății.
Pârâta nu și-a îndeplinit decât parțial obligația, iar instanța, la termenul din 2.10.2008, a rămas în pronunțare fără a mai impune pârâtei să depună listele cu terenurile ce le are în compensare.
Teoretic soluția este în favoarea reclamantei apelante, însă este ineficientă față de modalitatea punerii în executare întrucât sub o formă sau alta scopul cererii nu a fost atins decât parțial și anume, că reclamantei i s-a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită,calitate necontestată de către pârât. Modalitatea în care pârâtul a înțeles să soluționeze cererea reclamantei este mai mult decât defectuoasă întrucât de la data depunerii notificării au trecut 8 ani fără ca aceasta să-și poată valorifica drepturile.
Instanța de fond trebuia să administreze întreg probatoriul încuviințat pentru a putea soluționa cauza în mod eficient.
Prin cererea adresată instanței la 24.03.2008 apelanta reclamantă a solicitat să se ia act că renunță la apelul formulat împotriva sentinței civile nr. 1119/9.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, cerere asupra căreia instanța de apel a rămas în pronunțare la termenul de judecată din 25.03.2009.
Cu privire la cererea de renunțare la judecată, instanța reține:
Procesul civil este guvernat, între altele, de principiul disponibilității. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 246 al.1 Cod pr. civilă, reclamantul are dreptul ca după investirea instanței să renunțe la judecată printr-o declarație verbală sau scrisă.
Curtea, având în vedere cererea scrisă depusă la dosarul cauzei și prevederile art. 246 Cod pr. civilă, va lua act de renunțarea la apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1119/2008 a Tribunalului Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Ia act de renunțarea apelantei reclamante, domiciliată în C,-, la apelul formulat în contradictoriu cu intimatul pârât ORAȘUL PRIN PRIMAR, cu sediul în,-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1119 din 9.10.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 martie 2009.
Președinte, Judecător,
- - Grefier, - -
- -
Jud.fond
Red.înch.gref.
4 ex./30.03.2009
Președinte:Paulina GeorgescuJudecători:Paulina Georgescu, Vanghelița Tase
