Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1022/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(840/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1022
Ședința publică de la 15 iunie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doina Anghel
JUDECĂTOR 2: Cristina Nica
JUDECĂTOR 3: Mariana Haralambe
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurenta-pârâtă CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA și de către recurenta-cesionară SC SRL, împotriva deciziei civile nr.1667 din 16.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți -, () și.
Obiectul cauzei - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al recurentei-pârâte CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA, în baza împuternicirii avocațiale nr.133.712/12.05.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, depusă la fila 22 în dosar, avocat -, în calitate de reprezentant al recurentei-cesionare SC SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr.55/26.03.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, aflată la fila 21 în dosar, lipsind intimații-reclamanți -, () și.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că, prin serviciul registratură la data de, 10.06.2009 recurenta - pârâtă Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția a depus întâmpinare.
Curtea comunică în ședință publică apărătorului recurentei - cesionare SC Business, un exemplar al întâmpinării și dispune lăsarea cauzei la ordine.
La reluarea cauzei se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al recurentei-pârâte CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA, în baza împuternicirii avocațiale nr.133.712/12.05.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, depusă la fila 22 în dosar, avocat -, în calitate de reprezentant al recurentei-cesionare SC SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr.55/26.03.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual, aflată la fila 21 în dosar, lipsind intimații-reclamanți -, () și.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentei - pârâte Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția învederează faptul că, hotărârea instanței de fond nu s-a pronunțat asupra cererii sau asupra calității procesuale active a reclamantului - intimat s și prin urmare este lovită de nulitate. Totodată, mai învederează că, au arătat și în motivele de apel, cererea de chemare în judecată a fost formulată de șapte reclamanți printre care și, iar la data de 18.07.2006 șase dintre reclamanți, mai puțin, au încheiat contractul de vânzare - cumpărare de drepturi litigioase prin care au concesionat drepturile litigioase cu privire la prezenta cauză societății comerciale SC Business SRL și astfel această societate dobândea calitate procesuală activă, alături de s, reprezentat prin mandatar.
Apărătorul recurentei - pârâte Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția învederează faptul că, recurenta -apelantă - pârâtă - Frăția nu avea calitate procesuală pasivă, deoarece reclamații au solicitat contravaloarea lipsei de folosință asupra imobilului motivând că, fapta ilicită constă în refuzul pârâtei de a elibera imobilul, pe care îl ocupă în mod abuziv, fără ca între părți să existe raport juridic contractual. De asemenea, mai arată că, din probele administrate cu înscrisuri rezultă că - Frăția nu ocupă abuziv și nu deține folosința imobilului situat în B, nr.182, sector 1 pentru că din data de 19.07.2005 imobilul este deținut de către reclamanți în urma executării silite, conform procesului - verbal încheiat de și, iar anterior acestei date a fost deținut de, prin contractul de închiriere nr.286/30.04.2002.
Apărătorul recurentei - pârâte Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția învederează faptul că, nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art.998-999 Cod civil, întrucât nu există faptă ilicită și nici de voință. De asemenea, mai arată că, reclamanții au susținut că pârâta a refuzat să se supună sentinței civile nr.985/2000 și deciziei civile nr.240/A/2004, ocupând abuziv imobilul și împiedicând proprietarii să folosească imobilul, dar aceste două hotărâri judecătorești dovedesc faptul că recurenta - pârâtă nu a avut niciodată calitatea de debitoare a obligației de predare a imobilului și nu s-a dovedit că a ar fi săvârșit fapte de comisiune sau omisiune de natură să-i păgubească în vreun fel pe reclamanții - intimați.
Apărătorul recurentei - pârâte Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, modificarea în parte a deciziei atacate în sensul admiterii în totalitate a cererii de apel împotriva sentinței civile nr.2754/20.02.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B și modificarea în tot a sentinței de fond, cu respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și a timbrului judiciar. În ceea ce privește recursul formulat de către recurenta - cesionară SC Business, solicită respingerea recursului, întrucât se aduc numai critici cu privire la raportul de expertiză.
Apărătorul recurentei - cesionare SC Business învederează faptul că, instanța de apel a reținut în mod eronat că valorile stabilite de expert privesc date de comparație - imobile cu destinație comercială și restaurant. De asemenea, mai arată că, această concluzie a rezultat din împrejurarea că s-au aplicat corectori de valoare specifici activităților comerciale, respectiv impozite, cheltuieli de igienizarea, or acest aspect este nerelevant față de modalitatea de stabilire a valorilor de comparație de bază, care au privit imobilele cu destinație de locuință.
Apărătorul recurentei - cesionare SC Business învederează faptul că, instanța de apel a motivat păstrarea cuantumului despăgubirilor pentru lipsa de folosință la valoarea minimă de 3.5000 Euro/lună, la care s-au aplicat coeficienții stabiliți de experți, pe regula de drept potrivit căreia prejudiciul trebuia să îndeplinească cerința de a fi cert. Totodată, mai arată că, față de particularitățile spațiului, expertul, sub cenzura instanței, avea obligația de a stabili valoarea cea mai apropiată de realitate, bonificând sau depreciind valoarea de folosință a spațiului față de datele de comparație.
Apărătorul recurentei - cesionare SC Business, solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea deciziei recurate, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, modificare deciziei, în sensul admiterii apelului și schimbarea sentinței civile apelate, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar. Cu privire la recursul formulat de către recurenta - pârâtă Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - Frăția, solicită respingerea, ca nefondat.
CURTEA,
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2754/20.02.2008, Judecătoria Sectorului 1 Baa dmis cererea precizată formulată de reclamanții -, () și, în contradictoriu cu pârâta CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA, a obligat pârâta să plătească cesionarului SC SRL suma de 34.905 euro, reprezentând contravaloarea lipsei folosință și cheltuieli judiciare în cuantum de 3000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții inițiali sunt proprietarii imobilului situat în B, nr.182, cu-, sector 1, potrivit sentinței civile nr.985/2000 pronunțată de Secția a III-a Civilă a Tribunalului București, irevocabilă.
Pârâta nu a dovedit un drept opozabil de folosință a imobilului, astfel încât aceasta ocupă imobilul fără titlu valabil și în consecință a produs reclamanților un prejudiciu echivalent cu contravaloarea lipsei de folosință, fiind incidente regulile răspunderii civile delictuale prevăzute de art.998-999 Cod civil, fiind obligată a repara atât prejudiciu efectiv cât și beneficiul nerealizat.
La stabilirea contravalorii lipsei de folosință instanța a avut în vedere un criteriu obiectiv și anume chiria lunară pe care reclamanții ar fi încasat-o dacă ar fi avut posesia imobilului și ar fi reușit să-I închirieze la prețul pieței.
Ținând cont de concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, instanța de fond a reținut o chirie medie lunară de 2.685 euro. Având în vedere că reclamanții solicită contravaloarea lipsei de folosință pentru o perioada de 13 luni, și anume noiembrie 2004 - decembrie 2005, rezultă un total de 34.905 euro, pe care pârâta îi va plăti cu titlu de despăgubiri.
La această sumă pârâta va mai adăuga 3.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, corespunzător pretențiilor admise în parte.
Prin decizia civilă nr.1667 A/16.12.2008, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-cesionară SC SRL, împotriva sentinței civile nr.2754/20.02.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, a admis apelul declarat de apelanta - pârâtă CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA, împotriva aceleiași sentințe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pârâta să plătească cesionarei SC SRL suma de 21.480 euro, în echivalent lei la data plății, reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului din B, nr.182, cu str.- nr.1, sector 1, în perioada noiembrie 2004 - iulie 2005, precum și suma de 2.133 lei cheltuieli de judecată în fond, a obligat apelanta - cesionară să plătească apelantei - pârâte suma de 679 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că din contractul de închiriere depus la dosarul de fond la filele 46 și următoarele rezultă că apelanta-pârâtă a încheiat acest act juridic în calitate de locator, transmițând astfel locatarului SC SRL folosința bunului imobil proprietatea reclamanților pe perioada 01.05.2002 - 01.05.2017.
Prin urmare, dispunând de folosința bunului imobil în beneficiul unui terț și fără a justifica pentru o astfel de măsură de un drept legitim recunoscut, apelanta - pârâtă a încălcat dreptul de proprietate al reclamanților, astfel că o astfel de acțiune reprezintă o faptă ilicită.
De asemenea, consecința acestei fapte ilicite, respectiv folosirea de către un terț a bunului în temeiul unui contract încheiat cu apelanta - pârâtă, a constat în lipsirea reclamanților de folosința bunului și, implicit, de beneficiile pe care aceștia le-ar fi putut avea de pe urma folosirii imobilului, astfel încât tribunalul a constatat dovedite și condițiile existenței unui prejudiciu și legătura de cauzalitate.
În privința vinovăției, tribunalul a constatat că apelanta - pârâtă avea cunoștință despre împrejurarea inexistenței unui drept al său de a dispune cu privire la imobil, deoarece a intervenit în procesul de revendicare inițiat de reclamanți, iar la momentul respingerii prin hotărâre definitivă și executorie a apelurilor declarate de pârâtul Consiliul General al Municipiului B și de intervenientă, apelanta - pârâtă din cauza de față, s-a consolidat dreptul de proprietate al reclamanților. În aceste condiții apelanta nu mai poate susține că atitudinea sa de negare a dreptului reclamanților nu a fost una conștientă, motiv pentru care s-a reținut și vinovăția acesteia.
Sunt lipsite de relevanță susținerile în sensul lipsei calității procesuale pasive a apelantei - pârâte pentru considerentul că aceasta nu a fost pârâtă în procesul de revendicare, astfel că nu a fost obligată la predarea silită a imobilului.
În acest sens s-a observat că, deși este adevărat că în procesul de revendicare soluționat prin sentința civilă nr.985/28.09.2000 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, definitivă și irevocabilă, apelanta - pârâtă - Frăția nu a fost pârâtă, ci a avut calitatea de intervenientă, cererea sa de intervenție voluntară fiind respinsă ca neîntemeiată, nu este mai puțin adevărat că apelanta - pârâtă a deținut imobilul în litigiu, dispunând de folosința acestuia în folosul unui terț, după cum s-a arătat mai sus, chiar în motivele de apel recunoscând că la data de 19.07.2005 a fost evacuat chiriașul său, SC SRL.
Este astfel lipsit de relevanță că apelanta - pârâtă nu a fost obligată la lăsarea în proprietate a imobilului în favoarea reclamanților, câtă vreme sentința amintită are efectul de a recunoaște irevocabil și opozabilerga omnesdreptul de proprietate al reclamanților, iar apelanta, deși cunoștea aceste împrejurări, le-a ignorat în modul arătat.
În privința criticii privind cuantumul chiriei avute în vedere de prima instanță cu titlu de criteriu de determinare a întinderii prejudiciului suferit de reclamanți, se constată că, deși judecătoria a menționat în considerente că valoarea de 2685 euro lunar este o valoare medie, această valoare se situează la limita minimă stabilită prin raportul de expertiză.
A fost apreciată întemeiată însă critica apelantei - pârâte referitoare la perioada pentru care reclamanții au fost lipsiți de folosința bunului imobil prin fapta sa ilicită, ceea ce determină netemeinicia sentinței și admiterea apelului, după cum urmează:
Astfel, reclamanții au solicitat prin acțiunea introductivă, astfel cum a fost modificată, ca pârâta să fie obligată la plata despăgubirilor aferente perioadei noiembrie 2004 - decembrie 2005.
. acestei perioade se situează la momentul rămânerii definitive a sentinței prin care a fost admisă revendicarea, apelurile declarate de pârâți și de intervenienta Frăția fiind respinse de Curtea de APEL BUCUREȘTI prin decizia civilă nr.2340/4.11.2004. De la acest moment a început săvârșirea faptei ilicite de către apelantă, care cunoștea situația juridică a imobilului, iar în materia răspunderii delictuale debitorul este de drept în întârziere.
În ceea ce privește apelul declarat de apelanta - cesionară SC SRL, s-a constatat că acesta are ca obiect numai cuantumul chiriei avute în vedere la stabilirea despăgubirilor, apelanta ce s-a subrogat în drepturile reclamanților solicitând ca instanța să aibă în vedere cuantumul maxim prevăzut în expertiză, în considerarea împrejurării că pârâta a folosit spațiul ca hotel restaurant, ceea ce i-a adus beneficii importante.
Tribunalul a constatat, pe de o parte, că suma calculată de expert (între 3500 și 5500 euro) a avut în vedere utilizarea construcției ca hotel-restaurant, fiind aplicate apoi o serie de corecții (reprezentând cheltuieli cu impozitul, igienizarea, etc), ce au condus la un beneficiu net de 2685 euro în varianta chiriei minime de 3500 euro lunar.
Pe de altă parte, fiind vorba despre repararea unui prejudiciu produs printr-o faptă ilicită, acesta trebuie că aibă caracter cert, împrejurare în care luarea în considerare a unei chirii maxime posibile conform expertizei ar reprezenta un criteriu arbitrar de cuantificare a acestui prejudiciu, nefiind dovedit în cauză cu certitudine că în ipoteza încheierii de către proprietarii reclamanți a unui contract de închiriere, aceștia ar fi obținut pe calea negocierii chiria maximă de 5500 euro lunar.
Pentru ansamblul acestor considerente, tribunalul a respins apelul declarat de apelanta - cesionară și a admis apelul declarat de apelanta - pârâtă, cu consecința schimbării sentinței în parte, în sensul stabilirii despăgubirilor la suma de 21.380 euro, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru perioada noiembrie 2004 - iulie 2005, precum și a cheltuielilor de judecată la suma de 2133 lei.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurenta - cesionară SC SRL, criticând-o pe motive de nelegalitate, respectiv se impune readministrare/completarea probei cu expertiză tehnică, deoarece instanța de apel a reținut eronat că valorile stabilite de expert privesc date de comparație - imobile cu destinație comercială și excluderea chiriei maxime nu ar trebui să conducă automat la ideea că trebuie avută în vedere chiria minimă și recurenta - pârâtă CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA, criticând-o pe motive de nelegalitate, respectiv instanța de fond nu s-a pronunțat asupra calității procesuale active a reclamantului - intimat, aspect ce duce la nulitatea deciziei, această recurentă nu are calitate procesuală pasivă, rezultând din probele administrate că nu ocupă abuziv și nu deține folosința imobilului în litigiu, și nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, așa cum sunt prevăzute de art.998 - 999 Cod civil, neavând niciodată calitatea de debitor al obligației de predare a imobilului.
Prin întâmpinarea depusă recurenta CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA a solicitat respingerea recursului părții adverse ca nefondat, apreciind că expertiza a avut în vedere la calcularea valorii lipsei de folosință a imobilului destinația acestuia de hotel-restaurant, aspect ce rezultă din referirea expresă a expertului.
Recurenta - cesionară SC SRL prin întâmpinarea depusă a arătat că excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantului și lipsei calității procesuale pasive a recurentei - pârâte au fost soluționate corect de tribunal, solicitând să se observe că recurenta se bazează pe aspectul formal al absenței unei hotărâri sau proceduri de executare silită pronunțate împotriva sa, iar cu privire la existența faptei ilicite și a vinovăției nu s-a făcut dovada încetării contractului de închiriere încheiat cu SC SRL.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat în cauză, Curtea a constatat că recursurile sunt nefondate și în baza art.312 Cod procedură civilă coroborat cu art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă, le-a respins, pentru următoarele considerente:
Recurenta - cesionară a invocat ca temei juridic al recursului declarat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, care vizează greșita aplicare a unei norme de drept material, respectiv în prezentul recursul dispozițiile privitoare la încuviințarea și efectuarea probei cu expertiză, așa cum sunt reglementate de dispozițiile art.201-214 Cod procedură civilă.
În fața instanței fondului, la cererea intimaților - reclamanți, instanța a încuviințat și administrat proba cu expertiză, concluziile fiind depuse la fila 108 și completate cu răspunsul la obiecțiunile formulate de recurenta CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA aflate la fila 148.
Dacă recurenta - cesionară avea obiecțiuni la expertiza efectuată sau aprecia că se dispune întregirea expertizei sau efectuarea unei noi expertize avea posibilitatea, în termenul fixat de alin.2 al art.212 Cod procedură civilă, respectiv la primul termen după depunerea lucrării.
Recurenta - cesionară nu a valorificat această posibilitate legală, la termenul din 07.09.2006 formulând obiecțiuni la expertiză doar recurenta CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA, astfel că această critică invocată de recurentă nu a putut fi reținută de instanță.
Cu privire la cuantumul chiriei reținut prin expertiza întocmită de expert, Curtea reține că expertul a analizat nivelul chiriilor din zona unde este situat imobilul pentru construcții similare, cu teren, terasă, grădină tip parc cu alei, construcții care au fost folosite ca hotel și restaurant, salon de oaspeți, cu aceeași suprafață utilă și a stabilit cuantumul chiriei la 2.685 euro.
Acesta este singurul nivel al chiriei propus de expert, însușit de ambele instanțe față de argumentele învederate, astfel că față de împrejurarea că recurenta cesionară nu a formulat obiecțiuni și la obiecțiunile formulate de cealaltă recurentă expertul a coroborat datele tehnice din raportul de expertiză, nici această critică nu a putut fi reținută de
Cu privire la recursul declarat de recurenta - pârâtă CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA, Curtea a reținut că excepția lipsei calității procesuale active a intimatului - reclamant nu poate fi invocată decât de acesta, față de principiul disponibilității care guvernează procesul civil și nu de recurentă, astfel că această critică nu a putut fi reținută de instanță.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a recurentei, Curtea a avut în vedere la analizarea acestui motiv de recurs sentința civilă nr.985/29.08.2000, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr.4390/2000 și aflată la fila 27 din dosarul de fond, unde această recurentă a formulat cerere de intervenție în interes propriu și sentința civilă nr.4592/2003, pronunțată în dosarul nr.5427/2003 de Judecătoria Sectorului 1 B, în care ordonanța președințială de sistare a lucrărilor la imobilul în litigiu a fost pronunțată în contradictoriu cu această recurentă.
Față de aceste sentințe, excepția lipsei calității procesuale pasive se vădește nefondată, și a fost soluționată corect, cu atât mai mult cu cât la 30.04.2002 această recurentă încheia contractul de închiriere nr.286 cu SC SRL, închiriind imobilul în litigiu.
Ori, față de temeiul juridic al acțiunii introductive de instanță, obligarea la plata contravalorii lipsei de folosință în baza art.998 - 999 Cod civil, în mod corect instanțele au apreciat că această parte are calitate procesuală pasivă.
Ambele sentințe pronunțate în cauză au reținut că sunt întrunite cerințele art.998 - 999 cod civil și au antrenat răspunderea civilă delictuală a recurentei - pârâte, apreciind că sunt întrunite cerințele cumulativ prevăzute de normele invocate.
Cum recurenta - pârâtă nu a dovedit un drept de folosință asupra imobilului care să poată fi opus reclamanților rezultă că folosește imobilul în litigiu fără titlu, producând reclamanților un prejudiciu ce trebuie acoperit integral atât prin plata prejudiciului efectiv cât și a beneficiului nerealizat, criteriul obiectiv reprezentat de chiria lunară pe care reclamanții ar fi încasat-o dacă ar fi avut posesia imobilului și ar fi înțeles să-l închirieze, a fost corect stabilit de instanțe, astfel că recursurile au fost respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de recurenta - pârâtă CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA - FRĂȚIA și de către recurenta-cesionară SC SRL, împotriva deciziei civile nr.1667 din 16.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți -, () și.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
.
2 ex./24.06.2009
TB-4 -;
Jud.1 -
Președinte:Doina AnghelJudecători:Doina Anghel, Cristina Nica, Mariana Haralambe
