Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 102/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 102

Ședința publică de la 02 Februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu

JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu

JUDECĂTOR 3: Stela Popa

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.368 din 01 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți,., G, G, -., G, -. G, intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI J, -, -., intimații pârâți moștenitori și intimații pârâți, și (, având ca obiect revendicare imobiliară.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul reclamant, lipsind intimații reclamanți,., G, G, -., G, -. G, intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI J, -, -., intimații pârâți moștenitori și intimații pârâți, și (.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Recurentul reclamant depune note scrise.

Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.

Recurentul reclamant solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.J sub nr.8483/2004, reclamanții,., G, G, -., G, -. G, au chemat în judecată pe pârâții G și, Consiliul Local Tg.J, și, -, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați aceștia să redea în folosul comunității suprafețele și drumurile ce constituie domeniu public, și anume: G și, drumul de legătură dintre cătunul de și spre tarlalele agricole și pădure, pentru care s-a emis titlul de proprietate;, terenul până la pârâul, pe o lungime de 50.și lățime de 3-4.spre nord; și, suprafața de pe toată lungimea uliței, pe lățime de un metru;, drumul ce leagă partea sudică mahala de DJ 665; - pe partea a uliței mahala, pe malul stâng al pârâului, pe o lățime de 4. Au precizat reclamanții că drumul datează de peste 100 ani și că nu se mai poate trece cu mijloace de transport datorită faptului că pârâții au ocupat din acest drum amplasând diverse construcții.

În ședința publică din 22.06.2004, au renunțat la judecată reclamanții și G, iar în ședința din 06.07.2004 a renunțat la acțiune.

Prin întâmpinările depuse, pârâții au susținut că dețin acte de proprietate emise în baza Legii 18/1991 pentru aceste terenuri și au invocat lipsa calității procesuale active a reclamanților în acțiunea în revendicare.

Prin sentința civilă nr.4785/2004 a Judecătoriei Tg.J, s-a respins cererea pentru revendicare, reținându-se că reclamanții nu sunt proprietarii terenurilor, fapt recunoscut chiar de către ei și nu au calitate procesuală activă în cadrul unei acțiuni în revendicare.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel și prin decizia civilă nr.105/14.01.2005 a Curții de APEL CRAIOVA, acesta s-a respins ca nefondat, reținându-se că lipsa calității procesuale active a reclamanților este justificată.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, arătând că practic obiectul acțiunii lor îl constituie obligarea pârâților să redea în folosul comunității porțiuni de teren ce au făcut parte din domeniul public, din drumul de acces și care au fost închise de pârâți, motivând că au calitate procesuală activă, fapta pârâților lezând un drept al comunității.

Prin decizia civilă nr.3064/2006 s-a admis recursul promovat de recurentul, cu motivarea că obiectul cererii este obligație de a face, de a crea în folosul comunității un bun public și nu o acțiune în revendicare, trimițându-se cauza spre rejudecare la prima instanță.

După casare, la cererea reclamanților, în cauză s-a efectuat o expertiză de specialitate și în urma probatoriului administrat, Judecătoria Tg.J prin sentința civilă 1553/03.03.2008 a respins cererea formulată de reclamanții, G, -., G, -.G, tefan, împotriva pârâților Consiliul Local -J, -., -, și.

S-a luat act că reclamanții G, și, au renunțat la judecarea cererii.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut și motivat că pârâții nu ocupă din terenul ce face obiectul domeniului public, pentru terenurile deținute, acestora fiindu-le eliberate titluri de proprietate, în temeiul legilor fondului funciar.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, calea de atac fiind corect calificată de tribunal ca fiind apel, în raport de dispoz.art.2821pr.civ.

Prin decizia civilă nr.368 din 01 octombrie 2008, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Gorja respins ca nefondat apelul, obligând apelantul reclamant la 600 lei cheltuieli de judecată către intimatul pârât.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că judecătoria a administrat probe cu înscrisuri, depoziții de martori și expertiză tehnică de specialitate, a solicitat relații de la Primăria J cu privire la apartenența drumurilor pretinse a fi ocupate de către pârâți, la domeniul public, astfel că au fost respectate dispoz. prev. de art. 129 pr.civ. privind rolul activ al judecătorului, rol care se manifestă în special în materie probatorie.

În legătură cu lățimea uliței de la Vest de DJ 665 s-a stabilit prin măsurătorile efectuate de expert că aceasta are lățimi variabile între 3,20 m și 7,10 m, reclamanții nefăcând dovezi din care să rezulte alte dimensiuni, iar referitor la ulița de la de DJ 665 s-a stabilit prin expertiză că aceasta are o lățime de 2,5. și că este închisă în curțile numiților D-tru, și, care deține titlu de proprietate.

S-a mai reținut că din întâmpinarea formulată de Consiliul Local J la motivele de apel rezultă că drumurile a căror folosință o solicită reclamanții au suferit modificări ale destinației lor, astfel încât nu mai pot fi folosite ca și căi de acces de către comunitate. Astfel, ulița situată la vest de DJ 665 nu mai poate fi folosită pentru circulația utilajelor agricole, deoarece pe această uliță a fost amenajat un canal de colectare a apelor pârâului, ulița din partea de a DJ 655 nu a fost niciodată accesibilă atelajelor, fiind doar o potecă de trecere, în prezent fiind amenajat și aici canalul de colectare a apelor, iar drumul ce leagă cătunul de cătunul nu a făcut parte niciodată din domeniul public, fiind doar o cale de acces creată artificial de cetățeni, în prezent fiind atribuit fostului proprietar în baza Legii fondului funciar.

Ca atare, având în vedere aceste susțineri ale Consiliului Local J și ținând seama că pe o parte din terenuri au fost eliberate titluri de proprietate, tribunalul a constatat că nu se poate acorda reclamanților beneficiul folosinței unor terenuri pentru care s-a reconstituit proprietatea în favoarea pârâților, o astfel de soluție fiind în contradicție cu prevederile art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, situație în care, în baza art. 296 pr.civ. apelul reclamantului a fost respins ca nefondat, dispunându-se obligarea sa, potrivit art. 274 pr.civ. la plata cheltuielilor de judecată către intimatul pârât, reprezentând onorariu apărător.

Împotriva acestei decizii a declarat și motivat recurs în termen reclamantul, considerând-o ca fiind nelegală, invocând faptul că în cuprinsul acestei hotărâri nu sunt prezentate motivele de fapt și de drept care au condus la adoptarea soluției, decizia fiind practic nemotivată.

Se mai invocă faptul că rezolvarea pricinii s-a făcut cu aplicarea greșită a dispozițiilor privind inalienabilitatea dreptului de proprietate publică, care nu poate fi îngrădit de nici o persoană, fiind deficitară motivarea instanței privind existența unor titluri de proprietate pe o parte din terenul în litigiu.

Susține că în cauză nu există toate elementele necesare rezolvării corecte a speței, neadministrându-se probatoriile relevante pentru luarea unei hotărâri, fiind absolut necesară completarea probatoriului cu efectuarea unei noi expertize, care să determine lățimea uliței în raport de care se poate determina dacă pârâții ocupă o suprafață mai mare decât cea prevăzută în acte.

Recursul este nefondat.

Din verificarea actelor și lucrărilor cauzei se constată că sunt lipsite de temei legal criticile invocate de recurentul reclamant, prin hotărârea supusă recursului, instanța de apel dând o judicioasă rezolvare pricinii deduse judecății, neexistând niciunul din motivele de casare sau de modificare prev.de art.304 pct.1-9 pr.civ.

Examinându-se prima critică invocată de recurentul reclamant, se constată că este lipsită de temei legal, dispoz. art. 261 alin.1 pct.5 Cod pr. Civ. arătând că, în considerentele hotărârii pronunțate, instanța trebuie să arate motivele de fapt și de drept care i-au format convingerea în adoptarea soluției, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Dreptul la un proces echitabil prev. de art. 6 paragraf 1 din Convenția Drepturilor Omului, obligă tribunalele să-și motiveze deciziile, dar nu se poate cere să se dea un răspuns detaliat la fiecare argument.

În cauza de față, se constată că instanța de apel, în considerentele deciziei pronunțate, s-a conformat dispozițiilor legale sus menționate, răspunzând criticilor invocate de apelantul reclamant, neputându-se reține că hotărârea instanței de apel nu ar fi motivată.

Nici cel de-al doilea motiv de recurs invocat de recurentul reclamant nu este întemeiat, actele anexate la dosarul cauzei, precum și probele administrate atestând neechivoc faptul că terenul solicitat de recurentul reclamant a fi redat comunității, este proprietatea intimaților pârâți, dovedită prin titluri de proprietate.

În acest sens, prin întâmpinările depuse atât în apel cât și în recurs, Consiliul Local Jaî nvederat faptul că intimații pârâți justifică numai ocupațiunea terenurilor asupra cărora li s-au emis titluri de proprietate, fără însă a ocupa vreo parte din terenul ce face obiectul domeniului public.

, Consiliul Local Jap recizat că ulița aflată la Vest de DJ 665 și care, deși figurează în planul cadastral ca uliță, în prezent nu mai poate fi folosită pentru circulația atelajelor necesare efectuării lucrărilor agricole, întrucât pe aceasta a fost amenajat un canal de colectare a apelor pârâului de către Societatea de Îmbunătățiri Funciare, situație în care accesul cu utilajele necesare lucrărilor în agricultură se face pe alte ulițe aflate în apropriere.

Referitor la drumul ce leagă partea sudică a cătunului de DJ 665, Consiliul Local Jap recizat că nu a fost niciodată accesibil atelajelor, că a existat numai o potecă de trecere către terenurile agricole, iar în prezent pe acest drum este amenajat canalul de colectare a apelor, canal ce continuă pe ulița.

Cât privește drumul ce leagă cătunul de cătunul, s-a arătat că nu a făcut parte din domeniul public al orașului J, ci a reprezentat doar o cale de acces creată artificial în perioada cooperativizării, terenul fiind reconstituit conform legilor fondului funciar, numitei.

Ca atare, rezultă fără dubiu că terenul în litigiu nu este de domeniu public, fiind nefondată critica recurentului vizând aplicarea greșită a dispozițiilor privind inalienabilitatea dreptului de proprietate publică.

Solicitarea completării probatoriului cu efectuarea unei noi expertize de specialitate menționată de recurentul reclamant în ultimul motiv de recurs, se constată că este neîntemeiată, la dosarul cauzei existând probe concludente, pertinente și elocvente din care rezultă cu certitudine că terenul solicitat de recurentul reclamant a fi redat comunității, este proprietatea intimaților pârâți, raportul de expertiză întocmit în cauză relevând acest aspect.

Față de aceste considerente, se constată că sunt fondate referirile făcute de instanța de apel la aplicabilitatea dispozițiilor art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la CEDO.

Astfel, textul reglementează dreptul oricărei persoane de a se bucura de bunurile ce le are în proprietate, precum și obligația statului de a lua toate măsurile necesare pentru garantarea exercițiului acestui drept, lipsirea de proprietate putând interveni numai în condițiile prevăzute de text, respectiv pentru cauză de utilitate publică, în condițiile legii.

În speță, intimații pârâți sunt titularii dreptului de proprietate, așa încât împiedicarea acestora de a se bucura de bunul respectiv, prin acordarea către reclamanți a unui drept de a folosi o parte din terenul proprietatea acestora, este nelegală.

Așa fiind, constatându-se că sunt lipsite de temei legal criticile formulate de recurentul reclamant, urmează ca potrivit art.312 slin.1 pr.civ. recursul declarat să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.368 din 01 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații reclamanți,., G, G, -., G, -. G, intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI J, -, -., intimații pârâți moștenitori și intimații pârâți, și (.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 Februarie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

12.02.2009

Red.jud.-

Tehn.MC/2 ex.

Președinte:Ionela Vîlculescu
Judecători:Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu, Stela Popa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 102/2009. Curtea de Apel Craiova