Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1286/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1286
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu
JUDECĂTORI: Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău
- - -
GREFIER - - -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.111/C/20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic pentru intimata România, lipsă fiind celelalte părți.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- procedura de citare legal îndeplinită;
Consilier juridic arată că nu are alte cereri de formulat.
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, în eventualitatea prezentării părților.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic pentru intimata România, lipsă fiind celelalte părți.
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata SC România SA, a solicitat ca, pe baza probatoriilor administrate în cauză, să se dispună respingerea recursului, menținerea hotărârii de fond. În susținerea celor solicitate arată că cererea de transfer la unitatea intimată a fost respinsă, contractul a încetat de drept, reclamantul a obținut plăți compensatorii. Solicită instanței a avea în vedere concluziile scrise depuse la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 111/20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-au respins ca neîntemeiate excepția de inadmisibilitate a acțiunii; excepția autorității de lucru judecat.
S-a respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Bank SA
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Bank SA
S-a respins ca nefondată cererea reclamantului, formulată în contradictoriu cu pârâtele SC ROMÂNIA SA - SUCURSALA R și SC ROMÂNIA SA pentru drepturi salariale.
S-a respins ca nefondată cererea precizată a reclamantului pentru daune materiale.
S-a respins ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă cererea reclamantului pentru drepturi salariale și daune materiale formulată în contradictoriu cu pârâta Bank SA
A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei SC ROMÂNIA SA B suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț reclamantul în contradictoriu cu pârâtele România B și România -Sucursala R și terțul poprit Bank a solicitat ca prin hotărârea se va pronunța să se dispună repunerea în drepturile salariale și daune cominatorii sistate în luna iulie 2006, repunere de la această dată a sistării și până la ziua judecării cauzei în sumă lunară de 12.384.000 lei (1238,4 RON), obligarea pârâtelor la plata acestor drepturi salariale și daune cominatorii în sumă totală de 32.198,4 RON pentru perioada iulie 2006 - septembrie 2008, respectiv data judecării și până la reîncadrarea reclamantului de către cele două angajatoare, obligarea celor două angajatoare la plata indicelor de inflație la ziua plății efective a sumei de 32.198,4 RON, obligarea pârâtelor la plata daunelor morale și materiale de 100.000 RON și la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând materialul probator, actele și susținerile părților instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamantul a avut calitatea de angajat al
Prin sentința civilă nr.142 din 13.05.2002 Tribunalul Neamța dispus reintegrarea contestatorului în funcția avută anterior desfacerii contractului de muncă.
Prin aceeași hotărâre Tribunalul Neamța obligat în solidar intimatele și să plătească contestatorului drepturile salariale cuvenite de la data desfacerii contractului de muncă până la data reintegrării efective în muncă și suma de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale. Tot prin aceeași hotărâre a fost respins capătul de cerere privind obligarea intimatelor la efectuarea transferului în interes de serviciu de la la
Prin decizia nr. 909/02.08.2002 a dispus reîncadrarea reclamantului începând cu data de 01.04.2002 în funcția de maistru deținută anterior desfacerii contractului său individual de muncă, cu același salariu de încadrare. În cuprinsul aceleași decizii s-a prevăzut și un articol cu nr.3 în cuprinsul căruia se arată că salariatul nu va frecventa unitatea.
În dosarul cu nr. 3617/C/2002 reclamantul a contestat decizia nr. 909/02.08.2002 emisă de Prin sentința civilă nr. 285/C/08.10.2002 Tribunalul Neamța respins contestația reclamantului. Prin Decizia Civilă nr.1810 din 25.11.2002 Curtea de APEL BACĂUa admis recursul împotriva Sentinței Civile nr. 285/C/08.10.2002, a modificat în parte sentința și a dispus anularea art. 3 din cuprinsul Deciziei nr. 909/02.08.2002 emisă de Prin aceeași decizie Curtea de APEL BACĂUa obligat în solidar intimatele și să plătească recurentului suma de 200.000 lei pe fiecare zi de întârziere începând cu data pronunțării deciziei și până la reintegrarea efectivă cu titlu de daune cominatorii.
Prin Decizia nr. 1 din 22.01.2003 a anulat art. 3 din decizia nr. 909 din 02.08.2002 punând astfel parțial în executare de bună voie dispozitivul Deciziei civile nr. 1810 din 25.11.2002 a Curții de APEL BACĂU. Niciodată însă nu a fost îndeplinită obligația stabilită de instanțe în sensul reintegrării efective a reclamantului pe funcția de maistru.
Drepturile bănești stabilite de instanțe au format obiectul executării silite cerute de reclamant.
Conform Certificatului de radiere din 26.08.2003 emis de ORC - societatea în sarcina căreia a fost stabilită obligația reîncadrării efective a reclamantului a fost radiată ca efect al dizolvării.
Ca efect al dizolvării și radierii societății angajatoare contractul de muncă al reclamantului ar fi trebuit să înceteze de drept conform art. 56 lit. c din Codul Muncii chiar și în ipoteza în care anterior dizolvării s-ar fi produs reintegrarea efectivă a reclamantului pe funcția avută anterior la
Pentru motivele de mai sus instanța constată:
a avut obligația reintegrării efective a reclamantului pe funcția avută anterior. Această obligație nu a fost respectată. Timpul în care a existat această obligație a încetat odată cu dizolvarea și radierea societății. Din momentul radierii societății aceasta nu mai poate avea calitatea de angajator lipsindu-i personalitatea juridică și implicit capacitatea de exercițiu și folosință. Tot din aceleași motive, deși reîncadrarea efectivă a reclamantului nu s-a produs aceasta nu echivalează cu perpetuarea obligației de plată a drepturilor bănești stabilite conform Sentinței Civile nr. 142/13.05.2002 pronunțată de Tribunalul Neamț și a Deciziei nr. 1810/25.11.2002 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU. Cele două hotărâri au fost pronunțate anterior dizolvării radierii și dizolvării și au stabilit obligații de plată în sarcina intimatelor până la reintegrarea efectivă "a reclamantului". În condițiile în care reîncadrarea efectivă nu mai poate avea loc din motive care au survenit ulterior celor două hotărâri, dizolvarea și radierea societății angajatoare, o atare situație nu poate fi interpretată ca oferindu-i reclamantului dreptul de a pretinde fără limită în timp drepturile bănești care i se cuvin pentru neîndeplinirea obligației de reîncadrare efectivă. Obligația de reîncadrare efectivă a reclamantului a subzistat atâta timp cât reîncadrarea ar fi fost legal posibilă. După momentul dizolvării și radierii reîncadrarea nu mai este legal posibilă.
Prin cele două hotărâri Sentința Civilă nr. 142/2002 și Decizia Civilă nr. 1810/2002 au fost stabilite obligații de plată a unor drepturi bănești. Obligațiile sunt stabilite în solidar în sarcina și Solidaritatea pasivă se referă numai la obligația de plată nu și la obligația reîncadrării efective în muncă a reclamantului.
a fost executată silit ca urmare a obligației solidare stabilită de instanță, însă nu rezultă de nicăieri obligația de a-l încadra sau a-l reîncadra pe reclamant.
În calitate de succesor în drepturi și obligații România preluând patrimoniul și implicit patrimoniul a preluat și pasivul acestora inclusiv obligația de plată a drepturilor bănești cuvenite reclamantului. Însă nici România și nici nu au avut calitatea de angajatori ai reclamatului.
Prin Decizia Civilă nr. 300/RC/20.04.2006 Tribunalul Neamța dispus încetarea popririi înființate asupra conturilor bancare ale contestatoarei deschise la terțul poprit Bank pentru sumele reprezentând drepturi salariale ulterioare datei de 29.08.2003 dată la care contractul a încetat de drept în temeiul art. 56 alin. 1 lit. c din Codul Muncii. Hotărârea astfel pronunțată este irevocabilă și își produce în prezent efectele nefiind desființată pe calea vreunei căi extraordinare de atac, astfel încât instanța investită cu soluționarea actualei cauze nu poate ignora efectele Deciziei cu nr. 300 din 20.04.2006.
Examinând excepțiile invocate instanța a reținut:
Actuala acțiune nu este inadmisibilă. C mult ar putea fi neîntemeiată în raport cu temeiurile juridice invocate de reclamant art. 68 lit. a și art. 73 lit. d din Legea nr. 168/1999, însă nu și inadmisibilă, astfel încât excepția inadmisibilității va fi respinsă.
Nu există autoritate de lucru judecat. Deși reclamantul a avut mai multe litigii cu România, nici una dintre acțiuni nu are același obiect ca obiectul actualei cauze. Întrucât nu subzistă tripla identitate de elemente (părți, obiect și cauză) obiectul și cauza actualei acțiuni fiind inedite, excepția autorității de lucru judecat a fost respinsă.
Terțul poprit Bank poate avea calitate procesuală de folosință atâta timp cât are organe proprii de conducere care pot reprezenta societatea, motiv pentru care excepția lipsei capacității procesuale de folosință a acesteia a fost respinsă.
Într-o acțiune în care reclamantul cere repunerea în drepturi salariale, calitate procesuală pasivă are numai angajatorul nu și terțul poprit astfel încât excepția lipsei calității procesuale pasive a Bank a fost admisă, iar acțiunea reclamantului în contradictoriu cu această pârâtă a fost respinsă ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei așa cum s-a arătat anterior reclamantul nu este îndreptățit să pretindă drepturi bănești aferente perioadei ulterioare datei de 28.08.2003. Pe cale de consecință toate capetele de cerere formulate de reclamant se dovedesc nefondate. Au fost respinse cererea pentru repunere în drepturi salariale și daune cominatorii sistate în luna iulie 2006, cererea pentru drepturi salariale și daune cominatorii pentru perioada iulie 2006 - septembrie 2008 precum și cererile accesorii pentru actualizarea sumelor conform indicelui de inflație și pentru daune morale și materiale.
În ce privește cheltuielile de judecată pretinse de pârâtă s-a constatat că asistența juridică pentru care s-a făcut dovada de către pârâtă se referă la două cauze (nu numai la cauza de față). Făcând aplicația prevăzută în art. 274 (3) Cod procedura civilă din suma totală pretinsă de pârâtă, cu titlu de cheltuieli, instanța l-a obligat pe reclamant la plata sumei de 1000 RON.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatorul, recurs promovat și motivat în termen, legal scutit de plata taxei de timbru și înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
A fost criticată sentința primei instanțe pentru următoarele considerente:
- instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale;
- hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe;
- prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.2;
- instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut;
- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;
- instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia;
- hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea ori aplicarea greșită a legii.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.1,3,6,7,8 și 9 Cod procedură civilă.
În susținerea recursului a fost administrată proba cu înscrisuri.
Intimata România SA a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat cu motivarea că hotărârea judecătorească a fost pronunțată cu respectarea și aplicarea întocmai a prevederilor legale, în urma unei analize corecte a situației de fapt și de drept.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului și dispozițiilor art. 304,3041,312 procedură civilă, Curtea constată caracterul său nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
- Potrivit dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 304/2004, "completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie din 2 judecători și 2 asistenți judiciari".
În speță, toți judecătorii secției civile au formulat cereri de abținere, cereri care au fost admise. Ulterior, prin aplicarea dispozițiilor art. 98 și 99 din HG 387/2005, nemaiexistând complet de judecată în materia respectivă, dosarul a fost soluționat de un complet dintr-o altă materie. Primul motiv de recurs va fi astfel înlăturat.
Nici al doilea motiv de recurs ce vizează incidența în speță a dispozițiilor art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă nu poate fi reținut.
În speță nu au fost încălcate dispozițiile de ordine publică privind competența întrucât litigiul nu a fost soluționat de catre o instanta comerciala, chiar daca in compunerea ei au existat judecatori care fac parte din sectia comerciala a Tribunalui.Aceasta deoarece la compunerea efectivă a completului de judecată s-a ajuns ca urmare a incidentelor procedurale ivite în speță și aplicării dispozițiilor HG 387/2005.
Și susținerea conform căreia ar fi fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.2 Cod procedură civilă va fi înlăturată.
Lipsa de procedură constituie o nulitate relativă ce poate fi invocată numai de partea care a fost vătămată prin neobservarea formelor legale, așadar recurentul nu are nici un interes să invoce lipsa de procedură sau încălcarea dreptului la apărare față de România SA.
Referitor la susținerile ce vizează intimata SC Bank, Curtea concluzionează că în fapt recurentul e nemulțumit de admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive față de acest pârât. Atâta timp cât obiectul cauzei l-a constituit o repunere în drepturi salariale, terțul poprit nu poate avea calitate procesuală, deci aceasta a fost corect admisă.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod pr. civilă - instanța acordat mai mult sau ceea ce nu s-a cerut - nici acesta nu poate fi reținut. Aceasta întrucât rezultă din conținutul cererii de chemare în judecată, din motivarea și dispozitivul hotărârii recurate că prima instanță a soluționat cererea în limitele căreia a fost investită, pronunțându-se asupra celor solicitate de reclamant.
Un alt motiv de recurs a vizat incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 7 Cod pr. civilă. Și acesta va fi înlăturat.
Astfel, prima instanță a examinat în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse și, chiar dacă nu a dat un răspuns detaliat fiecărui argument al reclamantului, acesta a primit un răspuns specific și explicit. Prin prisma acestor considerații nu se poate reține că hotărârea ar fi nemotivată.
A mai invocat recurentul existența unor motive contradictorii sau străine de natura pricinii. În cauză însă nu ne aflăm într- anume situație, diferitele paragrafe trunchiate scoase din dispozitivul hotărârii reproduse în motivele de recurs neconducând la această concluzie.
În speță, obligația de reintegrare în funcție recurentului-contestator a fost stabilită în sarcina SRL, societate care a fost radiată la 26.08.2003. Atâta timp cât a intervenit această radiere, reîncadrarea recurentului nu mai este posibilă. Societatea intimata SC România SA i- succedat în drepturi acesteia, dar ea nu a avut niciodată calitatea de angajator al recurentului. In plus, de esență este și decizia irevocabilă nr. 300/2006 a Tribunalului Neamț care a încetat poprirea înființată asupra conturilor societății deschis la Bank SA pentru sumele reprezentând drepturi salariale ulterioare datei de 29.08.2003.
Pe de altă parte, corect prima instanță a reținut neincidența în cauză autorității de lucru judecat atâta timp cât nu există tripla identitate de cauză, obiect si părți.
Un alt motiv de recurs a vizat interpretarea greșită a actului dedus judecății, motiv încadrat la disp. art. 304 pct. 8 Cod pr. civilă.
Sentința civilă nr. 142 /2002 și decizia civilă nr. 1810/2002 au stabilit în sarcina SC SRL și SA doar obligația de plată, obligația de reîncadrare a fost stabilită în sarcina SC SRL, dar această societate a fost radiată ca efect al dizolvării, așa cum rezultă din certificatul de radiere din 26.08.2003.
Este adevărat că intimata SC România SA a preluat atât activul cât și pasivul SC SA ( și implicit SRL)dar, atâta timp cât acestea din urmă nu au avut calitatea de angajatori ai reclamantului, obligația nu subzistă nici în sarcina SC. România
S-a mai criticat de către recurent sentința Tribunalului Neamț, susținându-se că aceasta este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Și acest motiv de recurs va fi înlăturat de instanță.
Soluționarea cauzei de către Tribunalul Neamțs -a făcut în temeiul dispozițiilor Codului Muncii și ale Codului d e procedură civilă aplicabile, nefiind așadar incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Referitor la textele de lege invocate de recurent, Curtea constată că în realitate acesta critică o greșită stabilire a situației de fapt ca urmare a interpretării eronate probatoriului administrat. Aceste critici nu constituie însă motiv de recurs în actuala reglementare art. 304 Cod pr. civilă.
Pentru considerentele sus-arătate, văzând si ca nu sunt incidente motive de ordine publica care sa poată fi analizate din oficiu, va fi respins ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.111/C/20.02.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 26.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent. /
red.dec. / 12.11.
tehnored. /6 ec./13.11.
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu Daniela Părău
