Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 99/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.99/
Ședința publică din 21 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamanții - și și de pârâtul Primarul Municipiului T împotriva sentinței civile nr.2375/14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Comisia de Aplicare a Legii nr.10/2001, având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Apelurile au fost declarate în termen legal și sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
Dezbaterile în fond asupra apelurilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 14 aprilie 2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și s-a amânat pronunțarea pentru data de 21 aprilie 2008,
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor de față, constată:
Prin sentința civilă nr.2375/14.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea formulată de reclamanții - și împotriva pârâților Primarul Municipiului T și Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001.
A obligat pârâtul Primarul Municipiului T să emită dispoziție motivată în baza Legii nr.10/2001 cu privire la notificarea nr.56/4.04.2007 a reclamanților.
A respins în rest acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au solicitat obligarea pârâților de a se pronunța asupra notificărilor nr.11/15.01.2002 și nr.56/4.04.2007 și de a le restitui în natură sau prin echivalent cota de din imobilul înscris în CF nr.10049 T, nr.top.23221 și 23222.
Prima instanță a reținut că prin notificarea nr.11/15.01.2002, numita a solicitat restituirea în natură sau prin măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri bănești a imobilului situat în T, Calea, nr.57, înscris în CF nr.10049 T, nr.top.23221 și 23222. Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 a constatat că solicitanta nu are calitatea de persoană îndreptățită, fiind renunțătoare la moștenirea fostului proprietar. Notificarea a fost respinsă și în ceea ce îi privește pe reclamanți, întrucât aceștia nu au depus notificare în termenul legal prevăzut de Legea nr.10/2001.
Prin sentința civilă nr. 1107/10.09.2007, rămasă irevocabilă, Tribunalul Timișa admis în parte contestația formulată de contestatoarea, s-a anulat dispoziția nr.986/29.04.2004 și fost obligat Primarul Municipiului să facă reclamantei oferta de restituire în natură sau în echivalent pentru cota de din imobil.
In motivare, s-a reținut că deși s-a stabilit în mod justificat că succesibilii renunțători nu beneficiază de prevederile Legii nr.10/2001, s-a omis faptul că, după intrarea în vigoare a Codului Familiei, bunurile soților, pe care aceștia le-au avut la data intrării în vigoare, au devenit bunuri comune; chiar dacă notificatoarea nu poate pretinde restituirea în natură a cotei ce a aparținut soțului său, ea renunțând la moștenirea acestuia, poate însă pretinde cota sa de proprietate.
Prin dispoziția nr.2393/10.08.2007, notificarea lui nr.11/15.01.2002 a fost soluționată prin restituirea cotei de din imobilul menționat: în natură terenul în suprafață de 304 mp, iar pentru diferența de 5262,5 mp s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Reclamanții - și au înregistrat, prin executor judecătoresc, notificarea nr.56/4.04.2007, comunicată Primăriei la data de 5.04.-2007, asupra căreia însă nu s-a emis dispoziție de către Primar.
Prin urmare, a reținut prima instanță, se impune obligarea pârâtului Primarul Municipiului T la emiterea unei dispoziții motivate în baza Legii nr.10/2001 cu privire la notificarea nr.56/4.04.2007, urmând a se analiza cu prioritate respectarea condițiilor de formă, inclusiv termenul de depunere a acesteia.
Prima instanță a constatat că reclamanții nu au calitatea de a solicita obligarea pârâților la soluționarea notificării din 15.01.2002, întrucât, pe de o parte, aceasta a fost soluționată prin emiterea a două dispoziții, prima fiind anulată în parte, iar, pe de altă parte, aceștia nu au formulat notificarea în termen și cu respectarea procedurii de notificare, așa cum s-a stabilit prin punctul 2 al dispoziției nr.986/29.04.2004, pe care nu au contestat-o, anularea dispunându-se doar cu privire la cota de ce revine notificatoarei.
Cu privire la dreptul la măsuri reparatorii față de notificarea din 04.04.2007, urmează a se pronunța mai întâi Primarul Municipiului T, conform procedurii stabilite de Legea nr.10/2001, urmând ca dispoziția să fie supusă ulterior controlului judecătoresc, conform art.26 din lege.
Impotriva sentinței civile nr.2375/14.11.2007 a Tribunalului Timiș au declarat apel în termenul legal reclamanții - și și pârâtul Primarul Municipiului
In motivarea apelului, reclamanții susțin că deși notificarea nr.11/2002 a fost întocmită inițial numai de către, ulterior această notificare a fost întregită cu notificarea lor, sub același număr, însă prin dispoziția nr.986/2004, Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 nu s-a pronunțat față de ei.
In consecință, susțin reclamanții, se impune ca instanța de judecată să oblige Primarul să se pronunțe și asupra notificării nr.11/2002 și să le restituie în natură sau prin echivalent din imobilul înscris în CF nr.10049
In motivarea apelului pârâtului Primarul Municipiului T, s-a susținut că prin dispoziția nr.986/29.04.2004 s-a respins nu numai notificarea numitei (art.1), ci și renotificarea reclamanților - și (art.2), cu motivarea, pentru cei din urmă, că nu a fost depusă prin executor judecătoresc și în termenul prevăzut de Legea nr.10/2001; dispoziția a fost contestată numai de, iar prin sentința civilă nr.1007/2004, definitivă și irevocabilă, Primarul Municipiului Taf ost obligat să se pronunțe printr-o nouă dispoziție asupra notificării acesteia pentru cota de din imobil, ceea ce s-a și realizat prin dispoziția nr.2393/10.08.2007; art.2 din prima dispoziție, referitor la respingerea renotificării reclamanților - și, a fost însă menținut, aceștia nemaiputând să-l conteste prin prezenta acțiune.
Reclamanții au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului pârâtului, cu motivarea că au fost acceptați de Comisia pentru aplicarea Legii nr.10/2001 în calitate de reclamanți și deci de persoane îndreptățite, după completarea (întregirea) notificării nr.11/2002, însă pârâta nu s-a mai pronunțat asupra cererii lor prin a doua dispoziție, considerând în mod greșit că art.2 din prima dispoziție a rămas neschimbat.
In consecință, susțin reclamanții, pârâții trebuie să se pronunțe atât asupra notificării nr.11/2002, cât și asupra notificării nr.56/2007.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, având în vedere și disp.art.295 alin.1 pr.civ. față de probatoriul administrat în cauză, Curtea constată că atât apelul reclamanților, cât și apelul pârâtului sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Pârâții nu mai pot fi obligați la soluționarea notificării nr.11/15.01.2002, care a parcurs deja atât faza administrativă, necontencioasă, cât și pe cea contencioasă, în fața instanțelor judecătorești.
Dispoziția nr.986/29.04.2004, emisă inițial în soluționarea acestei notificări, a fost contestată doar de, iar contestația a fost admisă în parte prin sentința civilă nr.1007/2004 a Judecătoriei Timișoara, a fost anulată dispoziția și Primarul Municipiului Taf ost obligat să emită o nouă dispoziție, prin care să facă reclamantei oferta de restituire în natură sau prin echivalent pentru cota de din imobilul în scris în CF nr.10049
Sentința rămânând definitivă și irevocabilă, a fost emisă a doua dispoziție, nr.2393/10.08.2007, prin care s-a statuat în favoarea numitei pentru cota de din imobil.
- și nu au contestat prima dispoziție, motiv pentru care instanțele de control au analizat dispoziția în limitele cu care au fost investite de,
Reclamanții - și nu mai pot acum solicita obligarea pârâților de a se pronunța asupra unei notificări, care a fost deja soluționată printr-o dispoziție pe care ei însă nu au atacat-o, așa cum, de altfel, nu au atacat nici a doua dispoziție.
Pe de altă parte însă reclamanții au dreptul de a li se răspunde, prin dispoziție motivată, la notificarea nr.56/4.04.2007.
Art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001 republicată prevede această obligație în sarcina instituțiilor notificate.
In consecință, pârâtul Primarul Municipiului T are obligația de a soluționa notificarea nr.56/4.04.2007 a reclamanților, urmând a se face cu această ocazie verificarea condițiilor de formă și apoi a celor de fond ale solicitării reclamanților.
Față de aceste considerente, în baza art.296 pr.civ. Curtea va respinge apelurile declarate de reclamanții - și și de pârâtul Primarul Municipiului T împotriva sentinței civile nr.2375/14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de reclamanții - și, cu domiciliul procedural ales în,-, jud.B, și de pârâtul Primarul Municipiului T, cu sediul în T, B-dul -, nr.1, jud.T, împotriva sentinței civile nr.2375/14.11.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată Comisia de Aplicare a Legii nr.10/2001.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 aprilie 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
- - - -
GREFIER
- -
Red.RR/9.05.2008
Dact.GK/6 ex./15.05.2008
Inst.fond.: jud.
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Cristian Pup
