Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1206/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1206/2009-
Ședința publică din 01.10.2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 2: Trif Doina
JUDECĂTOR 3: Pantea
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN B, Parcul, nr.5, județul B, SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ B O,-, județul B, CONSILIUL LOCAL O, nr.1, județul B, SC SRL O, strada -, nr.26, județul B, SC petrol SRL T,-,.3. județul T și intimata reclamantă domiciliată în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr.511/A din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr- prin care a fost schimbată în totalitate sentința civilă nr.4917 din 4 septembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr.3777/R/2006, având ca obiect: revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta recurentului reclamant, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din data de 17.12.2008, eliberată de Baroul Bihor - Cabinet Individual, reprezentanta intimatului pârât Consiliul Județean B, consilier juridic, în baza delegației din 11.05.2009, emisă de intimat, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare a părților este completă.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 10.06.2009, o precizare formulată de recurentul reclamant, prin care se indică numele moștenitorilor intimatei def., și anume, după care:
Instanța, comunică reprezentantei intimatului pârât Consiliul Județean B un exemplar din precizarea formulată de apelantul reclamant, introduce în cauză în calitate de moștenitoare a intimatei, decedată, pe și constată că, celălalt moștenitor al acesteia, are calitatea de recurent reclamant în cauză.
Reprezentanta recurentului reclamant arată că o reprezintă și pe numita, sens în care depune la dosar o precizare prin care aceasta arată că își însușește cererea de chemare în judecată așa cum fost aceasta promovată și precizată ulterior. Depune la dosar împuternicirea avocațială din data de 01.10.2009, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual. De asemenea, arată că, recurentul reclamant și-a schimbat domiciliul, în prezent locuind în O,-, județul B, adresă la care solicită a-i fi comunicate toate actele de procedură pentru viitor.
Reprezentanta recurentului reclamant și a moștenitoarei intimatei reclamantă, arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Reprezentanta intimatului pârât Consiliul Județean B arată că nu mai susține excepția de netimbrare a recursului având în vedere dispozițiile art. 15 lit. r din Legea nr. 146/1997, însă susține excepția de nulitate absolută a extinderii de acțiune cu privire la Consiliul Județean Arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, unește excepția invocată în cauză de intimatul pârât cu fondul, închide faza probatorie și acordă cuvântul părților.
Reprezentanta recurentului reclamant și a moștenitoarei intimatei reclamantă solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, respingerea excepției de nulitate absolută a extinderii de acțiune cu privire la Consiliul Județean B, casarea hotărârii recurate cu trimiterea cauzei spre o nouă judecare la Tribunalul Bihor, cu cheltuieli de judecată. Arată că recurentul reclamant împreună cu soția sa, figurează ca și proprietar de carte funciară, atât asupra casei ( demolate) cât și asupra terenului, fapt care i-a îndreptățit a promova prezenta acțiune pe temeiul de drept al revendicării, potrivit prevederilor art. 480 - 481 Cod civil. Intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 nu este în măsură a suprima cererea în revendicare promovată pe calea dreptului comun, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 10/2001, se stabilește în mod expres doar posibilitatea de a se adresa cu notificare pe calea necontencioasă stabilită prin acest act normativ și în ipoteza în care deja existau înregistrate cereri în justiție. Eronat a reținut instanța de apel lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean B, având în vedere Legea nr. 69/1991 și Legea nr. 215/2001. Arată că nici până în prezent nu i- fost soluționată recurentului reclamant cererea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.
Reprezentanta intimatului pârât Consiliul Județean B solicită admiterea excepției de nulitate absolută a extinderii de acțiune cu privire la Consiliul Județean B, respingerea recursului conform întâmpinării, menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Bihor ca legală și temeinică. Apreciază că, în mod corect a reținut instanța de apel lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean B, calitate procesuală pasivă în cauză având Județul B, actualul proprietar al terenului și Statul Român, cel care a preluat abuziv imobilul, fiecare prin reprezentanții legali, alături de actualii deținători. De asemenea, apreciază că, este întemeiată soluția pronunțată în apel în ceea ce privește fondul cauzei, în sensul că fiind vorba de un imobil ce intră sub incidența Legii nr. 10/2001 - lege specială - acțiunea întemeiată pe dreptul comun, după intrarea în vigoare a legii speciale, trebuie respinsă. Această soluție este în concordanță cu Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 33/2008 potrivit cărei concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială. De asemenea, o astfel de soluție este reflectarea principiului electa una consacrat și în jurisprudența CEDO. După promovarea acțiunii, reclamantul înțeles să urmeze calea legii speciale formulând notificare în temeiul acesteia. Notificarea nu este soluționată deoarece datorită litigiului care afectează imobilul notificat, procedura administrativă, potrivit dispozițiilor legale, se suspendă, însă, în situația în care soluția dată în apel urmează să devină irevocabilă, reclamantul urmează să fie despăgubit.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă 4917 din 04.09.2007 a Judecătoriei Oradeaa fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Consiliul Local O, Serviciul Județean de Ambulanță B, Consiliul Județean B, SC SRL, SC Petrol SRL, au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamantului a sumei de 49.320 Eur cu titlu de despăgubiri bănești, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, conform raportului de expertiză și a completării la raport întocmite de către domnul expert, ce face parte integrantă din hotărâre, au fost respinse restul pretențiilor formulate ca neîntemeiată.
În motivarea hotărârii instanța de fond a arătat că stfel cum rezultă din cuprinsul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1619/1966 de notariatul de Stat Regional, imobilul cu nr. top.3171 și 3172/17,în suprafață de 411,5 mp. reprezentând construcție și clădiri au fost cumpărate de către reclamantul și soția sa,care au fost înscriși ca proprietari în CF 13725
Prin Declarația autentificată sub nr.4014/1966 de Notariatul de Stat Regional, reclamanții au donat imobilul în cauză reprezentând construcție fără clădiri în favoarea Statului Român, iar acesta s-a întabulat în CF 5228 asupra nr. top. 3172/17, în suprafață de 379 mp, prin sentința civilă nr. 4994/2000, Judecătoria Oradeaa radiat înscrierea efectuată în CF 5228 O, iar prin sentința civilă nr. 5796/2002 a constatat nulitatea absolută a contractului de donație autentificat sub nr. 4014/1966 de Notariatul de Stat Regional, cu privire la donarea de către reclamant a imobilului în suprafață de 411 mp. înscris în CF 13725 O,sub nr.top.3171 și 3172/17.
Instanța de fond a constatat că, ca efect al constatării nulității, reclamantul este îndreptățit la repunerea în situația anterioară,iar aceasta constă în redobândirea proprietății bunului de care a fost lipsit și față de faptul că acesta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 480 civ. a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text legal, precum și ale art. 481 civ. care prevede că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și cu dreaptă și prealabilă despăgubire.
Instanța de fond a considerat așadar că acțiunea formulată este întemeiată iar, față de solicitarea subsidiară a reclamantului și față de importanța pentru comunitate a activității pârâtului Serviciul Județean de Ambulanță B, se impune acordarea în favoarea acestuia a despăgubirii solicitate și stabilite prin expertiză de d-nul expert și în consecință a admis în parte acțiunea formulată și a obligat pârâții la plata în favoarea reclamantului a sumei 49.320 EUR, cu titlu de despăgubiri bănești, sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective, conform raportului de expertiză și a completării la raport întocmite de către domnul expert, ce va face parte integrantă din hotărâre, a respins pentru motivele expuse mai sus cererea reclamantului de restituire în natură și în privința excepției lipsei calității procesuale active s-a constatat că pârâții nu au mai susținut această excepție, s-a luat act că nu s-a făcut dovada plății vreunor sume achitate cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel apelantul Consiliul Județean B solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat apel apelanta Consiliul Local al Municipiului O solicitând de asemenea modificarea ei, în sensul respingerii acțiunii.
Împotriva aceleiași hotărâri au declarat apel apelanții Serviciul Județean de Ambulanță B, SC SRL O și SC Petrol SRL solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.
Prin decizia civilă nr. 511/A din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr- s-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanții Consiliul Local O, SC SRL cu sediul în O, str. -, nr. 26, jud. B, SC Petrol SRL cu sediul în T,-,. 3. jud. T, Serviciul de Ambulanță B cu sediul în O,-, jud. B, Consiliul Județean B în contradictoriu cu intimatul domiciliat în O,-, jud. B împotriva sentinței civile 4917 din 4.09.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a schimbat-o în totalitate în sensul că:
A respins acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților Statul Român prin Consiliul Local O, Serviciul Județean de Ambulanță B, Consiliul Județean B, SC SRL O, SC Petrol SRL
A obligat intimatul să plătească apelanților SC SRL O și SC porto Petrol SRL T 1000 RON cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Imobilul în litigiu înscris în CF 13725 O nr. top 3171 și 3172/17 în suprafață de 411,5 mp în natură reprezentând construcție și clădiri au fost cumpărate de către reclamantul și soția sa - în anul 1966 conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1619/1966 de fostul Notariat de Stat Regional.
Imobilul a fost donat Statului de către reclamanți în anul 1966 - acesta întabulându-și dreptul de proprietate în CF.
Din actele aflate la dosar rezultă că în prezent imobilul se afla în patrimoniul privat al județului B așa cum rezultă din 9/22.02.2005 și nu în patrimoniul public sau privat al municipiului
Conform Normelor Metodologice de aplicare a L1 0/2001 - aprobate prin HG 250/2007 unitatea deținătoare este fie entitatea cu personalitate juridică care exercită în numele Statului dreptul de proprietate publică sau privată cu privire la un bun care face obiectul legii (minister, primărie, instituția prefectului sau orice altă instituție publică) - fie entitatea cu personalitate juridică care are înregistrat în patrimoniul său, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat bunul care face obiectul legii (regii autonome, societăți, companii naționale și societăți comerciale cu capital de stat, organizații cooperatiste).
Față de textul de legal suscitat se constată că pârâtele Serviciul Județean de Ambulanță B, SC SRL și SC Petrol nu au calitate procesuală pasivă.
Consiliul Local și Consiliul Județean nu au patrimoniu deci nu pot fi considerate persoane civile., comunele și județele sunt singurele entități care au personalitate juridică - capacitate și respectiv calitate procesuală.
Sub acest aspect este de observat că greșit a fost chemat în judecată Consiliul Județean B - excepția ridicată de aceasta fiind întemeiată.
Aceeași excepție a lipsei calității procesuale pasive poate fi reținută și în ceea ce privește pârâta Consiliul Local
În mod subsidiar, pe fondul cauzei se constată că imobilul în litigiu face parte din cele prevăzute de Legea 10/2001 - situație față de care îi sunt aplicabile dispozițiile legii speciale - reclamantul adresându-se comisiei special constituite în acest sens - motiv pentru care a fost respinsă în întregime.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, declarat recurs intimatul reclamant, solicitând admiterea acestuia, rejudecarea cauzei și dispunerea menținerii sentinței.
Prin motivele de recurs s-a invocat că în mod corect i s-a acordat în fond despăgubiri pentru suprafața de teren și construcțiile edificate ce nu pot fi ridicate, iar terenul eliberat, pentru intra în posesie. dobândit imobilul în litigiu prin cumpărare în anul 1966, teren pe care a edificat o construcție demolată. Actul de donație s- constatat irevocabil că fost nul prin sentința civilă nr. 5796/2002 a Judecătoriei Oradea, act neoperat în cartea funciară, în prezent figurând el și soția proprietari, motive pentru care promovat acțiunea în revendicare conform art. 480 - 481 Cod civil.
Legea nr. 10/2001 nu suprimă cererea de revendicare promovată pe calea dreptului comun - art. 480 Cod civil, art. 47 din acest act normativ prevăzând deci posibilitatea formulării notificărilor pe cale necontencioasă.
Cererea s-a promovat sub imperiul Legii nr. 69/1991 la 04.04.2001, Legea nr. 215/2001 fiind publicată doar la 23.04.2001, eronat s-a reținut că nu are calitate procesuală pasivă Consiliul Județean B, ambele acte normative stabilind că acesta și Consiliul Local, reprezintă autorități ale administrației publice locale. El înțeles să se judece cu statul, faptul că s-a apreciat că imobilul este de interes județean nu atrage lipsa calității procesuale pasive prin lipsa personalității juridice acordate de legiuitor, iar, Consiliul Local Oar ămas din eroare în cauză, având în vedere că s- dorit soluționarea capătului de cerere privind nulitatea donației în contradictoriu cu acesta, capăt de cerere ce a fost disjuns și soluționat irevocabil.
A fost total ignorat în cererile formulate în baza Legii nr. 10/2001, cereri ce nu i-au fost soluționate nici până în prezent în vreun fel, iar la 15.XI.2002 Serviciul Județean de Ambulanță B trimis notificarea spre soluționare Consiliului Județean B, timp în care fost privat de exercitarea efectivă a dreptului de proprietate.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, Consiliul Local Oas olicitat respingerea recursului, arătând că nu are calitate procesuală pasivă, aspect recunoscut și de către reclamant. Imobilul nu fost niciodată proprietatea Municipiului, și nici în administrarea Consiliului Local, ci, fost în administrarea Centrului Regional pentru transport medical de urgență, iar în prezent, conform hotărârii nr. 9/2005 a Consiliului Județean.
Consiliul Județean B, prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepția de netimbrare a recursului, fiind o acțiune în revendicare, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată pentru acțiunea introductivă, în speță taxa fiind de 2.579,66 RON, 50 % din 5159,32 RON la valoarea stabilită de expertiză de 49.320 EURO.
Se mai invocă nulitatea absolută extinderii de acțiune, fiind formulată în numele unei persoane decedate - - primând excepția lipsei capacității procesuale de folosință; pe fond se solicită respingerea recursului, el neavând calitate procesuală pasivă ci doar Ministerul Finanțelor Publice în reprezentarea Statului Român.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Imobilul în litigiu, înscris în CF nr. 13725 O, având nr. top. 3171 și 3172/17, teren cu construcții, în suprafață de 411,5 mp a format dreptul de proprietate al recurentului reclamant, și al soției acestuia, dobândit prin cumpărare în anul 1996, aspecte corect reținute de instanța de fond.
Actul de donație prin care acest imobil fost transmis Statului Român - declarația autentificată nr. 4014/1996 -, a fost constatat nul prin sentința civilă nr. 5796/2002 pronunțată de Judecătoria Oradea, construcția fiind demolată după încheierea acelei declarații iar în locul acesteia în prezent fiind edificate altele de către Statul Român, prin instituțiile sale.
Conform înscrisurilor depuse la dosar fond - fila 35, din anul 1970 cu toate că este proprietar tabular, petentul nu a avut posesia și folosința imobilului în litigiu, mai mult, pe teren s-au construit garaje, atelier reparații, pompă alimentare, inițial a Partidului Comunist Român, ce ulterior le-a dat în administrarea Direcției Sanitare, Spitalului Județean, iar din anul 2005 se găsesc în administrarea Serviciului de Ambulanță B ce, potrivit actelor depuse la filele 16, 17 obținut certificat de urbanism și autorizația de construire nr. 1086/26.08.1999 pentru construirea unui corp administrativ al stației de carburanți.
Din analiza actelor aflate în dosarul de fond, se reține faptul că reclamantul revendicat imobilul în litigiu în baza art. 480 Cod civil, apoi a precizat că invocă accesiunea imobiliară asupra construcțiilor cu obligarea sa la plata materialelor, a muncii folosite - fila 29. Ulterior a formulat o nouă precizare solicitând a se constata nulitatea donației ( declarației de donație nr. 4014/1966) despre care s- făcut vorbire mai sus, sens în care s-a introdus în cauză în calitate de pârât Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului O, iar la 30.05.2002 s-a dispus disjungerea capătului de cerere privind constatarea nulității declarației de donație și suspendarea judecării acțiunii în revendicare și accesiune imobiliară până la soluționarea dosarului nou format.
Raportat la cele expuse, astfel cum de altfel reiese și din motivele de recurs, Consiliul Local al Municipiului a fost introdus în cauză doar urmare a precizării acțiunii prin care s- solicitat constatarea nulității declarației de donație, ori, întrucât această cerere a fost disjunsă, după repunerea prezentei cauze pe rol, nu se mai justifica prezența acestei părți în litigiu, în mod greșit instanțele dispunând și raportat la această parte ce nu are calitate procesuală pasivă vis a vis de considerentele arătate.
După repunerea cauzei pe rol, s-a formulat o nouă precizare a acțiunii în sensul că s-a renunțat la cererea prin care s-a invocat dreptul de accesiune, menținându-se pretențiile doar referitor la revendicarea imobilului, iar în subsidiar s-a solicitat plata unor despăgubiri.
Ca urmare, obiectul acțiunii l-a făcut revendicarea imobilului în baza art. 480 Cod civil, pe calea dreptului comun. Evident că reclamantul formulat și o notificare în baza Legii nr. 10/2002 - lege specială în materia imobilelor preluate abuziv de Statul Român, - nr. 107/31.01.2002 prin executorul judecătoresc - fila 90 dosar fond, adresată Primăriei Municipiului O, însă, aceasta nu a primit nici până în prezent un răspuns, mai mult, Consiliul Județean prin adresa nr. 45/04.03.2004 - fila 98, i-a comunicat că s- solicitat de către Serviciul de Ambulanță să includă imobilul în categoria celor exceptate de la restituirea în natură și nu să soluționeze notificarea. Totodată, în aceeași adresă s-a precizat că notificarea o soluționează unitatea deținătoare - Serviciul de Ambulanță B, nu Consiliul Județean
Notificarea, fără fi fost soluționată în sensul acordării unor despăgubiri sau de restituire în natură, a fost "plimbată" de la o instituție a Statului Român la alta, de la Primăria Municipiului O a fost trimisă Serviciului Județean de Ambulanță B prin adresa nr. 1824/2002 - fila 113 dosar fond, care la rândul său a trimis-o Consiliului Județean prin adresa nr. 1157/10.XI.2002 - fila 111.
Cu toate că atât Consiliul Județean B cât și Serviciul Județean de Ambulanță B și-au invocat lipsa calității procesuale pasive, cu toate că, deși proprietar tabular, recurentului nu i-au fost acordate despăgubiri pentru imobilul preluat abuziv, prin hotărârea nr. 61/14.12.2002 Consiliul Județean cuprins imobilul în litigiu în lista celor ce fac parte din domeniul public, iar prin protocolul încheiat la 31.01.2003 - fila 117 dosar fond - l-a dat în administrarea Serviciului Județean de Ambulanță.
Așadar, Statul Român, prin instituțiile sale, ce își invocă lipsa calității procesuale pasive, nu doar că nu au soluționat notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001 de către proprietarul imobilului, ci au procedat practic la o nouă expropriere fără despăgubiri, trecând în proprietatea publică a Statului Român un imobil proprietate privată fără a acorda despăgubirile cuvenite în acest sens. Mai mult, serviciul de ambulanță - ce își invocă lipsa calității procesuale pasive - a procedat la încheierea contractului de închiriere nr. 278/25.09.1998, cu SC SRL prin care a închiriat acestuia punctul de alimentare carburanți. Ca urmare, nu are nici-o calitate procesuală în speță, însă, are calitatea de-a închiria un bun ce nu-i aparține și bineînțeles de- încasa venituri, obținând chiar autorizarea construcțiilor.
Este interesant că, în majoritatea litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, în măsura în care au calitatea de pârât, nici-o instituție a Statului Român nu are calitate procesuală pasivă, fiecare pasează această responsabilitate altora, ori, cu toate că, astfel cum este și cazul de față, deși se invocă acest aspect, imobilul nu doar că este folosit în interesul Serviciul de Ambulanță, ci s- și închiriat, iar Consiliul Județean l-a trecut în lista imobilelor ce fac parte din domeniul public, cu toate că invocă că nu are nicio calitate procesuală.
Sigur că legislația în vigoare - Legea nr. 215/2001 - prevede anumite competențe în favoarea consiliului județean, dar, cu toate acestea, în speță a invocat lipsa calității procesuale pasive deși dispus de un bun fără temei legal, fără o justă, prealabilă despăgubire, apare ca fiind o procedură excesivă și abuzivă. Este cert că până în prezent, recurentul de mai mulți zeci de ani a fost lipsit de dreptul său de proprietate, fără a fi despăgubit, notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2002 nu primit o soluție favorabilă nici până în prezent, ori, hotărârea judecătorească prin care s- constatat nulitatea actului în baza căruia imobilul fost preluat abuziv de Statul Român - reprezintă un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 al Convenției Europene Drepturilor Omului, iar neacordarea despăgubirilor sau restituirea acestuia echivalează cu o privare de proprietate și o încălcare nu doar dispoziției enunțate ci și art. 480, 481 Cod civil, art. 41 din Constituția României, a practicilor constante în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului - cauza Brumărescu, Singur, / României etc.
Recurentul uzat de procedura instituită de Legea nr. 10/2001 însă nici după peste 7 ani de zile nu a primit o soluționare favorabilă demersurilor sale, faptul că a promovat un litigiu pe dreptul comun deși exista o lege specială în materie, câtă vreme chiar Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 33/09.06.2008 în cadrul recursului în interesul legii a statuat în sensul că, dacă există neconcordanțe între legea specială și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, aceasta are prioritate, ce poate fi dată în cadrul unei acțiuni în revendicare pe calea dreptului comun, în mod greșit instanța de apel a constat că sunt aplicabile dispozițiile Legii speciale nr. 10/2001.
Acțiunea de față s-a promovat pe calea dreptului comun ca o acțiune în revendicare, referirea la aplicabilitatea Legii nr. 10/2001 de către instanța de apel apare ca o încălcare a accesului recurentului la justiție, a dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Problema însă, nu poate fi soluționată în această fază procesuală, instanța de apel neprocedând la o analiză a fondului cauzei, aspect ce nu poate fi remediat direct de către instanța de recurs conform art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, astfel că, se impune casarea cu trimiterea cauzei spre o nouă judecare în apel. S-a mai dispus în cauză o altă decizie de casare cu trimite - decizia civilă nr. 27/16.02.2006 a Curții de APEL ORADEA în care s-a stabilit că litigiul de față trebuie să urmeze procedura de drept comun chiar dacă separat s-a uzat și de Legea nr. 10/2001, ori, deși dezlegarea în acest sens era obligatorie conform art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă pentru instanță, cea de apel nu ținut cont de acest aspect imperativ.
Astfel cum s-a arătat mai sus, obiectul acțiunii fiind revendicarea imobiliară sau acordarea unor despăgubiri, calitatea procesuală activă a reclamantului reiese din faptul că este proprietar tabular, iar calitate procesuală pasivă o au cei ce folosesc, dețin imobilul, care în speță sunt Consiliul Județean B ce a dispus de acest bun trecându-l pe lista celor ce fac parte din domeniul public de interes județean și l-a dat în administrare Serviciului Județean de Ambulanță B ce îl folosește în mod direct și indirect prin societățile cărora le-a închiriat o parte din imobil - SC SRL și SC Petrol SRL.
Întrucât prin sentința pronunțată de instanța de fond s-a respins capătul de cerere referitor la revendicarea imobilului, fiind acordate doar despăgubiri, dispoziție neatacată cu apel d e către reclamant, instanța de apel urmează astfel să analizeze în ce măsură SC SRL și SC Petrol SRL au calitate procesuală pasivă.
Cât privește excepția de netimbrare a recursului, invocată de Consiliul Județean B, întrucât cu ocazia acordării cuvântului asupra recursului, s-a arătat că nu se mai susține, nu va fi analizată. Referitor la faptul că extinderea acțiunii cu ocazia judecării cauzei în fond fost formulată de avocatul reclamantului și în numele soției acestuia, ce era decedată la promovarea litigiului, întrucât în recurs s-a dispus introducerea în cauză moștenitorilor acesteia care prin avocat au arătat că își însușesc această cerere, excepția de nulitate invocată de Consiliul Județean B urmează a fi respinsă ca nefondată, viciul procedural fiind astfel înlăturat.
Față de toate considerentele expuse, fiind aplicabile dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța în baza art. 312 alin. 1, 5 Cod procedură civilă va admite ca fondat recursul, va casa decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare în apel la Tribunalul Bihor care va ține cont de cele arătate mai sus.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția privind nulitatea extinderii acțiunii de fond invocată de Consiliul Județean
Admite ca fondat recursul civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL JUDEȚEAN B, Parcul, nr.5, județul B, SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ B O,-, județul B, CONSILIUL LOCAL O, nr.1, județul B, SC SRL O, strada -, nr.26, județul B, SC PETROL SRL T,-,.3. județul T și intimata reclamantă domiciliată în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr.511/A din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează cu trimitere pentru o nouă judecare la Tribunalul Bihor în apel, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul de avocat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică din 01.10.2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat hotărâre în concept - judecător - - - - 13.10.2009
- judecător fond -
- judecători apel -,
- dact. gref. - 13.10.2009 - 9 ex.
- emis 7 com - 13.10.2009 -, CONSILIUL JUDEȚEAN B, SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ B O, CONSILIUL LOCAL O, SC SRL O, SC PETROL SRL T,
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Pantea
