Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1374/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVIL ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1374
Ședința public de la 18 2009
PREȘEDINTE: Nela Drăguț
Judector: - - -
Judector: - - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta SOCIETATEA COOPERATIV DE CONSUM TG. J împotriva deciziei civile nr. 193 din 22 mai 2009, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimata pârât DE CREDIT M PRIN LICHIDATOR JUDICIAR SC "" SRL TG. J, având ca obiect revendicare imobiliar.
La apelul nominal, fcut în ședința public, au rspuns recurenta pârât SOCIETATEA COOPERATIV DE CONSUM TG. J, prin consilier juridic G, asistat de avocat și avocat, intimatul reclamant, personal și asistat de avocat, intimata reclamant, reprezentat de același avocat, lipsind intimata pârât DE CREDIT M PRIN LICHIDATOR JUDICIAR SC "" SRL TG.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț care a învederat instanței c recurenta pârât SOCIETATEA COOPERATIV DE CONSUM TG. Jad epus la dosar rspuns la întâmpinarea formulat de intimații reclamanți, precum și copie de pe sentința nr. 571/28.10.2002, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 3219/2003, dup care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârât SOCIETATEA COOPERATIV DE CONSUM TG. J, a depus note scrise, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Au precizat c reclamanții au formulat un nou capt de cerere, în pretenții, reprezentând despgubiri pentru nefolosința terenului, ci de acces și curți construcții, îns în al doilea ciclu procesual, dup casare, reclamanții nu mai puteau solicita acest lucru, putând formula o acțiune separat în acest sens. De asemenea, decizia atacat a fost dat cu înclcarea prevederilor privind prescripția extinctiv, sumele de plat solicitate cu depșirea termenului de 3 ani, fiind prescrise.
Avocat, pentru recurenta pârât SOCIETATEA COOPERATIV DE CONSUM TG. J, a achiesat la concluziile puse de avocat, solicitând admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj, având în vedere precizarea acțiunii, aplicându-se în mod greșit art. 998-999 Cod civil, privind rspunderea civil delictual și nu art. 483 Cod civil, invocat. În cauz nu se poate vorbi de existența unei fapte ilicite și a unui prejudiciu cert, deoarece, potrivit deciziei nr. 247/08.08.1985 Consiliul Popular Județean Gad ecis transmiterea unui teren în suprafaț de 1750 pentru amenajarea spațiilor de industrie mic și prestri servicii. În subsidiar, în msura în care se apreciaz c s-a produs un prejudiciu, acesta nu poate fi decât un prejudiciu eventual, care nu este cert și nu poate da loc la reparație, atâta vreme cât eventualitatea nu se transform în certitudine. De asemenea, a precizat c suma la care a fost obligat recurenta pârât este exorbitant. A depus la dosar, ca practic judiciar, hotrârea din 19.10.2006, dat de CEDO în cauza Raicu împotriva României.
Consilier juridic G, pentru recurenta pârât SOCIETATEA COOPERATIV DE CONSUM TG. J, a solicitat, în principal, admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj, pentru a se stabili concret ce sum ar reveni, ca despgubiri, raportat la venitul net realizat de recurenta pârât. În subsidiar, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei civile recurate, iar pe fond obligarea recurentei pârâte la plata a ½ din veniturile nete realizate din folosirea construcțiilor de pe terenul reclamanților, conform raportului de expertiz întocmit de expert, raport rmas nevalorificat de ambele instanțe.
A precizat c va solicita separat plata cheltuielilor de judecat efectuate în recurs.
Avocat, pentru intimații reclamanți, a depus concluzii scrise, în raport de care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile recurate ca fiind legal și temeinic. A precizat c din anul 2006 reclamanții se afl în posesia terenului, mai puțin cldirea și cile de acces spre cldire, adic 2000, teren aferent sediului administrativ. A artat c recurenta pârât a continuat s exercite ocupațiunea terenului proprietatea reclamanților cu rea - credinț. terenului a fost exercitat fie în mod nemijlocit prin folosirea unei prți din baracamente ca ateliere proprii, fie prin închirierea acestora unor persoane fizice sau juridice care exercitau acte de comerț atât în baracamente, cât și în spațiul reprezentând curți construcții și ci de acces; cu cheltuieli de judecat.
CURTEA:
Asupra recursului civil de faț;
Prin cererea înregistrat sub nr. 2172/2002 pe rolul Judec toriei Motru, reclamantul a chemat în judecat pe pârâtele G, G și pârâții, G, și, solicitând instanței s oblige pârâții s-i lase în deplin proprietate și liniștit posesie mai multe suprafețe de teren, precum și la demolarea construcțiilor existente pe teren.
În motivarea cererii, reclamantul a artat c este proprietar al terenului revendicat în baza unui contract autentic de vânzare - cumprare, iar pârâții ocup fr drept acest teren.
În drept, cererea a fost motivat pe dispozițiile art. 480, 483, 998 și 1073 Cod civil.
Tg. Jaf ormulat întâmpinare, prin care a artat c pân la introducerea cererii de chemare în judecat, reclamantul nu a notificat posesorii construcțiilor pentru demolarea acestora.
Prin sentința civil 1429 din 3.07.2003 pronunțat în dosarul 2172/2002, Judec toria Motru și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj - Secția civil.
Cauza a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. 3219/2003, iar prin sentința civil 571 din 28.10.2005 a fost admis în parte cererea și obligat Tg. J s ridice molozul și betoanele rezultate din demolri de pe terenul în litigiu, precum și la plata sumei de 658.418.659 lei vechi despgubiri civile.
S-a luat act de renunțarea la judecat faț de pârâții persoane fizice.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții și, iar prin decizia civil nr.278 din 30.03.2006 a Curții de APEL CRAIOVA, pronunțat în dosarul 323/CIV/2006 a fost admis apelul reclamanților, modificat sentința Tribunalului Gorj și obligat pârâta G ctre reclamanți la plata sumei de -,86 lei RON, cu titlul de despgubiri.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta Tg J, iar prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civil și de Proprietate Intelectual nr. 1849 din 26.02.2007, pronunțat în dosarul -, a fost admis recursul, casate decizia Curții de APEL CRAIOVA și sentința Tribunalului Gorj și trimis cauza spre rejudecare la Judec toria Motru.
Cauza a fost înregistrat pe rolul Judec toriei Motru sub nr-.
La prima zi de înfțișare reclamanții și au artat c nu înțeleg s se judece cu pârâții persoane fizice, acțiunea îndreptându-se împotriva pârâtelor de Credit M prin lichidator judiciar SC SRL Tg. J și împotriva pârâtei SC Tg. J, iar faț de cererea reclamanților s-a conturat noul cadru procesual.
Au mai artat reclamanții c solicit obligarea pârâtelor la plata despgubirilor reprezentând lipsa de folosinț a terenului; c, o parte din teren este ocupat în continuare, solicitând totodat radierea înscrierii din cartea funciar a terenului curți - construcții. Au mai solicitat s fie obligate pârâtele la plata contravalorii impozitelor aferente proprietții și achitate la bugetul local de ctre reclamanți.
În dovedirea cererii astfel precizate, reclamanții au solicitat administrarea probei cu expertiz tehnic contabil artând totodat, c prin rapoartele de expertiz agricol, respectiv topografic, efectuate în ciclurile de judecat anterioare au fost identificate atât terenurile, cât și construcțiile.
Pârâta Tg. Jaf ormulat întâmpinare, artând c cele trei construcții care le aparțin nu au fost folosite în scopuri comerciale, iar valoarea chiriei a fost raportat la folosința construcțiilor, și nu la folosirea terenului și c reclamanții nu și-au motivat în drept și în fapt pretențiile, pretenții care se pot întemeia exclusiv pe culpabilitatea pârâtei.
A mai artat pârâta c o parte din construcții au fost desființate în cursul litigiului și c intenția pârâtei este de a oferi reclamanților ½ din veniturile realizate.
În cauz, a fost întocmit un raport de expertiz tehnic de expert, expertiz ce a urmrit un calcul al veniturilor realizate de cele dou pârâte, și un calcul al chiriei medii raportat la suprafața construcțiilor.
Pe parcursul derulrii cauzei, reclamanții au renunțat la judecat faț de pârâta de Credit
Prin sentința civil nr.2982/24.11.2008 pronunțat de Judec toria Motru în dosarul nr-, s-a luat act de renunțarea la judecat formulat de reclamanții și faț de pârâta de Credit M, prin lichidator judiciar SC Tg.
A fost respins acțiunea civil în revendicare și pretenții formulat de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Tg.
A fost admis în parte acțiunea civil în revendicare și pretenții formulat de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Tg. J și obligat pârâta la plata ctre reclamantul a sumei de - lei, cu titlul de despgubiri civile.
A mai fost obligat pârâta Tg. J s lase în deplin proprietate și liniștit posesie pârâtului, suprafața de 417.
S-a respins captul de cerere privind radiere înscriere carte funciar.
A fost obligat pârâta Tg J la plata ctre reclamant a sumei de 6087 lei cheltuieli de judecat, reprezentând tax timbru aferent sumei de 290.102 lei, la care se adaug 227,4 lei alte cheltuieli de judecat dovedite, fiind respins în rest cererea.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut c la data de 17.12.1999 sub nr. - a fost emis titlul de proprietate pe numele reclamantei pentru suprafața total de 0,850 ha, aceasta înstrinând ctre reclamantul terenul prin contractul de vânzare cumprare autentificat sub nr. 731 din 15.02.2002, acțiunea inițial fiind introdus la data de 11.04.2002.
C, din probatoriul administrat în cauz, a rezultat c pârâta TG J ocup din terenul, actualmente proprietatea reclamantului, o suprafaț de 417. pe care se afl amplasat o construcție, aceast construcție fiind edificat anterior emiterii titlului de proprietate pe numele reclamantei și anterior suprafața ocupat de pârât a fost mai mare, dar pe parcursul judecrii cauzei au fost demolate o parte din construcții.
S-a mai reținut c dreptul de proprietate a fost reconstituit reclamantei în anul 1999, iar acțiunea a fost introdus la începutul anului 2002, pentru perioada 1999 - 2002, nefcându-se dovada c vreunul dintre reclamanți au adus la cunoștinț pârâtei despre proprietatea terenului.
C, dup ce pârâtele au fost puse în întârziere prin cererea de chemare în judecat, devin incidente dispozițiile art. 998 - 999 Cod civil, privind angajarea rspunderii civile delictuale, situație în care pârâtul trebuie s fie obligat la repararea integral a prejudiciului.
La calcularea prejudiciului se aplic regula care impune acoperirea integral a pagubei suferite, deoarece potrivit art. 480 Cod civil, proprietarul are dreptul de a se bucura pe deplin de proprietatea sa.
S-a reținut în același timp c buna credinț a pârâtelor a încetat la momentul introducerii cererii de chemare în judecat, acțiunea reclamanților punând în întârziere pârâtele.
A recunoaște pârâtelor folosința gratuit a întregului teren aflat actualmente în proprietatea reclamantului, echivaleaz cu împiedicarea exercițiului atributelor specifice dreptului de proprietate prevzut de art. 480 Cod civil, împiedicare care este egal cu o expropriere de fapt.
Cu privire la întinderea prejudiciului s-au avut în vedere pe de o parte, suprafețele de teren ocupate de pârâte dup anul 2002 și pe de alt parte, chiria medie calculat de expert, deoarece este evident culpa pârâtei care nu a pus la dispoziția expertului toate contractele încheiate cu terții, reclamanții depunând exemplificativ la dosar contractul de la fila 195.
Referitor la întinderea prejudiciului, instanța a avut în vedere raportul de expertiz tehnic topografic întocmit în dosarul 3219/2003 al Tribunalului Gorj, în acest raport de expertiz stabilindu-se suprafața cldirilor la 1325. la data întocmirii raportului de expertiz, precum și suprafața actual ocupat de cldirea pârâtei - de 417.
S-a mai avut în vedere și raportul de expertiz tehnic contabil întocmit de expert, raport care a fost îns cenzurat, deoarece o parte din cldiri (barci) au fost demolate pe parcursul judecrii cauzei.
Cu privire la prejudiciu, instanța a luat în calcul chiria medie stabilit de expert, adic 5 lei /, chirie ce va fi raportat la suprafața de 1325. pentru o perioad de 24 luni și la suprafața de 417. pentru o perioad de 60 luni, suma total fiind de 284.100 lei.
De asemenea, a fost obligat pârâta la plata contravalorii impozitului achitat de reclamantul în msura dovedirii sumei, prin raportare la chitanțele depuse la dosar, adic 6002 lei, urmând ca pârâta s fie obligat la plata sumei de 290.102 lei.
Având în vedere c s-a renunțat la judecat faț de pârâta de Credit M prin lichidator judiciar SC Tg. J, s- luat act de renunțarea la judecat, fr a se avea în vedere partea din raportul de expertiz referitoare la aceast pârât, astfel c a fost obligat pârâta Tg. J s lase în deplin proprietate și liniștit posesie suprafața de 417. ocupat de cldirea acestei pârâte.
În privința captului de cerere privind obligarea pârâtei la radierea înscrierii din cartea funciar, reclamanții nu au indicat un numr de carte funciar sau o încheiere dat de OCPI G, dovad obligatorie în sarcina acestora potrivit art. 1169 Cod civil, situație în care acest capt de cerere a fost respins.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții și, precum și pârâta Societatea Cooperativ de Consum - Tg.
În motivele de apel, apelanții reclamanți au invocat c deși Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia civil nr. 278/30.03.2006 a reținut c actul prin care pârâții au primit terenul în folosinț spre edificarea sediului administrativ nu justific ocuparea terenului în perioada pentru care s-au cerut despgubiri, dat fiind faptul c pârâții au recunoscut demersurile fcute de reclamanți în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, știind c terenul face obiectul Legii 18/1991, instanța de fond nu a ținut seama de aceste considerente, precum și de faptul c nici în prezent nu poate fi folosit terenul ocupat de sediul administrativ, cile de acces și terenul aferent cldirii.
C, deși expertul a constatat c despgubirile ce se cuvin reclamanților pentru lipsa folosinței terenului și construcțiilor este de 1.196.296,74 lei, în mod greșit instanța nu a admis acțiunea pentru suma de 499.000 lei cu titlul de despgubiri aferente taxei de timbru suportat de reclamanți și nu a ținut seama c titlul de proprietate a fost emis reclamantei în 1999.
Apelanta pârât Societatea Cooperativ de Consum - Tg. Jai nvocat în motivele de apel c în mod greșit instanța a soluționat fondul cauzei, competența în prim instanț aparținând tribunalului - secția comercial, întrucât la termenul din 29.09.2008 reclamanții au precizat valoarea pretențiilor solicitate ca fiind 1.137.149 lei astfel c instanța avea obligația,din oficiu, s constate necompetența material a soluționrii cauzei și s-și decline competența în favoarea Tribunalului Gorj - Secția Comercial.
A mai invocat c nu erau aplicabile dispozițiile art. 998-999 cod civil reținute de instanț drept temei legal al admiterii pretențiilor reclamanților de 5 lei / chirie lunar cuvenit acestora în calitate de proprietari, devreme ce reclamanții nu au probat existența unei oferte reale de închiriere a terenului.
C, instanța de fond nu a avut în vedere c nu terenul este productor de venituri, acestea fiind aduse de construcțiile ce au existat pe teren.
A susținut c nu se poate extinde și în cazul proprietții private modalitatea de tarifare de închiriere de 5 lei/ hotrât de Consiliul Local M, pentru concesionarea terenurilor de domeniu public sau privat al Municipiului
C, reclamanții nu au decât dou posibilitți: fie s cear J din veniturile nete realizate de apelanta pârât, fie s solicite uzufructul agricol, conform cu fertilitatea solului și nicidecum aceștia nu erau îndreptțiți la repararea integral a pagubei, așa cum greșit a apreciat instanța.
Prin decizia civil nr.193 din 22 mai 2009, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelanții reclamanți și, împotriva sentinței civile nr. 2982/24.11.2008 pronunțat de Judec toria Motru în dosarul nr-.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta pârât Societatea Cooperativ de Consum - SA Tg. J, împotriva aceleiași sentințe.
A fost schimbat sentința în parte, în sensul c a fost obligat pârâta Societatea Cooperativ de Consum - SA Tg. J la 160.674 lei despgubiri ctre reclamanta și la 338.326 lei despgubiri ctre reclamantul.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței.
A mai fost obligat apelanta pârât la 7330 lei cheltuieli de judecat în apel, ctre apelanții reclamanți.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut cu privire la excepția necompetenței materiale a soluționrii cauzei în prim instanț de ctre judectorie, c aceast problem juridic a fost rezolvat de ICCJ prin dispozitivul deciziei nr.1849/2007, pronunțat în dosarul nr.8271.1/2006, prin care a fost desființat sentința nr.571/2005 a Tribunalului Gorj și trimis cauza spre competent soluționare la Judec toria Motru.
Nici mrirea ulterior introducerii acțiunii a câtimii pretenției reclamanților nu atrage necompetența instanța inițial investit, întrucât potrivit art. 181Cod pr. civil, " instanța investit potrivit dispozițiilor referitoare la competența dup valoarea obiectului cererii, rmâne competent s judece, chiar dac ulterior investirii intervin modificri în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect."
S-a constatat de ctre tribunalul c, cu prilejul rejudecrii reclamanții și-au reprecizat acțiunea conform cererilor de la filele 64 și respectiv 202, în sensul c solicit obligarea apelantei pârâte la despgubiri în cuantum de 499.000 lei pentru lipsa folosinței terenului, s le lase în deplin proprietate terenul și s fie obligați s radieze imobilele de la OCPI.
Au solicitat ca pentru terenul ocupat de construcții s se aib în vedere contravaloarea chiriei pe practicat pe piaț, actualizat conform ratei inflației, iar pentru terenul curți - construcții contravaloarea concesiunii pe practicat pe piaț de ctre Primria M, pentru terenurile aflate în zona, ca și terenul în cauz.
Tribunalul a reținut c din raportul de expertiz întocmit de experții și, apelanta pârât a ocupat suprafața total de 6540. din care 1325. suprafaț ocupat de construcții și foste construcții și 5215. suprafaț incint aferent construcțiilor existente și fostelor construcții.
S-a mai reținut de ctre tribunal c, pentru terenul ocupat de construcții erau incidente dispozițiile art. 187din Legea nr.109/1996, text de lege neaplicat de instanța de fond.
Ca atare, pentru terenul ocupat de construcții determinat de experți în suprafaț de 1325. reclamanții nu sunt îndreptțiți la despgubiri, fiind incident textul de lege precizat, chiar dac reclamanta a avut calitatea de proprietar pân la data de 15.02.2002, iar reclamantul este în prezent proprietarul terenului, în baza actului de vânzare - cumprare încheiat între reclamant și reclamant la data de 15.02.2002.
S-a apreciat c se cuvin reclamanților despgubiri, așa cum au fost calculate cu prilejul rejudecrii, conform raportului de expertiz întocmit de expert, în temeiul art. 998 - 999 Cod civil pentru terenul în suprafaț de 5215. pe care reclamanții nu l-au putut folosi, respectiv reclamanta începând cu data eliberrii titlului de proprietate în baza Legii nr.18/1991 - 17 decembrie 1999 și pân la momentul înstrinrii terenului ctre reclamant, respectiv 15.02.2002, iar reclamantului despgubiri începând cu aceast dat și pân la 15.05.2008, așa cum au fost calculate de expert în rejudecare, pentru aceasta culpa aparținând apelantei pârâte, având în vedere destinația terenului de incint aferent construcțiilor existente și fostelor construcții demolate în cursul judecții.
S-a reținut c începând cu data înstrinrii terenului ctre reclamat, reclamantei nu i se mai cuvin despgubiri, la acea dat încetând calitatea sa de proprietar al terenului, iar reclamantului nu i se cuvin despgubiri pentru perioada cuprins între data eliberrii titlului de proprietate reclamantei, 17.12.1999 și data dobândirii dreptului de proprietate de ctre reclamant, 15.02.2002, reclamantul neavând pe aceast perioad calitatea de proprietar al terenului și ca atare nu i se cuvin nici fructele acestuia, titlul de proprietate fiind emis doar pe numele reclamantei, singura proprietar a terenului îndreptțit la despgubiri pentru aceast perioad în virtutea dreptului su de proprietate conferit de art. 480 Cod civil.
Împotriva deciziei, în termen legal, a declarat recurs pârâta Societatea Cooperativ de Consum - Tg. J, susținând c este afectat de motivele de recurs prevzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedur civil.
În motivele de recurs, pârâta susține, în esenț, c:
- instanța de apel nu a rspuns motivelor de apel formulate și a dat o nou interpretare temeiniciei și legalitții cererii introductive a reclamanților;
- instanța de fond ar fi trebuit s raporteze prevederile art. 483 Cod civil la modalitatea restituirii terenului în procedura Legii nr. 18/1991, ctre reclamanta intervenient, care a primit o suprafaț de 850 - categorie alte terenuri - ocupat parțial de construcții, iar reclamantul a cumprat terenul cu aceast folosinț, asumându-și riscul de situație, acela de a nu putea da terenului orice folosinț în condițiile accesiunii imobiliare prevzute de art. 483 Cod civil, invocat de reclamanți în cererea dedus judecții în dosarul nr. 2162/2002 sau ca proprietar al terenului, procedând la desființarea construcției provizorii și la preluarea în folosinț a construcției definitive pân la clarificarea regimului ei juridic.;
- c în realitate, terenul liber de 5215 era afectat doar de niște poteci de pmânt considerate ci de acces, restul suprafeței de circa 80% era teren de categoria pșune, așa cum a fost și la data prelurii de CAP, iar prin adresa nr. 3742/2001, reclamantului i s-a pus la dispoziție folosința întregului teren, cu excepția suprafeței de 2000 ocupat și aferent construcției, teren aflat sub regimul juridic al art. 187 din Legea nr. 109/1996;
- c pornind de la aceast situație de fapt, în primul ciclu procesual, Tribunalul Gorj, în dosarul nr. 3219/2003, a dispus o expertiz de specialitate agricol, pentru ca expertul s calculeze uzufructul terenului realizat din recoltarea unei posibile producții de fânețe, dar expertiza a rmas nevalorificat;
- c nevalorificat a rmas și raportul de repetare a expertizei întocmit de expert de la filele 166-169, raport care rspunde obiectivului expertizei stabilit de Judec toria Motru, calculând veniturile nete realizate de Societatea Cooperativ de Consum - Tg. J și antecesoarea sa;
- c respingerea apelului pârâtei este nemotivat în fapt și în drept, de ctre Tribunalul Gorj, care prin decizia supus recursului, a aplicat prevederile art. 187 alin. 1 din Legea nr. 109/1996, abrogat prin art. 107 din Legea nr. 1/2005, astfel c trebuia fcut o distincție pe perioada 2002-2005 și pentru perioada 2005-2008, distincție care viza și suprafața terenului de dup 2007, având în vedere ocupațiunea de 470 - construcție;
- tribunalul a fcut o apreciere eronat și nelegal asupra lipsei de folosinț a suprafeței de 5215, reținând fr nicio prob concludent c reclamanții nu l-au putut folosi și pe cale de consecinț, în temeiul art. 998-999 Cod civil, li se cuvin despgubiri;
- c ambele instanțe au dezlegat greșit dou aspecte de fapt și de drept;
- primul aspect vizeaz aplicarea greșit a prevederilor art. 480 și 483 Cod civil, întrucât reclamanții au dobândit un teren care la data dobândirii avea amplasate pe el construcții ale cooperației de consum, care au fost edificate cu mult înainte de 1990, cu bun - credinț, în condiții diferite; construcțiile tip baracamente, edificate anterior anului 1970 și construcția, fost sediu al Cooperativei de Consum și Credit M, edificat cu autorizație de construcție în 1986 pe o suprafaț de 2000 atribuit în folosinț gratuit de Consiliul Popular Județean G, suprafaț construit de 417, diferența urmând s justifice ocupațiunea terenului de cele 3 baracamente;
- reclamanții nu au fcut nicio prob care s ateste c au avut vreo inițiativ în folosința terenului în totalitatea lui sau parțial, pentru a-l îngrdi, amenaja și a-l închiria,
- c din anul 2002, dup promovarea acțiunii, cu adresa din 27.08.2002, în condițiile art. 483 Cod civil și art. 494 Cod civil, i s-a oferit acesteia posibilitatea de a-i înstrina toate baracamentele la preț de materiale recuperabile, ofert rmas fr obiect;
- al doilea aspect de nelegalitate vizeaz aplicarea eronat a prevederilor art. 998-999 Cod civil, în condițiile în care ocupațiunea terenului a fost exercitat cu bun - credinț de ctre reclamanți, când proprietatea terenului aparținea CAP-ului și statului;
- c reclamanta nu a suferit vreun prejudiciu efectiv care s fie imputabil ca un delict civil;
- c întreaga construcție ce mai exist e situat pe terenul de 417, iar reclamantul a dobândit o cot indiviz și o parte a terenului, situație în care petitul în revendicare în totalitate de la Societatea Cooperativ de Consum - Tg. Jad evenit inadmisibil în condițiile în care construcția are acum forma de coproprietate pe cote exclusive, iar terenul de sub construcție, coproprietate pe cote indivize;
- faț de aceast situație, ambele instanțe au aplicat terenului de 417, ocupat de construcție autorizat, prevederile art. 480 Cod civil, reclamantul neputând solicita decât dobândirea construcției în condițiile art. 494 alin. 2 Cod civil, raportat la art. 482 Cod civil;
- c sub acest aspect și CEDO a stabilit c nu i se poate crea proprietarului construcției o situație mai grea decât cea avut anterior, cauza Raicu România;
- cum reclamantul nu a cerut desființarea acestei construcții, nici terenul de sub construcție nu poate fi productor de venituri;
- cu privire la legalitatea și temeinicia pretențiilor de 499.000 lei, tribunalul face trimitere la reformularea cererilor de la filele 64 și 202;
- pentru perioada de dup 01.04.2007, reclamantul își restrânge pretențiile la o chirie de piaț, perceput doar pentru 2000 teren, deși suprafața de teren ce nu-i putea da o folosinț, oarecare era de 417, teren ocupat de construcția definitiv;
- nu s-a fcut nicio dovad privind piața chiriilor în zon faț de solicitarea reclamanților de a li se acorda valoarea unei chirii de piaț;
- tribunalul nu s-a pronunțat asupra unuia din motivele de apel, privind punerea la dispoziția reclamantului a însși construcției s o foloseasc gratuit, ceea ce înseamn însși folosința terenului, care nu profit pârâtei și care nu poate primi o folosinț în afara construcției;
- tribunalul nu a rspuns la motivul de apel, referitor la faptul c dac cumprtorul a preluat imobilul în 2002, ce l-a împiedicat s foloseasc terenul neconstruit;
- c reclamanții au dobândit un teren cu construcții și nu un teren liber, astfel c folosința pe care trebuia s o dea terenului era condiționat de ridicarea construcțiilor, iar în speț erau aplicabile prevederile art. 482 și 494 alin. Ultim Cod civil, astfel c diligența lor de buni proprietari trebuia exercitat conform cu categoria de folosinț a terenului dobândit;
- c singura pretenție ce o puteau emite reclamanții este întemeiat pe art. 480, 483-485 și 517 Cod civil.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedur civil.
Recursul este fondat.
La data de 17.12.1999, a fost emis titlul de proprietate nr. - pe numele reclamantei pentru suprafața de 0,850 ha teren, de ctre Comisia Județean G, iar aceasta a înstrinat reclamantului terenul, prin contractul de vânzare - cumprare autentificat sub nr. 731/15.02.2002.
În baza acestui contract de vânzare - cumprare, reclamantul a promovat la 11.04.2002 o acțiune având ca petite: revendicarea suprafeței de 6400, obligație de a face, respectiv demolarea construcțiilor existente pe teren sau autorizarea sa de ctre instanț de a demola aceste construcții, precum și pretenții, reprezentând chiria încasat pe ultimii trei ani de la pârâții persoane fizice pe care i-a nominalizat în acțiune.
Cadrul procesual fixat inițial a fost stabilit dup parcurgerea unui prim ciclu procesual, prin precizarea acțiunii de ctre reclamanții și, prin care au solicitat introducerea în cauz, în calitate de pârâta a Tg. J, precum și a pârâților, iar cu privire la pârâții G, și de Credit M prin lichidator judiciar SC "" SRL Tg. J, obligarea acestora în solidar.
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtelor la plata despgubirilor reprezentând lipsa de folosinț de terenului, c o parte din teren este ocupat în continuare, solicitând totodat, radierea înscrierii din cartea funciar a terenului curți - construcții.
Au mai solicitat obligarea pârâtelor la plata contravalorii impozitelor aferente proprietții și achitate la bugetul local de ctre reclamanți.
Faț de renunțarea la judecat formulat de reclamanți faț de pârâta de Credit M prin lichidator judiciar SC "" SRL Tg. J, Judec toria Motrua luat act de aceast renunțare.
Instanța de fond a admis în parte acțiunea civil în revendicare și pretenții formulat de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Societatea Cooperativ de Consum Tg. J și a obligat aceast pârât la despgubiri în cuantum de - lei.
În apel soluția a fost modificat în sensul obligrii la despgubiri și faț de reclamanta.
Soluția adoptat de ambele instanțe, fundamentat pe art. 998-999 Cod civil, este greșit.
Rspunderea civil delictual pentru fapta proprie este instituit prin art. 998-999 cod civil, care constituie temeiul pentru stabilirea condițiilor generale ale rspunderii.
Astfel, potrivit art. 998 Cod civil, "orice fapt a omului, care cauzeaz altuia prejudiciu, oblig pe acela din a crui greșeal s-a ocazionat, a-l repara", iar conform art. 999 Cod civil, "omul este responsabil nu numai de prejudiciu ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa".
Din aceste prevederi legale, rezult c pentru angajarea rspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ câteva condiții și anume: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicit și prejudiciu, existența vinovției/vinei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
În speț, nu sunt incidente aceste dispoziții legale și nu se angajeaz o rspundere civil delictual, ci ne regsim în materia dreptului de proprietate reglementat de art. 480 Cod civil care stipuleaz c "proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de lucrul în mod exclusiv și absolut, îns în limitele determinate de lege." Art. 480 Cod civil dispune c "proprietatea unui lucru mobil sau imobil d drept asupra a tot ce produce lucrul și asupra a tot ce se unește ca accesoriu cu lucru într-un mod sau artificial." Acest drept se numește drept de accesiune.
Accesiunea imobiliar artificial este o form a accesiunii imobiliare a crei înfptuire presupune intervenția omului și implic obligația proprietarului ce beneficiaz de ea s plteasc despgubiri celui în detrimentul cruia a operat.
Legea reglementeaz dou cazuri de acest fel: construcția sau plantația fcut de proprietar pe terenul su, îns cu materiale altuia și construcția sau plantația fcut de o persoan cu materialele sale îns pe terenul altcuiva. În ambele cazuri se are în vedere premisa c terenul este lucrul principal, iar prin accesiune proprietarul terenului devine și proprietarul construcției.
În cauz, la data reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantei (decembrie 1999) terenul în suprafaț de 8717 astfel cum a fost identificat de expertul era ocupat dup cum urmeaz: suprafața construit de 417 aparținând Tg. J, barci 776, garaj 36, șoproane 109 p, wc 58, teren ocupat de grdini 2010, iar restul de 5311 reprezentând curtea - incinta.
C barcile au fost edificate înainte de 1962, iar construcția aparținând pârâtei a fost edificat conform autorizației nr. 7/1983, terenul ocupat de construcții având regimul juridic reglementat de art. 187 alin. 1 din Legea 109/1996 care stipuleaz c: "Terenurile transmise în folosinț, pe durat nedeterminat și fr plat în vederea realizrii de construcții pentru activitatea organizațiilor cooperației de consum și ale cooperației de credit își mențin acest regim juridic pe toat durata existenței construcțiilor respective în proprietatea organizațiilor cooperatiste". Acest text de lege a fost modificat prin art. 107 din Legea 1/2005 în sensul c:"Terenurile transmise în folosinț pe durat nedeterminat și fr plat în vederea realizrii de construcții pentru activitatea organizațiilor cooperației de consum și meșteșugrești, precum și a asociațiilor cooperației existente pân la data intrrii în vigoare a prezentei legi care nu sunt revendicate și pe care au fost realizate construcții conform legii, își mențin acest regim juridic pe toat durata existentei construcției respective sau pân la trecerea lor cu plat în proprietatea societților cooperatiste".
Instanțele nu numai c au soluționat greșit acțiunea pe dispozițiile art. 998-999 Cod civil, dar au ignorat și aprrile pârâtei care înștiințeaz reclamanții prin adresele nr. 3742/2001 și nr, 2454/2002 urmtoarele: "astfel prin prima adres, reclamantei i se aduce la cunoștinț c suprafața de teren de 2000, potrivit planului de situație pe care este amplasat construcția denumit spații prestri servicii rmâne în folosința și posesia Tg. J conform art. 187 alin. Din Legea 109/1996, restul terenului urmând ca reclamanta s îi dea folosința pe care aceasta o dorește."
Prin adresa nr. 2454/2002 pârâta a fcut o ofert reclamantului de a cumpra la preț de materiale recuperabile toate construcțiile provizorii tip baracamente existente pe terenul cumprat, fila 61 fond, ofert creia reclamantul nu i-a dat curs.
Nu s-a avut în vedere faptul c pârâta Tg. J este constructor de bun - credinț, întrucât acesteia i s-a oferit terenul gratuit și pe durat nedeterminat pentru edificarea construcției, anterior reconstituirii dreptului de proprietate prin Legea 18/1991, în speț fiind incidente dispozițiile art. 494 alin. 3 teza II Cod civil care dispun c: "cu toate acestea, dac plantațiile, cldirile și operele au fost fcute de ctre a treia persoan de bun - credinț, proprietarul pmântului nu va putea cere ridicarea sus - ziselor plantații, cldiri și lucrri, dar va avea dreptul sau de a înapoia valoarea materialelor și prețul muncii sau de a plti o sum de bani egal cu aceea a creșterii valorii fondului."
Referitor la aceste dispoziții legale instanța urmeaz s aib în vedere și decizia de îndrumare nr. 13 din 06.08.1959 cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 494 Cod civil care statueaz c:
"În acțiunile întemeiate pe dispozițiile art. 494 Cod civil instanțele nu vor putea deduce reaua - credinț numai din faptul c cel care a construit, plantat sau executat lucrri pe un teren ce nu-i aparține nu are vreun titlu asupra terenului, ci vor cerceta condițiile în care s-au fcut construcțiile, plantațiile sau lucrrile a cror desființare se cere. Instanțele vor cerceta dac acțiunea proprietarului fondului nu îmbrac aspectul unui abuz de drept prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a se face lucrrile fcând opunerea sau introducând acțiunea numai dup terminarea acestora sau aproape de sfârșitul lor. Instanțele vor cerceta de asemenea, dac prin facerea lucrrilor s-au adus reclamantului un prejudiciu efectiv și apreciabil sau dac în raport de aceste împrejurri sau altele asemntoare, acțiunea reclamantului nu prezint un caracter șicanator sau nu este expresia intenției de a folosi aceste împrejurri în scopul de a obține foloase ilicite.
Instanțele vor cuta s înlocuiasc soluția neeconomic a drâmrii sau desființrii de construcții, plantații sau alte lucrri, printr-o despgubire în bani, ori de câte ori aceast soluție apare mai echitabil și de natur a pune în concordanț interesele individuale ale prților din proces cu cele economice generale".
Cât privește lipsa de folosinț a terenului, instanțele vor avea în vedere suprafața de teren ocupat de construcțiile pârâtei prin prisma Legii 109/1996 și Legea nr. 1/2005, se va rspunde la aprrile pârâtei referitoare la motivele care l-au împiedicat pe reclamant în folosirea terenului neocupat de construcții, începând cu anul 2002, dup înștiințrile primite prin adresele mai sus menționate.
Întrucât instanțele au soluționat greșit acțiunea pe dispozițiile legale ce reglementeaz rspunderea civil delictual și nu pe dispozițiile legale privind proprietatea, reglementate de art. 480, 482, 494 Cod civil și art. 517 Cod civil privind pretențiile, se apreciaz c aceast situație echivaleaz cu necercetarea fondului cauzei, împrejurare ce atrage incidența dispozițiilor art. 312 alin. 5 Cod procedur civil, respectiv, admiterea recursului, casarea ambelor hotrâri și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
Cu ocazia rejudecrii, vor fi avute în vedere și celelalte critici invocate în recurs și se vor administra toate probele ce vor fi considerate necesare și utile soluționrii cauzei în raport de temeiul de drept stabilit de instanța de rejudecare.
Faț de cele ce preced, urmeaz ca în baza art. 312 alin. 5 Cod procedur civil, raportat la art. 312 alin. 1 Cod procedur civil, s se caseze ambele hotrâri și s se trimit cauza spre rejudecare la instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta SOCIETATEA COOPERATIV DE CONSUM TG. J împotriva deciziei civile nr. 193 din 22 mai 2009, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimata pârât DE CREDIT M PRIN LICHIDATOR JUDICIAR SC "" SRL TG.
Caseaz ambele hotrâri și trimite cauza spre rejudecare la Judec toria Motru.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 18 2009.
PREȘEDINTE: Nela Drăguț - - | Judector, - - | Judector, - - - |
Grefier, |
Red.Judec.-
Tehn./4 ex./18.12.2009
Jud.apel
Președinte:Nela DrăguțJudecători:Nela Drăguț, Mariana Mudava, Mihaela Loredana
